Page 19 - Drumul_socialismului_1978_08

> 455 • SlMBĂTĂ, 5 AUGUST 1978 Bag. 3

Expresie a permanentei griji a secretarului generai ai partidului Eforturi r

PE CÎND MĂSURI ?
B II stăruitoare
k\irovizioiti area şi serv ICI!le îr Vai ea Ji ului staţiunea la balneoclimateri­
din
ştrandul
Zilnic
că Vaţa de Jos vin sute
t on : j j pentru de oameni pentru a se
ia cotie de ’oa Silafi 1iot r aa nalte încheierea bucura de apa vindecă­
iser.
Tv. ; toare şi liniştea odihnitoa­
re a staţiunii. Găsesc aici
val ; Preocuparea partidului şi conducerea comitetului mu­ vor fi puse în funcţiune pînă de croitorie şi una de cosme­ grabnică plaja şi apa curată. La
icnlar ; statului pentru creşterea ne­ nicipal de partid, a organe­ in 1980. Construcţia unora tică şi pedichiură. plecare Insă, aspectul
ulare ; încetată a standardului de lor şi organizaţiilor de partid dintre ele va începe în a — Comparînd valoarea ser. a secerişului ştrandului este dezolant.
rii ; viaţă ai naţiunii noastre so­ — să asigurăm minerilor şi doua parte a acestui an şi a- viciilor asigurate de unitatea * Din lipsă de coşuri (care
■ctului ; cialiste, ca efect al înfloririi familiilor ior un fond de ceste noi capacităţi vor con­ dumneavoastră in primele erau altădată), hirtiile şi
.urală ; multilaterale a patriei, este marfă bogat şi cit mai divers. tribui evident la îmbunătăţi­ şapte luni din acest an, cu (Urmare din pag. 1) resturile de mîncare sînt
6 europene constantă şi elocventă, în — în ce se materializează rea aprovizionării populaţiei. cea realizată în aceeaşi pe­ aruncate pretutindeni. Lc
ipecte din cadrul acesteia înscriindu-se Aceeaşi dinamică înaltă în­ rioadă a anului 1977 — întreaga suprafaţă planifi­ cele două grupuri sociale
0
inale. la loc de cinste grija oe o oceste strădanii ? registrează şi serviciile către l-am întrebat pe tovarăşul cată. Prin redistribuirea o- existente apr nu funcţio­
ie directă acordă conducerea partidului — In primele şapte luni populaţie, chemate şi ele să Constantin Adămuţ, preşedin­ perativă a combinelor, ca­ nează de nu se ştie cită
)V ; şi statului, tovarăşul Nicolae trecute din acest an s-au contribuie la materializarea re au fost repartizate în vreme. Uşile cabinelor in
politică in- Ceauşescu personal, sporirii desfăcut către populaţie măr­ politicii partidului şi statului tele cooperativei „Deservirea" sprijinul unităţilor agricole bună parte au închizătoa­
din Lupeni — ce creştere re­
irnaţionaiă; furi în valoare de peste 297
continue a nivelului de trai nostru privind creşterea nive­ zultă ? unde au mai rămas de re­ rele defecte, Jar pe unele
Imului pen- milioane lei, cu aproape 90
material şi spiritual al ace­ lului de trai al întregului — De aproape 809 000 lei. coltat suprafeţe mai mari scaune să nu te aşezi că
tineret ; milioane lei mai mult decît
lor oameni ce scot ! lumi­ in perioada corespunzătoare nostru popor, al minerilor Văii Această dezvoltare s-a obţi­ ocupate cu grîu sau seca­ tot jos ajungi. Necesar ar
a
nă bogăţiile pămîntului, a ce­ Jiului şi familiilor lor. nut prin lărgirea gamei 'ser­ ră, s-au creat realmente li la ştrand şi un chioşc
partidului lor ce alcătuiesc eroicul şi a anului trecut. La baza a- condiţii ca întreaga pro­
ui poporu- cestei dinamici a stat, în — .Ritmul de dezvoltare al viciilor puse la dispoziţia ducţie de cereale păioase cu răcoritoare. Oare con­
harnicul detaşament al clasei primul rînd, creşterea puterii serviciilor oferite de coopera­ populaţiei. Am deschis în pri­ ducerea staţiunii ştie de
noastre muncitoare — mine­ ţia noastră — ne spunea to­ ma parte a anului un număr din acest an să fie înma­ aceste neajunsuri ? Dacă
tedia; rii. Ca o expresie a acestui de cumpărare a maselor de gazinate fără pierderi.
: Om bogat, adevăr fundamental stă şi oameni ai muncii prin creş­ varăşa Marta Miclea, vicepre­ de 10 noi secţii în Lupeni, Comandamentele locale da, atunci de ce nu ia
Episodul 8; faptul că în anul trecut, cu terea retribuţiilor, precum şi şedinta cooperativei meşteşu­ Vulcan şi Uricani, majoritatea măsuri ?
u satira şi preocuparea acordată bunei găreşti „Unirea" din Petro­ secţiilor existente au fost mo­ pentru agricultură sînt
prilejul vizitei efectuate în şani, a fost de 12,9 la sută dernizate, dotate cu utilaje confruntate, în continuare, COPILUL CU...
Valea Jiului, secretarul gene­ aprovizionări a reţelei co­ în perioada trecută din acest noi. Putem spune că avem o cu sarcina de a se preocu­ DOUĂ MOAŞE
— Sport. merciale din Valea Jiului.
ral al partidului s-a interesat an, în comparaţie cu perioa­ reţea de servicii diversă, de pa cu întreaga răspundere
în mod deosebit şi a trasat — Ce perspective afe re­ da corespunzătoare a anului un nivel calitativ tot moi de onorarea în condiţii ire­ întreprinderea forestie­
sarcini de mare importanţă ţeaua comercială din mu­ trecut. In cele şapte luni ex­ înalt. proşabile a obligaţiilor a- ră de exploatare şi trans­
în ce priveşte materializarea nicipiu ? pirate am deschis unităţi noi Iotă două domenii — a- sumate de unităţile agrico­ port şi Direcţia judeţeană
creşterii retribuţiilor, aprovi­ — în viitor se va pune un in Petroşani şi Petri la-, în in- provizionarea şi serviciile — le faţă de fondul centrali­ de drumuri şi poduri din
zionarea populaţiei cu măr­ accent mai mare pe dezvol­ / tenţia noastră stfnd înfiinţa­ care zugrăvesc cu argumentul
: : 6,00 Ra- tarea bazei materiale a co­ zat al statului, de elibera­
dimineţii ; furi alimentare şi industriale rea de noi secţii şi ateliere, de netăgăduit al realităţii rea grabnică a tuturor su­
i ; 8,00 Re- şi serviciile către popu­ merţului. Astfel, se vor con­ îmbunătăţire. calităţii. servi­ preocuparea deosebită ce o prafeţelor de teren şi de e-
a
,to Curierul laţie. strui, în plus, faţă de pre­ ciilor, în conformitate ou ce­ acordă conducerea partidului
Buletin de vederile iniţiale ale actualului fectuarea arăturilor de va­
Miţă radio ; — Preţioasele indicaţii rinţele oamenilor muncii din şi statului nostru, tovarăşul ră — acţiuni la care exis­ Deva — comunică primă­
ştiri ; 10,05 date de tovarăşul Nicolae cincinal, o seamă de obiecti­ municipiu. Nicolae Ceauşescu personal, tă însemnate decalaje şi ria din Cerlej — au înce­
radio ; 10,40 Ceauşescu ou ooazi prezen­ ve de mare importanţă pen­ pegtru ca viaţa materială şi
a
; 11,00 Bule- ţei sale, în noiembrie 1977 la tru aprovizionarea mai bună — fn ce direcţie se va ac­ rămîneri în urmă. De ase­ put in toamna anului tre­
5 Atlas cul- ţiona cu deosebire ? spirituală a celor ce scot io menea, este necesară con­ cut construcţia unui pod
idii do Fio. Petroşani — ne spunea to­ a populaţiei cum ar fi : ma­ — Vom apropia serviciile lumină cărbunele patriei, oa­ diţionarea, buna păstrare şi (de fapt e vorba de un
35 Avanprc- varăşul Constantin Ciolofan, gazine de tip universal la U- menii din municipiul Petro­
, ; 12,00 Bu- directorul direcţiei comerciale rioani, Aninoasa şi fscroni, de locul de domiciliu ol oa­ verificarea calităţii semin­ podeţ) in interiorul satului
1,05 Din co- menilor şi aici mă refer la şani să trăiască tot mai îm­ ţelor pentru viitoarea re­ Hondol. Au fost turnate
lui nostru ; municipale — ne-au fast şi două unităţi pentru prezenta­ preocuparea de a asigura belşugat şi mai fericiţi pe coltă, precum şi intensifi­ culeele urnind a se a-
erpretative ; ne sînt în permanenţă un rea şi vînzarea mobilei, două măsura hărniciei ou care sînt
a 3 15,00 corolar al activităţii ce o de­ cantine restaurant, trei hale cartierele de blocuri cu o ga­ carea ritmului de lucru la duce şi monta chesoane-
16,00 Ha- mă cit mai diversă de unităţi însorişi in edificarea unei fertilizarea terenurilor, a- le. Dar nu s-a mai făcut
Radiorccor- punem pentru buna aprovi­ agrea li menta re, două com­ de prestări de servicii. Cu rînd Românii tot mai prospere, plicarea amendamentelor nimic. Sintem in luna au­
tele serii ; zionare a oamenilor muncii plexe de alimentaţie publică, mai civilizate.
10,30 Azi, in din Valea Jiului. Tocmai de trei depozite cu ridicata de vom deschide î cartierul Li- calcaroase şi afînarea adîn- gust 1978 şi podul nu-i
n
Cadenţe so- vezeni din Petroşani o secţie TRAIAN BONDOR că a solului. gata. Aşa ritm de lucru
ladiojumal ; aceea ne străduim — sub mare capacitate şi altele, ce mai rar. Dacă două între­
I dansului ;
5 ştiri ; 0,05 prinderi mari nu sini in
p muzical stare să construiască in 9
Album de vacanţă luni un p-odeţ, ce să mai
18,00 Actua- zid ? Vorba aceea: copi­
8,10 Jocuri lul cu două moaşe... Po­
ieşti şi ale dul cu doi constructori —
conlocuitoa- e Pe şantierele muncii pajul patrulelor şcolare de un program politico-ideolo- o dovedesc laptele — ră-
> de istorie patriotice. 160 de elevi de circulaţie de la Vaţa de logic şi culiural-artistic
Judeţul Ca- la şcolile generale nr. 1, 2, Jos a poposit in tabăra de deosebit de atractiv la care mine fără chesoane...
40 Acorduri
Ieă : muzică 4 şi 7 din Petroşani au fost, profil de la Tîrgovişte. Ci şti - au participat şi elevi din UNDE-I PAZA,
ti Franeisc In zilele vacanţei de vară, gător al fazei judeţene a comună. Astfel, drumeţiile
,00 Caleidos- alături de studenţi la mun­ concursului patrulelor şco­ prin Împrejurimile încărcate UNDE SINT OAMENII
că patriotică pe şantierul lare de circulaţie, echipajul de istorie, programele artis­ DE ORDINE ?
amenajării parcului din hunedorean va participa, in Asigurarea pazei, a or­
preajma institutului de mi­ perioada taberei, la etapa tice din jurul locului de ta­ dinii şi liniştii publice tre­
politice,
ne. De patru zile, alţi 40 de republicană q întrecerii. bără, informările acţiunile buie să stea mai mult in
întrecerile
sportive,
bbbbmhm elevi de la şcoala generală Succes I atenţia organelor locale.
nr. 5 din localitate au pre­ ® Prietenie. Aproape 100 de recoltare a plantelor Spunem aceasta pentru că
emen Jim luat de la colegi ştafeta de pionier! din judeţul Ar­ medicinale au iost organi­
ma (Arta) ; nu de puţine ori — hn
Transame- muncii. Ei vor adăuga, prin geş au tost oaspeţii tabe­ zate in comun. S-au legat Deva, de exemplu — se
lacăra); Au. hărnicie, noi lucrări la ame­ rei organizate la Blăjeni. prietenii, s-au învăţat jocuri pot vedea cheflii lălăind
lerurgistul) ; najarea parcului de aici. Colectivul taberei de vacan­ şi cintece noi, s-a scris un
a) ; Hercule după miezul nopţii in plin
intului (Con- « Patrulele şcolare de ţă, condus de proi. Nicolae atractiv şi educativ album centrul oraşului, iar alţii
ETROŞ-ANI: circulaţie — la start. Echi­ Crăciun, a oferit pionierilor de vacanţă. „obosiţi" din cauză că au
iemeie, se­ Brigada artistică a I.F.A. „Viscoza" Lupeni repetă la un
ca) ; Puntea ' viitor program pe care-I va susţine, in eurind, pe scenă. „muncit" prea mult cu
; Profetul, paharul se întind la odih­
iii (Rcpubli- nă pe zonele verzi. In ziua
Trepte pe de 28 iulie, unul dintre
Furtună r»i CONCURS NATIONAL
ros ; ; ."un- SĂTESC DE LUPTE aceştia se „odihnea"
roşie (Mun- Oastea m.scena ecranul
EA : Gentlc- GRECO-ROMANE chiar pe soclul statuii lui
crul) ; AN1- Decebal din faţa Casei
mbriO (Mun- Azi şi miine, la Sala spor­ de cultură, lată şi alte e-
îICANI : A- „LIMBAJ COTIDIAN ţionale. Capitolul care so­ ce Olivier, James Caan, Mi- turilor din Deva are loc, în xemple : in noaptea de 26
1573 ţ'7 No- cotim că ar merita o aten­ chael Câine, Sean Connery, cadrul competiţiei naţionale
1AD : Ediţie Şl ROSTIRE LITERARĂ" ţie deosebită şi in care şi-au Maxiţnilian Schell, Hardy „Daciada", etapa dc zonă a „FLORILE HUNEDORENE spre 27 iulie, după o-ra 1,
tua roşie) ; găsit ilustrare idei ale relaţi­ Kruger, Gene Hackmann, Liv concursului naţional sătesc CINTĂ PATRIA" ciţiva cheflii lălăiau pe
Păcală, se­ ilor din societatea romaneas­ Ulmann şi Ryan O’Neal ; o de lupte greco-romanc. Par­
rul) ; ORAş- „Limbaj cotidian şi rostire că actuală 11 socotim pe ul­ bogată factologic ce străbate ticipă reprezentanţi din opt Taraful Casei de cultură str. 23 August, alţii aveau
1 (Patria) ; literară" — apariţie insolită timul, unde cuvinte ca tova­ pelicula de la primul cadru judeţe, printre care : Cluj, din Orăşlie, împreună cu ceva de „împărţit" lingă
şi arcle- şi binevenită — se vrea nu răş, patriotic, dumneata, ele­ pină la ultimul. Braşov, Sibiu, Alba şi altele, participantele din judeţul ( magazinul Ulpia, iar un
) ; GEOA- un dicţionar de forme corec­ ment etc. dezvăluie mutaţiile Celor pasionaţi de istoria întrecerile încep Ia ora 9, iar nostru la concursul-cmisiune 1 grup işi continua cheiul
L'ransamerica te şi de altele incorecte, ci de ordin calitativ ce au a- celui Ue-al doilea război intrarea este liberă. „Floarea din grădină", au
de cultură) ; mai degrabă un proiect su­ vut, loc in sistemul relaţiilor mondial le e cunoscută, de­ fost oaspeţii oamenilor aflaţi ) pe trotuarul din faţa res-
le singuratic pus dezbaterii generale. Au­ sociale de la noi, în raportu­ sigur, bătaia de la Arnhem, HOTEL NOU la odihnă in staţiunea Gcoa- ţ taurantului Transilvania.
AZI : Urmă- torul, Victor lancu, vrea să rile dintre oameni. începută ia 17 septembrie giu-Băi. Spectacolul — care ( Cei cu paza şi ordinea nu
isă, seriile afle părerea cititorului, se Socotim că „Limbaj coti­ 1944 şi durînd nouă zile, în In centrul oraşului Petro­ s-a bucurat de un deosebit
Iţi dăruiesc consultă permanent cu el, în­ dian şi rostire literară" prin decursul cărora şaptesprezece şanii, clădirea care a servit succes — a avut ca titlu ^ se vedeau insă nicăieri...
Casa de cul- cearcă să-i descopere opini­ care Victor lancu ne oferă mii do oameni şi-au pierdut pînă nu demult ca sediu al „Florile hunedorene cîntă
A : Poruncă ile, reacţiile. Deşi in lucrare spre lectură o carte valoroa­ viaţa pentru un obiectiv stra­ Grupului do şantiere Valea patria". ( CARTEA DE TELEFOANE..;
rcşul); IEI A : nu se dau lecţii cx-cathcdra, să, interesantă şi instructivă, tegic pină la urmă necucerit. Jiului a fost renovaţii şi a-
iilor (lAimi- totuşi din conţinutul ei pu­ nu poate lipsi din biblioteca Dincolo do evenimentele de menajala intr-un modern ho­ LANSAREA VOLUMULUI
Hindonburg, tem desprinde o serie de un pronunţat caracter tragic, tel, care va putea găzdui zil­ \ ...a judeţului Hunedoa-
inerul). explicaţii aprofundate, ipote­ specialistului, scriitorului sau avind ca protagonişti perso­ nic 64 de persoane. Noua li­ „CiNTECUL ADINCULUI" \ ra s-a învechit. Din 1975
ze ştiinţific argumentate. In a cetăţeanului dornic să afle naje ca mareşalul Montgo- mitate hotelieră din Petroşani,
concepţia autorului, a culti­ eforturile ce se depun pentru mery, generalii Eisenhower şi denumită „Tulipar“, a fost Astăzi după-amiază, la Ca­ ţ încoace, lista abonaţilor la
va limba înseamnă a munci cultivarea limbii, cartea in Palton, precum şi mii dc dată în folosinţă joi după- sa dc cultură a sindicatelor
pentru propăşirea limbii na­ discuţie adrcsîndu-se publicu­ croi necunoscuţi, excelentul amiază, ieri primindu-şi pri­ din Petroşani va avea loc ţ serviciul telefonic s-a mă-
ţionale, luată in întregimea lui larg, pe un ton general film al lui Attenborough pu­ mii oaspeţi. lansarea volumuhii de ver­ t rit considerabil, in tot mai
ei. Deci, în acţiunea de cul­ de dialog familiar, de dezba­ ne în discuţie problema res­ suri „Cintecul adincului". Lu­
tivare a limbii nu ne putem tere sinceră, de confesiune. ponsabilităţii faţă de desti­ 30 DE SPECIALIŞTI — crarea înmănunchează poezii­ l multe localităţi s-au intro-
permite numai să combatem nele umanităţii, inseparabilă le a 33 de poeţi din Valea
abil pentru Insă de soarta acelei minu­ IN PRODUCŢIE Jiului şi din ţară, care au ( dus centrale automate',
ust : Vremea încălcarea regulii sau să taxăm DUMITRU DEM iONAŞCU nate colectivităţi, care — in participat, în primăvara a-
duroasă. Ce- de îndată ca greşeală orice, pofida erorilor de tactică — întreprinderea mecanică O- cestui an, la tradiţionalul s-au construit blocuri nai,
orar noros. abatere. Sintem datori să-i „UN POD PREA se sacrifică Sn numele păcii răştic, aflată in plută dez­ Festival al muzicii şi versu­ oameni au plecat, oameni
rse de ploaie căutăm originile, mobilurilc, caro va să vină. Folosind voltare, a primit dc la 1 au­ lui din municipiul Petroşani
or semnala ţinînd scama de firea limbii ÎNDEPĂRTAT 1 gust un grup de 30 dc ca­ — „Cintecul adincului". au venit, destule numere
,rdce. Vinlul noastre, de istoria ci blmile- un ton al maximei sinceri­ dre eu studii superioare pen­ de telefon s-au schimbat.
tăţi, „Un pod prea îndepăr­
■a ti ou inten- jţţţră, ţie sistemul şi structura tat" este, înainte de toate, .o tru profilul unităţii. Se află
irta durată ei armonios închegate. In Celebrul roman al lui Cor- complexă mărturie despre un printre ci ingineri şi subin- SCHIMB DE EXPERIENŢĂ Şi expunerea de motive
dac şi vestic, limba literară, ca şi in gra- nelius Ryan, „Un pod prea moment crucial al istoriei, gtneri de mecanică fină, pen­ pentru care considerăm
ninimă va îi iurilc teritoriale, sînt depozi­ Îndepărtat", care evocă un momentul profilat pe im fun­ tru tehnologia construcţiilor Recent a avut loc adunarea
14 şi 19 gra- tate tezaure nebănuite şi pe moment esenţial al celei dc-a dal patetic al luptei Împotri­ de maşini, metalurgie, su­ generală a oamenilor muncii că actuala carie de tele­
acestea
datoria
avem
sacră
coborîtă, iar doua conflagraţii mondiale, va fascismului. Dramatismul duri, economişti ctc. Condu­ dc la inspectoratul judeţean
itre 27 şi 32 de a le păstra şi cultiva. cunoscut in istorie sub de­ filmului, excelent construit şi cerea întreprinderii le-a asi­ do protecţia piantclor-Deva. foane a judeţului Hune­
In cele şase capitole : Cu­ numirea de „Operaţiunea ca spectacol, izvorăşte din gurat condiţii corespunzătoa­ După o amănunţită analiză a
de 6 şi 7 au- vinte de azi, Şi totuşi etimo­ Market Garden", a fost trans­ confruntarea celor mai dife­ re de muncă şi dc locuit. muncii desfăşurate în semes­ doara nu mai corespunde
a general in­ logia este interesantă, Cuvin­ pus pe ecran, cu mijloace a- rite psihologii, cu situaţii li­ trul I a.c., personalul tehnic ar putea continua. Aceste
ul temporar te dialectale — cuvinte roma­ dccvate, de către Richard mită, care marchează decisiv şi do specialitate s-a depla­
ea averse de neşti, Morfologie şi ortogra­ Attenborough. Pentru succe­ mii şi mii de traiectorii exis­ PESCĂRIE LA CĂLAN sat in livada pomicolă a rinduri se vor un semnal
de descăr- fie, Sintaxa îşi cere dreptul sul filmului garantează trei tenţiale. Acesta-i motivul Cooperativei agricole de pro­ pentru o nouă carte de
ei, Etică si limbaj, autorul factori esenţiali : o regie, ca­ pentru care „Un pod prea în­ In oraşul vechi Călan, pe ducţie Haţeg, deplasarea
’reme in ge- reuşeşte să ne convingă, in­ re restituie factura documen­ depărtat" ne lasă impresia strada 30 Decembrie, s-a des­ constituind un interesant telefoane a judeţului. Sin­
., cu cerul tr-un tot unitar, că tematica taristă a bazei literare ; o unui film de excepţie. chis o pescărie. Bine aprovi­ schimb de experienţă pe li­ tem pe recepţie...
s. Vor cădea abordată reprezintă tot atîtea distribuţie ce trece in revistă zionată cu diferite sortimen­ nia combaterii bolilor şi dău­
aie, însoţite repere in cîmpul larg al nume de rezonanţă universa­ AL. COVACI te dc peşte, unitatea îşi aş­ nătorilor la pomi. (Ţ. MI- V
electrice. cultivării limbii noastre na-. lă, ca DLrk Bogarde, Laurcn- teaptă cumpărătorii. RON), ziarist colaborator).