Page 22 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
Rswltatele întrecerii socialiste pe Aprobare deplină, satisfacţie
anul 1977 intre consiliile populare
vie, mîndrie patriotică 8,00 Gimnas
ciliu ;
municipale, orăşeneşti şi comunale 8,15 Tot Ini
9,10 Şoimii
9.20 I'ilm si
Alte zeci de telegrame ţelor existente, asigurarea u- pii : D<
sotlxil 1
PRIVIND ÎNDEPLINIREA ŞI DEPĂŞIREA din partea oamenilor muncii Telegrame adresate G.G. al P. C.R., nor baze trainice de priete 9,45 Pentru
de pe întinsele meleaguri
SARCINILOR DE PLAN, SOCIAL-CULTURALE, hunedorene au fost adresate nie şi colaborare multilatera 16.00 Viaţa s
neavoa:
lă a raporturilor dintre ţările
BUNA GOSPODĂRIRE ŞI ÎNFRUMUSEŢARE Comitetului C e n t r a l aJ tovarăşului NIGOLÂE GEAUŞESOli socialiste, dintre partidele co 11,45 Bucurii
A LOCALITĂŢILOR P.C.R., tovarăşului Nicolae muniste şi muncitoreşti, din 15.30 Do st
13.00
Telex ;
Ceauşescu, cu cele mai alese tre toate statele şi naţiunile 13,05 Album
Desfăşurată sub conduce ţul Argeş, Vişani, judeţul sentimente de dragoste, de lumii, indiferent de orînduirea 1C,00 Câmpie
rea organizaţiilor locale de Brăila, Sînrieni, judeţul Co- plină aprobare şi totală ade încă o dată, consecvenţa cu legrama Comitetului judeţean lor socială, principii promo de teni
pccte i
partid şi de stat, întrecerea vasna, Trifeşti, judeţul Neamţ ziune la politica internă şi care promovaţi principiile Hunedoara al U.T.C. vate cu consecvenţă de dum finale.
socialistă între consiliile popu şi Săcueni, judeţul Bihor ; pe externă a partidului şi statu politicii interne şi externe a In telegrama activului Co neavoastră, de conducerea rectă d
lare municipale, orăşeneşti şi locul IV — consiliile populare lui nostru. României socialiste". mitetului orăşenesc de partid de partid şi de stat şi pe ca 17,50 Film si
ritima
comunale privind îndeplinirea ale municipiilor Constanţa, „Siderurgiştii, minerii, con „Gîndurile noastre tinereşti Brad, se subliniază : „Expu re le aprobăm din toată ini dul 50
şi depăşirea sarcinilor de judeţul Constanţa, Tg. Jiu, ju structorii, toţi oamenii muncii s-au îndreptat către dumnea nerea prezentată de dumnea ma". 18.40 Micul <
miel ;
plan, social-culturale, buna deţul Gorj, oraşelor Curtea de pe meleagurile cetăţii de voastră, stimate tovarăşe voastră cu prilejul întâlnirii cu in telegrama colectivului 10.00 Tclejur
gospodărire- şi înfrumuseţare de Argeş, judeţul Argeş, Nu foc a Hunedoarei, în frunte Nicolae Ceauşescu, cel mai activul centrai de partid şi de energeticieni al Întreprin 19.20 Progra:
a localităţilor, pe anul tre cet, judeţul Bihor, comunelor cu comuniştii, angajaţi res iubit şi înţelept fiu al po de stat constituie o contribu derii electrocentrale Deva, se — pro£
cut, a polarizat interesul u- Ovidiu, judeţul Constanţa, ponsabil în activitatea de porului român, personalitate ţie de o inestimabilă valoare arată : „Comuniştii, toţi oa 19.40 lui ; Gala
nor mase largi de oameni ai Goicea, judeţul Dolj, Vinga, transpunere în viaţă a sarci marcantă a vieţii politice in la dezvoltarea socialismului menii muncii de la în Moldov
muncii din întreaga ţară, judeţul Arad, Cornu Luncii, nilor din documentele Con ternaţionale, încercînd senti ştiinţific, a gîndirii materia- treprinderea electrocentrale 21.30 Film a:
care au participat cu însufle judeţul Suceava, Hereclean, gresului ol Xl-lea şi Confe mente de profundă recunoş Iist-dialectice, ia generaliza Deva, alături de întrea de ura
pe ţari
ţire la numeroaşe acţiuni judeţul Sălaj, Şuteşti, judeţul rinţei Naţionale ale P.C.R. — tinţă şi admiraţie faţă de acti rea teoretică a experienţei şi ga naţiune, au urmărit 22,10 Tclejur
pentru realizarea unor impor Vilcea, Glîmboca, judeţul Ca- se arată în telegrama Co vitatea neobosită ce o des construcţiei socialismului în cu interes deosebit şi
tante lucrări menite să con raş-Severin, Străoane, judeţul mitetului municipal Hunedoa făşuraţi pentru continua creş România, la analiza şi inter vie satisfacţie, cu deplină a-
tribuie la ridicarea gradului Vrancea, Turcoaia, judeţul ra a! P.C.R. — au urmărit cu tere a bunăstării şi fericirii pretarea principalelor feno probare ampla expunere pre
de urbanizare a aşezărilor în Tulcea, şi Remetea, judeţul mult interes şi satisfacţie, ex- poporului, pentru pace şi co mene şi procese caracteristice zentată de dumneavoastră,
care trăiesc şi muncesc. Harghita ; pe lacul V — con primîndu-şi totala lor adeziu laborare între popoare, pen lumii contemporane". mult iubite şi stimate tovară
BUCUREŞ
Bilanţul întrecerii consem siliile populare ale municipii ne faţă de magistrala dum tru făurirea unei lumi mai „Expunerea dumneavoastră, şe Nicolae Ceauşescu, în fa tin de ştiri
nează următoarele rezultate : lor Braşov, judeţul Braşov, neavoastră expunere asupra bune şi mai drepte pe plane stimate tovarăşe secretar ge ţa activului central de partid nai. Suman
pe locul I — consiliile popu Suceava, judeţul Suceava, o- politicii interne şi externe a ta noastră. nera! — se arată în telegra şi de stat, a întregului popo-r. vanpremicrâ
lare ale municipiilor Piteşti, raşelor Şimleu Silvaniei, ju partidului şi statului nostru, Toţi tinerii judeţului, ase ma consiliului oamenilor Ne exprimăm sentimentele Vă recomar
— expoziţii,
judeţul Argeş, Gheorghe deţul Sălaj şi Săveni, judeţul prezentată în faţa activului menea întregului nostru po muncii de la întreprinderea de înaltă preţuire faţă de tacole, mau
Gheorghiu-Dej, judeţul Ba Botoşani; pe locul Vi —- con central de partid şi de stat, por, îşi exprimă şi cu acest materialelor de construcţii ideile şi tezele de valoare ele.; 8,00 llu
cău, oraşele Rădăuţi, judeţul siliile populare ale oraşelor a întregului popor. prilej totala adeziune la po Deva — constituie o strălu teoretică şi practică pe care 8.30 Radiopi
Suceava, Jibou, judeţul Sălaj, Medgidia, judeţul Constanţa, Ampla şi strălucita analiză, litica partidului şi statului cită analiză a principalelor le conţine expunerea strălu lor; 10,00 n
Partidului,
comunelor Costeşti, judeţul şi Horezu, judeţul Vilcea ; pe de înaltă ţinută teoretică şi nostru, hotărîrea fermă de a fenomene şi tendinţe ale vie cită, analiza principalelor fe 10,10 Te apă
Vaslui, Variaş, judeţul Timiş, locul VII — consiliile popu practică, cuprinsă în cuvîn- contribui cu întregul elan ti ţii internaţionale contempora nomene şi tendinţe ale vieţii tria ntca —
Stoicăneşti, judeţul Olt, Jila lare ale oraşelor Zărneşti şi tareo dumneavoastră, mult neresc ce îi caracterizează la ne, a căilor de soluţionare a internaţionale \ontemporane, cală pentru
Radiomagaz
va, municipiul Bucureşti, Vîn- Rupea, judeţul Braşov ; pe iubite şi stimate tovarăşe îndeplinirea cu succes a mă complexelor probleme care a căilor de soluţionare a 11.30 Rapsoi
ţu de Jos, judeţul Alba, ler- locul Vili — consiliile popu Nicolae Ceauşescu, ne Înar reţelor sarcini care stau în confruntă astăzi omenirea, complexelor probleme care muzică pop
nut, judeţul Mureş, Ţepu, ju lare ale oraşelor Baia Sprie, mează cu cunoaşterea temei faţa întregului nostru popor reflectă cu deosebită clarita confruntă astăzi omenirea, a toate pentn
diojurnal ; :
deţul Galaţi, Miercurea Si judeţul Maramureş, şi Şiret, nică a fenomenelor, procese în măreaţa operă de edifica, te principiile politicii interne activităţii consecvente a finită — nit
biului, judeţul Sibiu. Vulcan, judeţul Suceava ; pe locul IX lor şi mutaţiilor ce au loc în re a socialismului şi comunis şi externe ale României so României socialiste închinată Unda vesel,
judeţul Braşov, şi Valea Călu — Consiliul popular al oraşu lumea contemporană, ne re mului pe pămîntul patriei cialiste pentru soluţionarea păcii şi colaborării între na componistic
Iovschi; 14,
gărească, judeţul Prahova ; lui Borsec, judeţul Harghita; levă cu deosebită claritate, noastre" — se spune în te pe calea politică a divergen ţiuni". românească
pe locul II — consiliile popu pe locul X — Consiliul popu club ; 10,00
lare ale municipiilor HUNE lar al oraşului Odobeşti, ju ternanţă: (
DOARA, judeţul Hunedoara, deţul Vrancea, iar pe locul al ansambl
U.T.C. ; 10,:
Alba lulia, judeţul Alba, o- XI — Consiliul populor al o- V ves Monti
raşelor Măcin, judeţul Tulcea, raşului Făurei, judeţul Brăila. Aproape 70 de unităţi agricole autograf î
Buziaş, judeţul Timiş, comu ★ nel Constai
ment lăutăi
nelor Corneşti, judeţul Dîm Pentru rezultatele deosebite ta şlagărele
boviţa, Oprişor, judeţul Me obţinute în anul 1977 în în au încheiat secerişul griului nete eu Di
hedinţi, Gîrbovi, judeţul Ilfov, trecerea socialistă între con 19,00 Reunii
19,40 Din al
Bivolari, judeţul laşi, Parin- siliile populare municipale, lor celebre
cea, judeţul Bacău, Iciod, ju orăşeneşti şi comunale pri Datorită organizării judi Brad, Ţebea, Rişculiţa, Ri- nai ; 20,15 I
deţul Cluj, Gherăseni, judeţul vind îndeplinirea şi depăşirea cioase a muncii, acţionînd biţa si în alte unităţi. ne ; 22,00 R
Panoramic
Buzău, Uriu, judeţul Bistriţa- sarcinilor de plan, social-cul într-un bun climat de or Tot în ultimele zile au Estrada de
Năsăud, Odoreu, judeţul Sa- turale, buna gospodărire şi dine şi disciplină pentru mai anunţat finalizarea se Buletin de
tu Mare şi I LI A, judeţul Hu înfrumuseţare a localităţilor, folosirea cu randament ri cerişului şi cooperativele a- Non stop i
nedoara ; pe locul III — con prin Decret prezidenţial, au dicat a combinelor .şi a tim grieole din Pricaz, Brăniş-
siliile populare ale municipii fost conferite „Ordinul Mun pului bun de lucru în timp, ca, Boz, Burjuc, Sîrbi, Bre
lor Cluj-Napoca, judeţul Cluj, cii" clasa I localităţilor care aproape 70 de unităţi agri tea Română, Sălaşu de Jos, IdlNI
Piatra Neamţ, judeţul Neamţ, s-au clasat pe locul I, „Or cole din judeţul nostru au Răeăştie, Hăşdat şi multe „.ţSV; hht,
oraşelor Aiud, judeţul Alba, dinul Muncii" clasa a ll-a lo încheiat secerişul griului. altele. DEVA : (
Nădlac, judeţul Arad, comu calităţilor clasate pe locul II, Ca urmare, a fost posibil Cu forţele de care dis (Patria) ;
nelor Roma, judeţul Botoşani, „Ordinul Muncii" clasa a ca toate combinele rămase pun, au realmente condiţii HUNEDOAI
Furculeşti, judeţul Teleorman, lll-a localităţilor care s-au disponibile să fie concen să încheie într-o singură zi rica Expres
rel
Vlaicu
Gheorghe Doja, judeţul Ia clasat pe locul III, iar celor trate acum la finalizarea secerişul, pe suprafeţele ră Profetul, ;
lomiţa, Şomcuta Mare, jude clasate pe locurile IV—XI — grabnică a secerişului în u- nii (Arta
ţul Maramureş, Bumbeşti.Jiu, „Diploma de onoare". mase de recoltat, şi coo centrul pă
structorul) ;
judeţul Gorj, Buzoeşti, jude- (Agerpres) nităţile din consiliile inter- perativele agricole din Gu- Alt bărbat,
cooperatiste Haţeg şi To- rasada, Lăsău, Vîlcele, riile I-II (l
teşti, unde griul a ajuns Gînţaga, Sîncrai, Boşorod (7 Noicmbi
magazie pentru depozitarea aurul şl ari
Prin muncă îngrăşămintelor chimice, două mai tîrziu în faza de recol — să amintim doar cîteva ca) ; LUP£
adăposturi pentru vite şi 3 tare. Printre primele coo dintre ele. Dintre unităţile cer (Cultur.
patriotică puncte de alimentare cu apă. perative agricole din Con agricole de stat, I.A.S. lunecată
(V. GRIGOKAŞ, ziarist cola
VULCAN
;
borator). siliul intercooperatist Brad Mintia a terminat prima şie (Munciţi
Locuitorii comunei Pesfci.şu secerişul.
Mic -participă, in număr mare car? au terminat secerişul Gentleman
la muncă patriotică pentru Mărfuri de peste şi înmagazinarea întregii Fireşte, campania de re PETR1LA :
mai buna gospodărire şi în coltare nu poate fi consi de curse
■.N PIOASA
frumuseţarea comunei lor. 10 milioane lei recolte de cereale păioase derată încă încheiată pînă (iVlinav.'Ol'es
Astfel, ei au reparat şi în le amintim pe cele din ce nu se onorează exem Jucăria <
treţinut 3,5 kilometri de dru Populaţia comunei Criş- Mesteacăn, Zdrapţi şi Bir- plar datoriile la fondul BRAD: Ediţ
muri, au efectuat lucrări de cior a cumpărat in primele tin. în cel mult o zi bună na roşie) ;
7 luni ale acestui an, prin centralizat al statului, pînă TinutUl uit:
îndiguiri pe distanţa de un reţeaua de magazine a coo
kilometru. De comun acord, perativei de consum locale, U.U.M.R. CR1ŞCIOR — secţia a Il-a, sector vagomeţi : Şe de lucru este posibil ca re ce nu se eliberează şi se norul) ; OI :
la propunerea deputaţilor, au mărfuri în valoare de 10,5 ful secţiei, Ştefan Feier, împreună cu strungarul şef de echi coltatul să fie, de aseme efectuează arături pe toate rul (Patria)
rul şi arde
liotărît să construiască o milioane lei. pă Pamfil Suciu şi strungarul Constantin Lăslău, verificind suprafeţele planificate. GEOAGIU-I
un lot de axe de vagoneţi pentru mină. nea, încheiat la C.A.P.
rica Expres
tură) ; H
i le singura
k i BRAZI : X
loasă ; CAI
De sus, din „buza" tur- ordonare perfectă intre ei. iese un tra
k nulul, panorama Călanului Oameni pe verticalele Călanului Nici nu s-ar putea altfel. I cultură) ; .
1 se deschidea ochiului fără — Pentru că — ne spu yard, zis ,.
;
Sil
J nici o oprelişte. Împrejur, nea, tot Milotin — fierul îl nic) întunec
că
i şantierul noii platforme si ...Omul de lingă noi -în început. Astăzi, cu cei 27 de cheamă (între timp, am a- tribuţia la ridicarea unui o- mai poţi modela, după cum ILIA : Ev
derurgice. conjură cu privirea şantie ani vechime pe şantierele jjjns jos în mijlocul echi biectiv industrial de primă vrei, dor betonul ba ! II (Lumina) ;
rul, apoi şi-a oprit-o asu siderurgice, este unul dintre pei). Lucrez cu el împreună mărime, iar apoi... „de la I denburg, se
i A trecut un an... torni, face priză şi aşa ră- % rul) ; GHEI
pra celor 2 coşuri, de 91 de cei mai de nădejde munci de un sfert de veac. Ştii ce astfel de oameni, ca Milo
La începutul lui '77 doar metri fiecare, ce se înalţă tori ai I.C.S.H. specialist în înseamnă asta ? Ne înţele tin, ai multe de învăţat în mîne. Iar cînd înalţi un a- I cintă (Mun-
. uriaşele gropi ale fundaţi- zvelte într-o latură a plat construcţii de coşuri şi tur gem din priviri. Aproape că ale meseriei". semenea coş trebuie să res
i ilar şi cîţiva stîlpi de beton formei. nuri. Conduce o echipă „ne simţim" gîndurile. Tot ...Ajunşi cu fundaţia co pecţi cotele şi procesul teh
‘ punctau oarecum locui vi- — Cu astea s-au făcut complexă de 28 de oameni. aşa cu Victor Taifas şi cu nologic „la milimetru". Pleci
| itoarelor construcţii indus- 21, zise, în timp ce în ochi celălalt Victor... Grandinschi. şului de la cota -“7“ la cu el de la 8 000 mm dia
» triale. Astăzi, principalele îi juca o undă de mîndrie, — Ce înseamnă o echipă Lucrăm, cot la cot, de a- cota „0" (adică la sol), metru, la cota -7, ajungi Ia Timpul p>
| elemente ale noului obiec- dar şi de mulţumire. complexă ? proape 15 ani. Dar şi cei „cascadorii" lui Milotin îi 5780 mm la cota "0" şi la august : V
pregătesc saltul pe vertica
— Adică fiecare om din
k tiv siderurgic sînt deja ri- — 21 de ce, nea Miloti- echipă îi musai să ştie şi să veniţi mai pe urmă sînt toţi lă. Ar fi al cincilea turn pe 3800 mm în vîrf, la 75 m general fru t
variabil,
| dicate : halele turnătoriei, ne ? facă de toate... şi lăcătuş băieţi de ispravă ! lancu care echipa îl ridică aici la înălţime. Aşa prevede pro după-amiaz;
J cele două furnale de 1 000 — 21 de coşuri ridicate şi mecanic şi betonist şi zi Ciuraru, Petru Bob, sau Călan. In afară de cele iectul, aşa trebuie făcut. De semnala av
k cu cauperele aferente, a- în Hunedoara, Reşiţa, Aiud dar... Vezi dumneata, cînd Constantin Cernea... Mese două de 91 m, au mai ridi nu, îi bucluc... ploaie şi dt
ce. Vînlul v
I glomeratorul şi uzina cocso- şi acum aici la Călan. Cu începem glisarea unui ase riaşi a-ntiia ! cat două de 63 m .(casele Razele soarelui ard nemi din nord-ve
J chimică, străjuită de cele 2 acestea două din urmă am menea coş nu ne mai oprim Rămînem un timp singuri lifturilor). Acesta la care se los. Dar, în ciuda acestui rile vor fi i
| coşuri de 91 de metri... Cu bătut recordul in I.C.S.H. pînă nu-i gata. Ne ridicăm cu tânărul-inginer Ionel Dă- lucrează este unul dintre lucru in şantier munca con şl 27 grade
12 şi 17 grai
J toată canicula, şantierul Le-am dat gata în 45 de pe schela metalică, sprijiniţi dirlat, şeful punctului de lu cele două aparţinînd furna tinuă în ritm susţinut. Con ţă slabă pe
structorii şi montorii se
{ freamătă de viaţă. Oamenii zile (unul —n.n.) cu zidă pe el, odată cu turnul. Pe cru. Clujean de baştină, du lului. In final va avea 75 Timpul pi
grăbesc pentru a finaliza
* muncesc căţăraţi pe schele, rie interioară cu tot... schelă nu sîntem prea pă terminarea facultăţii a de metri înălţime. Ech'rpa cit mai curînd importantul I şi 8 august
neral frum<
I maşinile grele circulă ridi- ...Mihai Milotin are 49 de mulţi. Şi atunci trebuie să venit aici la Călan. Din vor s-a angajat să-şi doboare obiectiv ce va fixa şi mai riabil. Izola
’ cînd In urmă nori albicioşi ani (împliniţi in 20 iulie) şi faci totul... Am oameni bele lui desprindem că este recordul. II vor înălţa în 32 temeinic Călanul în con la averse d
| de praf, iar sclipirile albas- din 1952 a început să înal vrednici în echipă. Buni me foarte mulţumit că a fost de zile. cărcări elec
La munte
J tre ale arcurilor de sudu- te coşuri. Primul l-a înălţat seriaşi. Cu unii lucrez de repartizat aici. Din două Oamenii montează co- stelaţia siderurgiei româ ral nestabil,
neşti.
( ră electrică spintecă galbe in Hunedoara la cocserie. mult împreună. Uite-I pe motive : are ocazia să par frajele metalice. Mişcările ie porar noroi
nul razelor solare.
cind se voi
* A fost mai greu. Aşa-i la ăsta, Ştefan Oancea îl ticipe şi să-şi aducă con sînt repezi şi exacte. O co- MIRCEA LEPĂDĂTU se de ploa
descărcări i
*-■*»•* A 4^** • ****** * t««S c — * — » **— « «■ i—»