Page 23 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 23
56 • DUMINICĂ, 6 AUGUST 1978
I’hel. 3
Z I U A
domi-
înaltă preţuire muncii
3
întru co- i Dorim ca prin urgentarea meca muncă in general şi, totodată, să a- ţ Prin grija permanentă a
ote. Epi- nizării lucrărilor, prin introducerea sigurăm o creştere mai accentuată a ) secretarului general al parti
Nicolae
dului,
tovarăşul
harnice şi devotate a utilajelor complexe, de mare pro productivităţii şi sporirea produc- \ timabilelor orientări date
ut dum- Ceauşescu, ca rod al ines
t ţiei de cărbune, de care patria noas- \ eu prilejul vizitei de lucru
icii ; ductivitate, să uşurăm munca mine in judeţul nostru şi in Va
.triei ; ţ rilor, să îmbunătăţim condiţiile de tră are nevoie pentru dezvoltarea ţ lea Jiului în. toamna anului
trecut, se materializează cu
ical ; minerilor - detaşament l sa economico-socială. ţ consecvenţă un amplu pro
europene gram de măsuri privind
tmp. As- NICGLAE CEAUŞESCU j îmbunătăţirea continuă a
intilniriie condiţiilor de muncă şi do
isiune di- de frunte al eroicei i viaţă sie minerilor. Cîteva
•aşov ; cifre şi fapte sînt semnifi
,inia ma- cative in acest sens :
Episo- • Pe linia mecanizării
mai rapide a lucrărilor
noastre clase muncitoare exemplu, din toamna anu
entru cei miniere din subteran, spre
lui ircout pină astăzi, in
larlidului minele din Valea Jiului au
poporu- (Urmare din pag. 1) Vulcan, E.M. Deva, I.M. Bar fost introduse 13 complexe
za şi I.M. Hunedoara — şi mecanizate de mare pro
:lor — ductivitate, 4 combine de
t fost introduse in subteran un preocupările pentru pregăti înaintare şi 21 combine de
Vînălorii număr impresionant de com rea, perfecţionarea şi polica abataj.
Premieră plexe mecanizate de înaltă lificarea cadrelor sînt mai
productivitate, combine de susţinute, mai energice, mai
ort.
înaintare de abataj, maşini responsabile. La minele din
de încărcat, transportoare, Valea Jiului s-au calificat de
alte utilaje şi instalaţii, va la începutul anului 1 100 de
loarea fondurilor fixe exis muncitori, alţi 1 100 urmînd
tente la sfîrşitul primului se
;,oo Bule- mestru ol anului fiind ou pe să se califice pînă la sfîrşitul
Radiojur- anului. La multe unităţi mi
!; 7,30 A- ste 1 miliard lei mai mare niere din judeţ s-au înfiinţat
-Tv.; ?;43 decît în 1975. Pentru dezvol
entru azi tarea minelor actuale şi pen mine-şcoală, sint organizate
sii, spec- ş,i funcţionează în tot timpul
sportive tru deschiderea de noi cîm- anului diferite forme şi
nuzicale; puri miniere, în acest mare ba
ii sate- zin carbonifer al ţării se alocă cursuri de pregătire a cadre- munca si
î lirică, lo r. *
ii versul; la nivelul anului în curs mai
ciut, pa mult de 1 miliard de iei. Su „Trebuie să acţionăm cu
ne muzi- me considerabile se alocă şi toată fermitatea pentru a asi bunăstarea lui
i 11,00 gura în primul rînd muncitori
emeilor ; în unităţile Centralei mine
vară — reurilor Deva, în toate unită la abataj, la transport şi
12,00 De ţile miniere din judeţ, ca şi abia după aceea la serviciile
13,00 Ra de suprafaţă. Să avem mai
ionala in în activitatea de preparare, o Suma alocată in acest
iile ; 13,30 de cercetare şi proiectare în puţini auxiliari, funcţionari şi an pentru activitatea dc
3 Portret domeniul minier, de prospec mai mulţi lucrători care să protecţie a muncii în mi
ile Vese- nele Văii Jiului se cifrează
i mîndră tare şi explorare geologică. scoată cărbune" — reco la 35 milioane ici.
Divcrtis- Datorită procesului masiv manda tovarăşul Nioolae o Minerii se află în frun
ăti în al- de mecanizare în subteran, Ceauşescu ia Plenara C.C. al tea elasci noastre mnnei-
Prcludiu" toa ca nivel de creştere şi
rtistic al munca minerului este azi mai P.C.R. din 5 iulie a.c. ierarhizare a retribuţiei.
oncte cu uşoară, mai spornică. Faţă „Este necesar să se depu Brigadierul Iile Chiron, de la I.M. Vulcani, împreunil cu ortacii săi, la ieşirea din sut»
1,45 Mini- de perioada similară a anu nă eforturi mai susţinute pen. Foto : A. UCIU e De la începutul anului,
— Cor în Valea Jiului s-au califi
ii,30 Mo- lui trecut, în acest an pro tru creşterea productivităţii cat 1 100 de muncitori, alţi
00 Revis- ducţia fizică a crescut în muncii, pe baza mecanizării 1 11.00 urmînd să fie califi
;5 Ganţo- şi perfecţionării activităţii e- caţi pînă la sfîrşitul anului.
ăchescu ; Valea Jiului in medie cu Mina mi-a îmbogăţit biografia 6 A 530 de mineri, lăcătuşi,
portativ; 1 200 tone pe zi. Creşteri a- conomice, de producţie, să se electricieni vor absolvi pînă !
romanţe- preciabi!e ale producţiei şi acţioneze ferm pentru întă 99 \ Ia sfîrşitul anului cursurile ,
Radiojur- de policalificare organizate
meridia- productivităţii muncii se în rirea disciplinei şi ordinii în Era un feciorandru in cum ma cunosc pe mine — schimb cu numeroase apre- \ in Valea Jiului. Asemenea
nai ; 22,10 registrează şi la mina Deva, fiecare sector de muncă". Mi. 1950, cind s-a angajat mi spunea Melentie Slerleo, Cieri pentru munca bine || cursuri funcţionează şi în
v ; 22,30 celelalte centre miniere din
ă ; 24,00 unde se aplică tehnologii mo nerii au înţeles că aceste în ner la mina ■ Lonea. Jine căruia ii dedicăm aceste tăcută, cu răspundere, cu ţ judeţ.
0,03—5,00 derne de lucru — exploata demnuri ale secretarului gene minte şi data : 1 mai. Ve rinduri cu ocazia despărţirii devotament, cu dăruire. o In anii construcţiei
nocturn. rea în sub etaje este una din ral ol partidului trebuie să-i nea de pe meleagurile Be- de mină, de ortaci: de la socialiste, in bazinul carbo
ele — la Teliuc, la Ghelari, călăuzească permanent, în în iuşuiui. Au trecut 28 de ani 1 august a.c. a ieşit la pen A fost grea despărţirea. 1 nifer al Văii Jiului s-au
construit 35 913 apartamen
la Certej. treaga activitate. Ca urmare, şi cîteva luni. A urcat in sie. Eram copil necăjit. Mun Dar maistrul principat mi- ^ te; in acest an se vor mai |
„Avem în vedere ca, oda s-a trecut imediat la noi for vremea asta Întreaga scară ca, mina mi-au clădit bio nier Melentie Slerlea a lă- ^ construi 1 052 de aparta
mente, iar in anii 1979—
tă cu mecanizarea lucrărilor, me de organizare a produc a muncii minereşti. 20 de grafia, mi-au imbogăţit-o, sat in urma iui o pildă de ^ 1980 — Încă 3 288 de apar
ian Jim să acordăm o atenţie mai ţiei, organizaţiile de partid, ani a fost maistru minier, m-au făcut om cu adevă miner, de comunist, de om tamente.
(Arta) ; din care 15 maistru princi rat... • 82 milioane lei consti
ransame- mare şi perfecţionării califi consiliile oamenilor muncii şi adevărat... tuie alte gratuităţi acordate
îra); Au- cării oamenilor muncii care comitetele sindicatelor au pal. 28 de ani la aceeaşi mi anual minerilor de aici.
irgistul) ; lucrează în domeniul minier. — Cunosc mina Lonea nă. Fără nici o abatere. In GH. I. NEGREA • Volumul desfacerilor
i ardele. acţionat cu fermitate pentru dc mărfuri prin comerţul t
cule în Ţinem seama că ultilajele întărirea disciplinei tehnolo socialist in Valea Jiului a
ii (Con- moderne care sint şi vor fi crescut in primul semestru
ROŞANI : gice şi a muncii, organizează al acestui an faţă de peri
meie, se- introduse într-un timp mai acţiuni diversificate în scopul EXPOZIŢIE A CREAŢIEI întreprinderile miniere din vizitat, intre altele, oraşele : oada similară a anului tre
; Puntea rapid în mine impun schim pregătirii şi educării oameni Valea Jiului, I.C.P.M.C., Sibiu, Făgăraş, Braşov, Pre cut cu peste 123 mUioanc
ProXetul, barea concepţiei însăşi de lor, le asigură condiţii opti STUTIFICE Şl TEHNICE C.C.S.M., I.M.P., I.U.M.P. şi deal, Sinaia, Tîrgoviştc, Pi lei.
(Republi- DE MASĂ altele. teşti, Tg. Jiu.
repte pe spre minerit şi o calificare me de muncă, de viaţă, de • Tot a doua familie din ,
runcă în nouă, superioară". Nu există recreere, de îmbogăţire spi Ieri s-a deschis, la Casa dc MINERI ÎN EXCURSIE „CINSTIRE MUNCII Valea Jiului are azi televi
floresc) ; rituală. cultură din. Petroşani, „Ex zor şi maşină de spălat, iar
na ro- unitate minieră în judeţ, unde poziţia creaţiei ştiinţifice şi Clubul muncitoresc al sin DE MINER" tot a treia familie are fri
LONEA : acest îndemn să nu fie ur Raportul muncitoresc cu tehnice de masă". Sînt pre dicatelor din Lonea a orga gider ; anual se cheltuiesc
linerul) ; care se prezintă minerii ju zentate planşe, grafice, foto Aşa se intitulează expoziţia G 000 lei pe familie pentru
ui, pilot mat cu fermitate. Iar acolo grafii, dispozitive şi tehnolo nizat o frumoasă excursie dc artă plastică deschisă vi cumpărarea de mobilă.
itoresc) ; unde procesul mecanizării deţului nostru azi este bogat, gii moderne de lucru în mi cu autocarul pentru mi neri, 4 august a.c. la duhul • 40 816 mp — aceasta.
ptembeie semnificativ. Cinste şi preţuire nerit, invenţii şi inovaţii şi nerii din Petrila şi Lonea sindicatelor din Lupeni. Pre este suprafaţa comercială
EUCAJS1I : este mai pronunţat — la I.M. rezultatul lor economic în Un număr de 40 de mineri zintă lucrări membrii Filialei construită in primul semes
;mbrie) ; Lupeni, I.M. Paroşeni, I.M. minerilor, DE ZIUA LOR ! producţie. Expozanţi : toate împreună cu familiile lor au U.A.P. din judeţ. tru al acestui an în Valea
dă (Slca- Jiului ; alţi 92245 urmează
3ARZA : a se construi in anul 1979. •
mp (Mi- a Grija pentru sănătatea
: Corsa- deplină a celor ce scormo
;tul, au- ii cinica Însufleţită a muicii Ii abataje nesc acUncurile, scoţând la •
lacăra) ; Angajament mineresc lumină bogăţiile pămîntului, -
•an same. are, în Valea Jiului şi în ;
do cul- judeţ, numeroase echiva
Mare- (Urmare din pag. 1) 6ută. Organizarea în fiecare gice. Intitulat sugesliv-„Trofeul 5 000 tone de cărbune pe lente.
ipular) ; joi a săptăminii a unor minerului", concursul a fost Minerii din judeţul nos • S-au efectuat in acest „
pericu- peste 300 tone minereu cupri schimburi dc producţie mărită, inclus, alături de o suită de tru, care asigură economiei lingă cele 10 000 de tone interval peste 9 G00 de exa- ■;
ţi dăru- schimburi în care s-au remar alte manifestări, in Festivalul naţionale însemnate canti date în plus în primul se minări prin microradiofoto- ţ
Casa do fer extras peste plan. S-au e- cat brigada de tineret condu naţional „Cîntarea României". tăţi de cărbune cocsificabil mestru". grafiere, descoperindu-s© i
rul Fa- videnţiat în mod deosebit în" să de Alexandru Drăghici şl Etapa finală, organizată de că încă din faşă diverse afec
din
iViincrii
muncă
echipele
(11 Iu- conduse de Petru Groza, loan brigăzilo conduse de minerii tre I.P.E.G. Deva, a constat şi energetic, de minereuri şi ing. Constantin Răduţoiu, ţiuni ale aparatului respi- ,
Porun- Văduva, Viorel G-ogoaşe, maiş loan. Rusu, loan Anghclina şi dintr-o probă practică desfă alte resurse minerale utile, şeful sectorului II al I.M. rator sau boli profesionale; <
ureşul) ; trii Aron Bordeanu, Cornel loan Băltaru au dus la reali şurată la Hondol şi Veţel, un îşi unesc eforturile şi hăr Paroşeni : „Avem la zi un 350 do determinări de noxe '*
n viitor Munteanu şi Marchian Faur. zarea a 2 400 tone de cărbune test scris şi o probă orală cu au fost efectuate în locurile k
: : Hin- în plus faţă de plan. Alături public. După o confruntare nicia în muncă, materiali- spor de producţie de 10 000 de muncă din subteran, lor >
[ (Mine- de aceştia o contribuţie deose palpitantă intre concurenţi, zînd exemplar politica tone de cărbune. Pină la urmîndu-Ie măsuri de Sm- -
loria nu E.M. GHELARI : ÎN „Trofeul minerului" a fost cti- bunătăţile a condiţiilor de '
bită în muncă au avut şi cerit de artificierul Francase partidului nostru de indus finele anului vom mai ex
SCHIMBURILE DE ONOARE maistrul miner Venicu Cianu Cojan, reprezentantul I.P.E.G. trializare socialistă a ţării. trage în plus cel puţin încă muncă.
— UN PLAN Şl JUMĂTATE şi şefii de sector loan Drago- Deva, El a fost urmat, în or Ei se angajează să răspun 1 000 de tone". • Anual se cheltuiesc în ,
şa şi Cornel Grueţ. dine, dc Vasiie Rogneonu judeţ circa 40 milioane lei
(I.P.E.G. Cluj) şi Alexandru dă prin fapte demne orien Viorel Corchiş, şef de pentru asigurarea, la intra- ţ
Vineri, 4 august, s-au orga brigadă, sectorul V, I.M, rea în şut, a tutei mese
nizat la mima Ghelari schim lanoşka (I.P.E.G. Miercurea tărilor şi chemărilor secre gratuite, gustoase şi consis
buri de onoare în subteran. E.M. CERTEJ : duc). tarului general ai partidu Petrila ; „La plusul de 800 tente. Un efort financiar
i entru G Angajamentul minerilor a fost SUBSTANŢIALE DEPĂŞIRI SUCCESE ALE lui, tovarăşul Nicolae tone de cărbune pe care îl Însemnat.
a fi în de a da, îu acea zi, un plan PREPARATORILOR Ceauşescu, adresate cu pri avem pe 7 luni, am hotărît • Dar el rotunjeşte pe
:u cerul şi jumătate, adică peste 2 000 să mai dăm suplimentar acel făcut cu asigurarea
noros tone de minereu în plus. Cu Destoinicul detaşament de Colectivul întreprinderii de lejul vizitei de anul trecut bazei materiale a stării de j
>e vor cele mal bune rezultate s-au mineri de la Certej, Vorţa şi prepararea cărbunelui Valea în judeţul nostru, ia plena încă 300 de tone". sănătate. Astfel, de la ulti
ate de înscris brigăzile de mineri con Bocşa a întîmpinat cu realizări Jiului Petroşani a obţinut rele C.C. al P.C.R. din mar lan Calotă, şef de briga ma sărbătoare a Zilei mi
electri- duse de Petru Mihalcea, Mihai remarcabile Ziua minerului. In de la începutul anului realizări dă la I.M. Vulcan : „Dacă nerului, la Petroşani a fost
noderat Gîică, Aristide Cosma, Iorda- toate abatajele au fost organi deosebite in producţie. Prin în tie şi iulie a.c., precum şi dat in exploatare marele
iperatu- che Scinteie, Constantin Pan- zate zile de producţie record treţinerea şi exploatarea ra la recenta Şedinţă a acti pe 7 luni am dat în plus complex spitalicesc cu 700
între 22 duleanu, precum şi brigăzile şl schimburi de onoare. La zi, ţională a utilajelor şi instala vului central de partid şi de peste 4 300 tone, ne-am de paturi, cu policlinică şi
fi intre de la investiţii aie lui Vasiie minerii raportează îndeplinirea ţiilor din dotare, prin adaptă stat. In întîmpinarea marii propus ca în următoarele 5 laboratoare, dotat şi utilat
a. Cea- Jurj, Viorel şi Nlcoiao Coman, planului la minereu complex rile şi perfecţionările aduse în condiţii excepţionale, a-
Vasiie Stan, Auguslin Rusu. extras în procent de 115 la su fluxului tehnologic, au crescut sărbători naţionale de la 23 luni să mai extragem supli sigurind pentru activitatea
tă. O remarcă deosebită pen indicii de recuperare globală curativă condiţii optime.
entru 7 tru minerii din brigăzile lui August şi a Zilei minerului, mentar cel puţin încă 1 000 Lor ii se adaugă crearea in
în ge- E.M. ŢEBEA : 2 400 TONE Emil Râuţiu, Gheorghe Marian, cu 5,1 la sută echivalînd cu în cadrul zilelor de produc de tone". clădirea vechiului spital a
cer va- CĂRBUNE EXTRAS Gheorghe Colişar. peste 270 000 tone de cărbune ţie mărită şi în adunările ing. Carol Schreter, direc unor secţii recuperatorii şi
semna- net. Raportat la perioada ce a unor profile noi.
şi deş SUPLIMENTAR lor 7 luni din 1977, de la în generale ale oamenilor torul I.M, Uricani ; „10 000
I.P.E.G. DEVA : ceputul acestui an indicele de muncii, minerii şi-au asumat tone de cărbune în semes Toate aceste împliniri de
ii gene- Dorind să recupereze rămî- „TROFEUL MINERULUI" recuperare a cărbunelui desti angajamente însufleţitaare : trul al doilea al anului plus finesc, între două sărbători
iil tem- neriie în urmă din prima ju nat cocsificării a crescut cu ale ccîei mai bărbăteşti din
arniaza, mătate a anului, minerii dc la peste 2 procente. Cele mai bu Ing. Cornel Răduiescu, şe cele aproape 8 000 de tone tre profesii, echivalenţe ale
i aver- E.M. Ţebca s-au mobilizat cu Intre 1 şi 3 august s-a des ne rezultate le-au înregistrat ful sectorului V ai I.M. Lu de la începutul anului — grijii faţă de om, pentru
te de făşurat la Deva finala pe ţară preparatorii din Lupeni — co peni : „în semestrul 11 vom acesta este angajamentul munca, bunăstarea şi feri
totul deosebit In luna iulie, a concursului celor mai buni lectiv evidenţiat în întrecerea cirea ini.
reuşind să-şi depăşească plă mineri din întreprinderile de socialistă pe primele G luni ale extrage peste plan încă minerilor de Ia Uricani".
nui la producţia netă cu 13 la prospecţiuni şi explorări geolo anului. .