Page 26 - Drumul_socialismului_1978_08

r-,v>. z DRUMUL SOCIALISMULUI >

Sărbătorirea Zilei minerului Autoconducerea

muncitoreasca în acţiune
SUB EMBLEMA BUCURIEI MUNCII
9,00 Telcşc
Experienţa înaintată şi iniţiativa 10.00 Antolo
tru cc
Preţuirea ţi dragostea de ţii artistice din judeţ şi din 11.00 Ia all
care se bucură detaşamentul afara lui, dacă s-a făcut to­ bab ;
de frunte al clasei noastre tul ca noi să ne simţim bine, muncitorească - larg generalizate, 11.50 Muzici
tempo
muncitoare — minerii — au cum să nu ne începem noi 12,10 Telex
tos 1 ! incă o dată relevate de săptămina de lucru cu for­ cu maximă eficienţă economică 16.00 Telex
manifestările omagiale care ţe înzecite, mai ales că se 16,05 Teleşc
au avut loc duminică, cu pri­ apropie cea mai dragă săr­ 16.35 In Mălini
1
lejul sărbătoririi Zilei mineru­ bătoare a noastră, a naţiunii (VIII)
lui. In toate aşezările minie­ noastre !", ADUNAREA GENERALĂ A OAMENILOR MUNCII 17.00 Muzici
strumi
re din Valea Jiului — de fa O confesiune — angaja­ DE LA I.M. PETRILA 17,15 La vo
Uricani la Lonea in cele ment pe care ne-au mărtu- pentru
din Poiana Ruscăi şi din A- rlsit-o, intr-un fel sau altul, Darea de seamă prezen­ inginerul Aurel Marhan, şe­ auto ;
puseni, la Deva şi in zona mulţi mineri din judeţul nos­ tată în cadrul adunării gene­ ful sectorului II. Am avut 17.30 Public
17.35
Bălăcii
Haţegului, pretutindeni, mi­ tru. Şi cei de la I.M. Barza rale a oamenilor muncii de greutăţi. Şi obiective şi su­ „Miori
nerii, preparatorii, construc­ ■— pentru care Ziua mineru­ la I.M. Petrila de către to­ biective. In bună parte le-am ta cui
torii de utilaje miniere au lui a coincis cu încheierea varăşul Marcu Androne, se­ depăşit. Le vom învinge in­ Iosif
«loresc
trăit bucuria sărbătoririi lor. festivalului „Zarand ‘78", pri­ cretatul comitetului de partid tegral şi vom ajunge în scurt Marga
Fanfarele minereşti din în­ lejuind la Brad o neasemuită pe întreprindere, preşedintele timp la plan, vom recupera Silviu
treaga Vale a Jiului au che­ paradă a portului şi un en­ consiliului oamenilor muncii, în totalitate restanţele pe 18.00 cvarte
Tribul
mat la sărbătoare din pri­ ,,Brăiţa“ — Lupeni. Ora 11,30. Pe s-cena din decorul ver­ tuziast program artistic dă­ a făcut o prezentare suc­ care le avem la această oră. 18.20 Interp
mele ore ale zilei. E o che­ de, taraful Casei de cultură, din Haţeg a „prins* 4 o horă. ruit de formaţiile din Po- cintă a activităţii desfăşu­ Să fim însă mai bine dotaţi popul;
Jos, micii pădure ni din Hăşdâu-Dăbica au şi încins-o, Sn
mare dragă, cunoscută de aplauzele mulţimii. joga şi Vălişoara, din Bălţa, rate de minerii de aici în pri­ tehnic cu tot ceea ce ne tre­ 18,40 Viaţa
mine ;
mineri, la care ei răspund Vaţa şi Gurabarza şi pentru mul semestru al anului, a e- buie. In ce ne priveşte, ne 18.50 Lecţii
aşa cum ştiu să răspundă şi ca şi pe colegii lor de la chide neasemuită panorama cei din Gheţari — care s-au videnţiat rezultatele buae ob­ vom strădui să îmbunătăţim cititor
sirenei ce-i cheamă la mun­ Vulcan — soliştii şi taraful noului Petroşani —■ se aflau in-tîfnit la locul zis ,,Grădina ţinute, dar a insistat cu deo­ ordinea, disciplina, organiza­ 19.20 ră ; 1001 c
că. Drumul pină la ,,Brăiţa" de muzică populară. ,,For­ alte sute de familii. „Silvana" de vară", unde formaţiile ar­ sebire asupra lipsurilor şi rea muncii". La r-îndul său, 19.30 Teleju
— locul de agrement de la maţiile artistice de la Paro­ — ansamblul Casei de cul­ tistice ale clubului „Minerul" neajunsurilor care mai per­ maistrul Costache Luca a in­ o Larg
nia p
Lupeni — fanfara condusă şeni şi Vulcan au întregit cu tură din Deva le-a incintai s-au întrecut in joc şi ci ni cu sistă în activitatea minei, în sistat pe necesitatea acordă­ noastr
de Alexandru Drăgan l-a succes spectacolele de azi" privirea cu pitorescul jocului cele ale clubului „Siderurgis- scopul înlăturării lor cit mai rii unei atenţii sporite între­ tare ;
străbătut în marşuri şi-n — mărturiseşte Badea Fra- din Oaş. E aici o lume a tul" din Hunedoara, iar fan­ rapide şi al îmbunătăţirii ţinerii şi exploatării utilaje­ varăşi
cintece de promenadă. Iar loştiţeanu, cel care se ocu­ cfntecului şi jocului adus de farele — a minerilor şi a muncii de viitor. In comple­ lor, prevenirii avariilor şi de­ Ceauş
• Inti
acolo, sus, in poiana Brăiţei, pă cu tragere de inimă de ansamblurile folclorice „Ha- şcolarilor — au întregit fru­ tare, participanţii la discuţii ranjamentelor, plasării cores­ in cii
sirbele, haţeganele şi horele iniţierea in tainele instrumen­ ţegana" — Hunedoara, „Sil­ museţea zilei cu cintece popu­ au subliniat că la I. M. punzătoare a posturilor în bători
Progr;
fanfarei au deschis fericit telor de suflat a artiştilor a- vana" — Deva, ale caselor lare ; şi pentru cei din Te- Petrila există o experienţă cărbune. Mai mulţi partici­ 20.00 progr;
programul artistic. Jn timp ce matori din Vale. de cultură din Geoagiu, Ha­ liuc, veniţi la locul de agre­ bună în muncă. Aici s-a lan­ panţi la discuţii, între care Măreţi
pe scena amenajată in deco­ Si nu numai cele de la ţeg, Călan, căminelor cultu­ ment de la Lacul „Cinciş", sat şi o valoroasă iniţiativă Gheorghe Ion, lan Stanciu, portnj
rul natural, taratul Casei de Vulcan şi Paroşeni. Toate rale din Vata de Jos, Hcş- in preajma scenei amenaja­ muncitorească — „Brigada 20.20 Traiar
Teatri
cultură din Haţeg a prins o cluburile, casele de cultură dău-Dăbica, care au răspuns, te ad-hoc pe care artiştii a- înaltei productivităţi" - autor Vasile Ion, Constantin lones- «le fii
invîrtită, pe iarba verde din şi căminele culturale din Va­ cu programe îndelung aplau­ malori de Ia C.S. Hunedoa­ fiind cunoscutul brigadier Eu­ cu, au adus în discuţie ex­ Pctres
preajmă copiii-artişti, din an­ lea Jiului au fost prezente cu date, invitaţiei de Ziua mi­ ra şi I.C.S. Hunedoara au o- gen Voicu, iniţiativă pe care perienţa bună dobîndită de 21.30 taxă ; Âugus
samblul folcloric de la Hăş- spectacole închegate pe sce­ nerului. Pe platoul din stra­ ferit suite de cintece şi o aplică 23 de brigăzi şi prin sectoarele IV şi VI, care au poziţii
dău-Dăbica, au încins o p5- nele sărbătorii de duminică. da Gli. Doja din Aninoasa, jocuri îndrăgite ; şi pentru care s-au extras suplimentar însemnate plusuri de produc­ 21.50 Public
a'urenească in aplauzele su­ La Uricani, ansamblul „Fluie- pe cel de la Dilja, la caba­ cei de la E.M. Deva, care în acest an mai mult de ţie, experienţa dobîndită de 21,55 Seară
telor de spectatori. Pe sce­ rasul de pe Jiu" al casei de na „Peştera Bolii", in parcu­ s-au iniilnit pe dealul Bej-a- 20 000 de tone de cărbune. unele brigăzi cum sint ace­ roma r
na El
nă au evoluat pină tîrziu an- cultură din localitate a adus rile de la Petrila şi Lonea, nului pentru ca ortacii — ar­ De asemenea, un număr de lea conduse de Eugen Voi­ tenoru
sambluj folcloric din Geoa- pe scenă spectacolul folclo­ formaţiile artistice locale şi tişti de la mină să le înfru­ 22 de brigăzi aplică iniţia­ cu, Vasile Avarvarei, Flarea violon
şi or,
giu, taratul căminului cultu­ ric „Badea-I meu este miner" cele oaspete au făcut din museţeze bucuria zilei cu tiva „Brigada de producţie Mioneci, Gheorghe Zaharia, resli".
ral din Vata de Jos, forma­ în care taraful şi soliştii sărbătoarea minerilor Văii cintecele preferate, la care şi educaţie socialistă", oare Viorel Corchiş, Alexandru La- 22.20 Teleji
ţiile artistice ale Clubului au dăruit cintece dedicate Jiului — sărbătoarea bucu­ s-au ataşat, ca oaspeţi, şi are un pronunţat efect ma­ zov etc., insistînd asupra ne­
sindicatelor din Lupeni. minerilor de aici. Minerii din riei muncii. „Eu, care lucrez tarafurile şi soliştii de la terial şi social în munca şi cesităţii ca experienţa bună,
iniţiativa muncitorească valo­
„Eu cum să vă spun — schimbul condus de Nagy de peste 20 de ani in mi­ I.E.C. Mintia, Jesătoria de viaţa minerilor. roasă să fie extinse, genera­
je întreba râspunzindu-ne Endre, din brigada lui Con­ nă, vă spun drept — măr­ mătase Deva, căminul cultu­ Referi>ndu-se la o serie de lizate, materializate cu ma­
minerul şef de brigadă, Con­ stantin Sorescu erau toţi turiseşte minerul şef de bri­ ral Cristur. greutăţi şi neajunsuri cu ca­ ximă eficienţă economică.
stantin Nichita, din sectorul prezenţi. L-au adus în mij­ gadă Andrei Radu de la I.M. O zi de calde manifestări re se mai confruntă colecti­ „Să îmbunătăţim aerajul BUCURE
IV al minei Lupeni. S-a or­ locul lor şi pe şeful sectoru­ Petrila — ni s-a organizat o omagiale, care a făcut ca vul pe care îl conduce, ingi­ în subteran — arăta maistrul dioprogran
Itadiojurna
ganizat foarte frumos ziua lui, ing. lacob Stoica, şi pe zi foarte frumoasă. Sint aici minerii judeţului — din Pa- nerul Arghir Păcuraru, şeful Ion Maria —, să ne preocu­ presei ; 8,1
noastră. Am venit cu familiile directorul minei, ing. Schre- cu familia, cu fraţii, cumna­ ring pină-n Apuseni, să sim­ sectorului I, a solicitat solu­ păm mai mult de normele de «liilor; 9,00
şi sîntem bucuroşi că ne este ter Carol. Şi nimeni nu i-a ţii, cu ortacii Petru Eftimie, tă preţuirea muncii, să se ţionarea grabnică a proble­ protecţie a muncii". „Să a- 9,05 Râspi
atit de apreciată munca". întrecut in veselie. Nicolae Dumitrescu. Am dis­ bucure, să se angajeze. melor de aeraj şi îmbunătă­ rilor; 10,00
10,20 Alt»
0
In neasemuitul decor al La „Brădet" — locul de cutat cu ei şi am zis : dacă ţirea aprovizionării tehnico- cordăm atenţie mai mare rock ; 10,1
„Brazilor" de la Vulcan, mii agrement de unde se des­ pentru noi s-au adus forma­ LUCIA LICIU materiale, angajîndu-se ca, calităţii reviziilor şi reparaţii­ Buletin di
vanpremie:
de oameni. Tonele cu fructe împreună cu colectivul său lor" — era de părere lăcă­ 11.35 Disco
şi răcoritoare, cu preparate de muncă, să mai extragă tuşul Cosma Rudolf. „Ne lip. Buletin dc
de grătar, cu dulciuri impin- suplimentar, pină la sfîrşitul sesc adesea unele piese de comoara l
zesc locul pentru ca cei ve­ anului, cel puţin 500 tone schimb, materiale mărunte şi 12.35 Repe
na Badea,
niţi la petrecere să se simtă de cărbune, pe lingă plusul unele scule — sublinia mais­ 13.00 De 1
bine. Pe scenă evoluează an­ de 3 000 de tone pe care îl trul electromecanic Gheor­ Clubul cui
samblul folcloric al Casei de are înregistrat pină acum. ghe Domnişoru. De aseme­ diojurnal ;
economice
cultură din Băileşti (jud. „Şi noi avem de la începu­ nea, cred că e bine să luăm gistrări di
Dolj). Oaspeţi ai minerilor tul anului un spor de pro­ exemplu de l-a fruntaşi, să 17.00 Bulei
Văii Jiului la ziua lor, artiştii ducţie de 800 de tone — ne interesăm cum lucrează Memoria ]
din Băileşti au adus un spec­ spunea brigadierul Viorel ortacii noştri care au rezul­ nesc ; li
20.00 inter
tacol închegat, de ,o aleasă Corchiş, la care vom mai a- tate bune şi să aplicăm ex­ lui popula
ţinută interpretativă. dăuga în semestrul II încă perienţa lor în întreaga noas­ şi Maria
Cind ,,Brigada în acţiune“ 300 de tone. Va trebui să tră activitate. România ■
trial cont'
de la I.M. Paroşeni şi-a spus ne ocupăm mai mult de sta­ In telegrama adresată Cadenţe s<
cuvintul, iar montajul literar- bilizarea oamenilor în forma­ C.C. al P. C. R., tovarăşului tntr-o oră
artistic de la aceeaşi mină ţii, de buna lor pregătire NICOLAE CEAUŞESCU, mine. stop muzi
şi-a făcut cunoscut progra­ profesională". „Sigur că nu rii de ia Petrila şi-au reafir­
mul : „De ziua voastră, bravi ne face deloc plăcere să ne mat a-ngajarea că vor munci
mineri" — in jurul scenei au prezentăm la adunarea ge­ mai cu spor şi vor da căr­
sosit ortacii, l-au aplaudat nerală a oamenilor muncii bune moi mult şi mai bun
pe Dumitru Saghin, Eugen ca u minus atit de mare la patriei.
n
Andraş, Emil Plic, Carmen Brăilet — Petroşani. Ora 18,110. Aici, unde a evoluat şi „Silvana", şi „Haţegana", şi producţia de cărbune, a spus Rezultat!
Igna — pe fiecare interpret, artiştii din Geoagiu, şi cei din Valea Jiului, petrecerea de Ziua minerului e in toi. la începutul cuvîntului său DUMITRU GHEONEA din 6 augi
C.S. Bolo;
Nicolinr
Constructc
Laminoi
Expunerea secretarului ge­ EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE PARTID dezvoltarea economică în li­ Celuloza C
neral ai partidului, tovarăşul nele ţări, între care şi la cea Oţelul '
Nicolae Ceauşescu, in faţa Şl DE STAT, DOCUMENT PROGRAMATIC DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ cu privire la producţia de Azotul Sli
Victoria
activului central de partid şi bunuri de consum şi în mod Ancora G;
«le stat s-a impus din primul deosebit de cereale, la nece­ Unirea
moment în faţa comunişti­ sitatea contracarării prin mă­ Metalul B
lor, a tuturor oamenilor Colaborarea largă şi aotivă ou ţările socialiste — suri eficiente a efectelor crizei Ş.N. Ol
muncii din ţara noastră tai economice din lumea capi­ I.C.S.I.M.
un document programatic de talistă, care nu se opresc la Electron
excepţională însemnătate teo­ coordonată fundamentală a politicii noastre externe (I) graniţele socialismului, par­ Autobuzul
T.M. Bu
retică şi practică. Pentru ticiparea mai activă la divi­ Voinţa Bu
multă vreme, alături de do­ ziunea internaţională a mun­ Flacăra
cumentele Congresului al Raportul ia Congresul al De asemenea, relaţiile cu sprijinirea eforturilor ţărilor meniul specializării şi coope­ cii. De asemenea, expunerea Pandurii ţ
Xl-lea şi Conferinţei Naţio­ Xl-lea al partidului — tre­ celelalte ţări socialiste sint mai puţin dezvoltate, apro­ rării internaţionale în pro­ se referă la unele divergen­ C.F.R. '
nale alo partidului, el va buie să constituie un exem­ străbătute de aceeaşi consec­ pierea şi egalizarea nivelu­ ducţie privind produce­ te şi deosebiri de păreri ce Electroputi
Unirea
forma baza studiului şi în­ plu do relaţii între ţări care venţă în dezvoltarea rapor­ rilor de dezvoltare economi­ rea ’ şi livrarea reciprocă au apărut între unele ţări C.F.R. Tiu
ţelegerii juste a problemelor, construiesc noua orinduire turilor de colaborare şi so­ că, asigurarea pe o perspec­ de utilaj petrolier, unele ti­ socialiste, la căile care, după Construi
fenomenelor şi tendinţelor socială, să ducă la dezvolta­ lidaritate. Cu toate ţările tivă îndelungată a necesaru­ puri de maşini unelte, uti­ părerea partidului nostru, Gloria Arc
din viaţa internaţională ac- rea puternică a fiecărei eco­ socialisto România are o bo­ lui dc combustibili, energie laj pentru industria chimică, trebuie urmate pentru solu­ Fond de
tuuli>j a poziţiei P.C.R. faţă nomii naţionale, la întărirea gată gamă de forme de cola­ gi materii prime, utilaje mo­ tipuri de rulmenţi, locomo­ ţionarea lor. în legătură cu 163 90!) lei.
de acestea. rolului planului naţional u- borare pe multiple planuri. derne, produse agroalimon- tive Diesel electrice, trac­ acestea din urmă partidul
In comentariul noslru do nic, la creşterea forţei eco­ După cum ee ştie, ca par­ tare, creşterea bunăstării toare şi maşini agricole, na­ nostru adoptă un punct de
azi ne vom opri asupra vi­ nomice şi sociale, a bună­ ticipantă activă la activita­ popoarelor. ve maritime şi fluviale, pro­ vedere pe cit de realist şi
ziunii partidului nostru re­ stării fiecărui popor". tea C.A.E.R., ţara noastră România colaborează în duse ale iriduştripi electro­ deschis pe aţît de respon­
feritoare la relaţiile pe caro O asemenea subliniere nu aduce o contribuţie impor­ prezent cu un număr de tehnice şi electronice ş.â. A- sabil. „După părerea noastră
România le întreţine cu ţă­ este doar o declaraţie de in­ ţări socialiste, în domeniul ceslea sînt doar cîteva e- — se spune în expunerea to­
rile socialiste. tantă la înfăptuirea „Progra­ xemple caro ilustrează par­ Timpul
tenţii ci baza principială de mului complex al adîncirii şi asigurării bazei de combus­ varăşului Nicolae Ceauşescu
înainte de toate vom subli­ pe care partidul nostru ac­ tibili, energie şi materii pri­ ticiparea activă a României — interesele supreme ale so­ 8 august
nia una din constantele o- ţionează cu toată energia perfecţionării in continuare me ; pe Celle bi sau multila­ Ia dezvoltarea colaborării cu cialismului cer nu ascunde­ moaşă şi
tempe
rul
a colaborării şi dezvoltării
rientări ale poziţiei partidu­ poptru dezvoltarea colaboră­ integrării economice socia­ terală, târg noastră îţitrc- toate ţările socialiste. rea realităţii, ci analiza te­ amiaza. Ir
lui nostru, ale Uomânjcj cu rii cii ţările socialiste. Gii aceeaşi răspundere meinică, în modul cel mai rul se va
partidele cofnuniste din ta­ liste a tarilor membre”, princle acţllinl de ăffîpîoăre P.C.R., România socialistă responsabil, a cauzelor care cădea ave
ţuivind construirea unor ca­
inţelcgînd că prin acest pro­
rile socialiste, cu aceste ţări, Un loc important în poli­ acţionează pentru soluţiona­ generează disensiuni si pro­ solite ele
ce.
anume că problemele com­ tica noastră externă — se gram so înfăptuiesc obiecti­ pacităţi de producţie, con­ rea tuturor problemelor ca­ bleme litigioase şi trecerea Vintul \
plexe ale acestor relaţii nu subliniază în recenta expu­ ve majore cum sint : dezvol­ ducte de gaze şi linii pentru re vizează raporturile dintre la acţiune pentru soluţiona­ cu inter
sini un scop în sine, ci aflate nere a secretarului general tarea mai rapidă a forţelor transportul energiei electri­ ţările socialiste, abordînd în rea lor pe baza tratativelor r.O—60 km/
intr-o organică legătură şi al partidului — ii ocupă de producţie în toate ţările ce, complexe hidroenergetice mod deschis realitatea. In între părţi, în vederea întă­ Temperau
subordonate neîncetat luptei dezvoltarea continuă a rela­ membre, întărirea economiei în colaborare cu U.R.S.S., acest context expunerea to­ ririi solidarităţii şi colabo­ fi euprin!
şi cauzei majore a socialis­ ţiilor de prietenie, colabora­ naţionale a fiecărei ţări, cre­ Bulgaria şi Iugoslavia. Ro­ varăşului Nicolae Ceauşescu rării in construcţia socialis­ grade, iar
mului, securităţii şi păcii in re şi solidaritate între Re­ area în toate aceste ţări a mânia participă la mai bine se referă la un complex de mului. în lupta generală pen­ oscila înt
grade.
lume. ..înfăptuirea cooperării publica Socialistă România unor structuri economice de patru cincimi din con­ probleme, la unele implica­ tru progres si pace in lume".
In producjic — sc spune în şi Uniunea Sovielică. moderne, de înaltă eficienţă, venţiile multilaterale în do­ ţii ale scăderii ritmului în CORNEL ARMEANU