Page 31 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 31
58 • MIERCURI, 9 AUGUST 1978 Pag. 3
1
La Întreprinderea „Victoria* Călan
DRUMURI RELE
UNF. Cum a ajuns la judeţ Băieşti — Coroieşti, Să
Participare afectivă şi permanentă laşu de Sus — Nucşoa
ra — Cirnic, Sălaşu de
Şerel, Puf — Hobifa — (
ovarâşu- la actul culfural-educativ povestea unui gard... Sus — Patos, Ruşor —
eauşescu Uric, Sintămăria Orlea —• i
tic cx- Sinpetru — Unciuc — Va- 1
►are teo- caţie politică şi activitate manifestare tinde să aibă Cu prilejul audienţelor siliului popular comunal lea Diljii ■— Riu de Mori.
ică. O activitate diversă, mul afli o mulţime de fapte şi — este că atunci cînd şi-a
i ştiinţi- tilaterală, o bună colabo eultural-sportivă, reiese că un caracter revoluţionar, întîmplări, întîlne.şti o su construit casa, Mări oara şi Am numit cîteva drumuri
— ilez- rare între factorii răspun întreaga activitate desfăşu să îndemne la muncă, la pe care autobuzele cir
,ură cu zători de activitatea cultu- rată în cadrul Întreprinde efort creator, la îndeplini medenie de aspecte ale soţul ei nu s-au gîndit culă cu multă greutale
:cst titlu vieţii mai mult sau mai să-şi lase loc pe unde să din cauza gropilor, gropi
colecţia ral-educativă şi artistică, rii „Victoria" Călan are la rea sarcinilor trasate de
ganizârii planuri de manifestări bi bază coordonatele Festiva partid, a indicaţiilor tova puţin importante care l-au intre, rămînînd teren pen care se datorează negli
şliutţifi- ne chibzuite ■— iată cîteva lului naţional „Cîntarea răşului Nicolae Ceauşescu, hotărît pe om să uzeze de tru o mică cărare. Acum jentei, neglijenţă care...
tparţine. surse ale rezultatelor me României", transpunerea în determinînd totodată şi o dreptul ■— asigurat de le ar vrea să . ia dintr-al mă consiliile populare res
enuit de ritorii obţinute în acest viaţă a sarcinilor politico- accentuare a spiritului dc gislaţia noastră socialistă tuşii, ceea ce, firesc, nu se pective, deputaţii, cetăţe
domeniu la întreprinderea ideologice şi cultural-edu combativitate, a intransi 1 — de a solicita să fie pri poate. Doar dacă, rudă nii sînt aşteptaţi cu mă
•-oală ; mit, ascultat şi, evident, fiindu-i, mătuşa va fi de suri şi acţiuni...
1
eatcnţie; „Victoria* din Călan. Sînt eative ale partidului nos genţei comuniste faţă de a-
itivă de consemnat brigăzile ar tru. Fiecare plan de mani titudinile înapoiate ; s-a ajutat să-şi- soluţioneze acord cu aşa ceva. PROCEDEU INADMISIBIL *
l con- tistice existente în toate festări, fiecare act cultural realizat cadrul favorabil problema ce-1 frământă. Cornelia Caucariu a lu
naţiona-
secţiile întreprinderii, par este întocmit în ideea că de manifestare a talentului Dar mai bine să dăm cu- crat, pină cu două luni în in loc să-i oblige pe
atru ticiparea a aproximativ 300 ampla competiţie a muncii creator al personalului vîntul la două cetăţene ca urmă, la I.C.R.T.I. I s-a toţi cooperatorii să efec
de oameni ai muncii din şi creaţiei libere vizează muncitor, a aptitudinilor re au solicitat audienţă la desfăcut contractul de tueze lucrările agricole
iniei. E-
fcstiva- întreprindere în cadrul u- făurirea unui om nou, ca artistice, ştiinţifice ale tu Consiliul popular jude muncă, fiind prinsă şi do pe terenurile repartizate,
nor formaţii artistice la re, prin întreaga sa con turor oamenilor muncii, ţean. vedită că a încercat să sus conducerea C.A.P. Timpa
;sc^ viaţa culturală a oraşului, duită şi activitate să înde fără deosebire de naţiona ■— Eu — ne spunea Ma- tragă o pereche de sanda a găsit o soluţie origina
munca de difuzare a cu plinească în mod exemplar litate. O bună înţelegei'e şi rioara Radu, din Sălaşu de le. Nu-şi recunoaşte vino lă pentru a ieşi din im
î in o- noştinţelor cultural-ştiinţi- hotărîrile partidului, poli aplicare a acestor dezide Sus — mi-am construit o văţia deşi Judecătoria din pas. Cum ? Destul de sim
lin ţara fice, activitatea turistică şi tica sa ; se fac eforturi ca rate face ca la întreprin plu. A dat iama la ma
peste acţiunile politico-educative derea „Victoria" Călan, un casă mare, frumoasă, soţul Deva a considerat desface gazie, de unde a luat o
acrii to- sportivă, preocupările sus meu fiind muncitor con rea contractului de muncă
ae ţinute pentru promovarea să dobîndească o mai ma număr din ce în ce mai structor. întemeiată. cantitate apreciabilă de
creaţiei tehnico-ştiinţifice re forţă de înrîurire şi să mare de oameni ai muncii griu, în valoare de peste
oeialistă contribuie la pregătirea te să participe la acţiunile şi — S-o stăpîniţi sănătoşi! — Şi de 2 luni nu mun 3 000 lei şi... a atribuit-o
irj i sAr- originale. Şi în încheierea ciţi ?
acestei succinte treceri în meinică şi complexă a oa manifestările programate, ■— Mulţumesc ! Numai că numitului Gheorghe Cor-
trtidului revistă, subliniem că în menilor muncii, la lărgirea o participare afectivă şi n-o putem stăpîni fiindcă — Nu, fiindcă am făcut nea, care a prăşit sfecla
poporu- orizontului lor de cunoaş permanentă. o mătuşă a mea, Elena recurs şi aştept să mi se pe terenurile cu pricina !
t viito- sîmbăta liberă a lunii, pe tere şi gîndire ; fiecare
na ţiuiţii ste 700 de oameni ai mun C. DROZD Ţelegredeanu, nu ne lasă rezolve problema aşa cum
uttcre ; cii din întreprindere sînt să intrăm în ea. Zicea că doresc cu.
viteaz şi — Aveţi uri copil, cum
patrio- cuprinşi în diferite activi o să-şi facă un gard care
tăţi cultural-edueative. .Festivalul dansului fecioresc să ne închidă accesul în ne-aţi spus. Din ce trăiţi ?
: Je- Atît din cele constatate locuinţă. — Am părinţi în Le.şnic
este
Prc- aici, precum şi din discu ardelenesc" de la Cluj-Napoca — De ce ? şi stau la ei. Asemenea procedeu impu-
inadmisibil,
total
icriitor : ţiile purtate cu Marina Duminică, la. Cluj-Napoca Napoca şi Hunedoara, pre — Aşa vrea ea. Ştiţi, te — Aţi mai fost în au nîndu-se să fie recupera
ii dc a- Torna, secretar adjunct cu s-a desfăşurat cunoscutul cum şi invitaţi din jude renul pe care ne-am con dienţă la judeţ ?
■a Radu festival al dansului fecio tă paguba de la cei vi
probleme de propagandă, ţele Argeş şi Olt. Judeţul struit casa era al mătuşii. — Am mai fost. Şi mi novaţi.
Ştefan Gheorghe, preşedin resc ardelenesc la care au nostru a fost reprezentat Noi am intenţionat să-l s-au oferit locuri de mun
participat dansatori din ju
de dansatorii de Ia Casa
tele sindicatului, şi Vir- deţele Bisiriţa-Năsăud, Ma de cultură din Orăştic, a cumpărăm, dar n-a vrut să că mai multe, dar nu STRADA GĂRII SAU
gil Săvulescu, preşedin ramureş, Harghita, Sibiu, căror evoluţie s-a bucurat ia banii. Am fost şi la ju le-am acceptat. Eu vreau STRADA... NIMĂNUI !
tele consiliului de edu Bihor, Mureş, Sălaş, Cluj- de un deosebit succes. In Livezeni există o ar
decătorie, în proces şi sen să fiu reprimită acolo un
tinţa este în favoarea noas de am lucrat (adică să fie teră de circulaţie care
Seara lirică tră. pusă în nişte drepturi de duce spre gară. Nu i-am
,00 Ra- zis stradă pentru că este
îţii; 7,00 La tabăra cu profil de a- — Cînd aţi construit ca ia care singură s-a exclus un nume prea pretenţios
Revista sa, nu v-aţi gîndit şi la lo •— n.n.).
melodi- viaţie, organizată la Hune cul de acces în ea ? pentru ceea ce este a-
ascultă- doara de C.C. al U.T.C., a Iată, deci, două cazuri cest... drum : plin de
de ştiri; avut loc, luni seara, o reu — Nu. Ştiţi, curtea e co ajunse la organele jude gropi, pietre şi bolovani.
ilaliste ; mună şi nu ne-am închi ţene. Cum Livezeniul este o ga
ri; 11,05 şită şezătoare literar-muzica- puit că mătuşa o să ne o-
ir; 11,35 lă. La şezătoarea organiza Ele se disting- prin os- ră importantă in Valea
Lio-Tv. ; tă de comandamentul tabe prească să o folosim. pectul minor al cauzei pri Jiului, cum artera de cir
i ; 12,05 — La consiliul popular
clorului rei şi Cenaclul scriitorilor mului caz, care putea fi culaţie ce duce spre ea
e inter- „Flacăra" din Hunedoara au comunal aţi fost cu aceas rezolvat cu uşurinţă la ni este intens folosită şi cum
i pătam, participat şi membrii cena tă problemă ? este şi... sezon turistic —
Liiclt ; velul comunei, iar celălalt iar despre frumuseţile
1 ; 15,00 clurilor literare „Lupta" şi — Fost, dar degeaba. To prin lipsa de temei a pre
10,00 „Izvoare" din localitate. Au varăşul primar i-a spus tenţiilor. Asemenea cazuri Văii Jiului nu mai e ca
Coorclo- citit din creaţiile proprii Au- zul să amintim — consi
40 Pen- relian Manta, Carmen De- mătuşii să-şi construiască aglomerează activitatea or derăm că modernizarea
- muzi- gardul. Aşa că am venit la ganului judeţean al pute
Buletin mea, Adrian Demea, George judeţ să... „străzii gării" n-ar mai
limbii Nistor, Mariana Pândaru, rii şi administraţiei de stat, trebui să intîrzie. Edilii
de eîn- loan Evu, Valeriu Bârgău şi — Cu gardul. fiind vorba dc o exagerare municipiului Petroşani au
folclor — Cu gardul. Că dacă vădită în folosirea dreptu
Orele Nicolae Chirică. Poezia şi mu făcut multe. Tot ei pot s-o
şi şpi- zica folk (dăruită cu talent de mătuşa o să-l construiască, lui la audienţă, care nu facă şi pe asta...
Cadenţc Mariana Pândaru şi loan Evu) n-o să avem pe unde in poate duce la încălcarea
intr-o tra... „TREC ANII,
stop au făcut ca, timp de trei ore, spiritului de dreptate şi le TREC ZILELE..."
tinerii aflaţi în tabără să Adevărul — cum ne-a galitate.
participe la o seară lirică spus tovarăşul loan Bur- „O să avem cămin
Un nou bloc de locuinţe de pe Bulevardul Lenin Deva
va fi eurtnd dat in folosinţă. Foto : ION JURA de neuitat. sesc, vicepreşedintele con TRAIAN BONDOR cultural", „O să avem şi
noi spectacole in sat",
„Copiii noştri vor avea
unde da programele ar
;a car. PREOCUPARE MERITORIE batist şi indian, foarte soli tistice" — îşi spuneau să
) ; Ha- DAR Şl MICI SINCOPE citate, ghete decupate nr. tenii din Valea Bradului,
HUNE- ffiN LUMINA
(I'lai'ă- 13,5—14, triciclete, biciclete, în urmă cu doi ani, cînd
i'.ui ia- Raionul „Totul pentru co mingi. au aflat că fostul maga
(Con- pii", aflat la nivelul I al A OAMENILOR MUNCII DIN COMERŢUL SOCIALIST Exact aceeaşi situaţie la zin al cooperaţiei se va
IŞANI : amenaja în cămin cultu
(Uni- complexului comercial „Pa magazinul de confecţii pen
(7 No lia" din Orăştie, îşi intîmpi- tru femei de alături. Am gă ral. işi spuneau atunci.
ii in nă cumpărătorii cu un bogat sit amabilitate, atenţie şi res. Acum nu mai spun. De
LU- doi ani localul stă închis,
Vişir.a şi divers sortiment de artico Unităţile reprezentative - între pect faţă de cei ce intrau
Munci- le de îmbrăcăminte. „Aveţi dar un sărac sortiment de nimeni nu-i are grija.
Alt chiar totul aici pentru cei rochii, fuste şi bluze pentru Cooperaţia nu şi-a lu-at
— se- nici acum o parte din lu
mici ?" — ne adresăm res
oresc) ; ponsabilei Vioara' Iftodeanu. ce sînt şi ce ar trebui să fie vară, pantaloni de culori
nerul); deschise foarte solicitaţi. crurile de acolo. O pro
in Jim „Da. in afară de jucării, ca Era aproape ora închide blemă pe care edilii ora
J1NOA- şului Brad — de care a-
orese); re din lipsă de spaţiu se rii (11,55) cînd am ajuns la
irea (7 vind la un alt magazin din Raid prin complexele comerciale „Palia", „Ulpia" şi „Zarand" magazinul de mercerie, ga parţine satul — s-ar cu
Melo- oraş". Deci, o realitate în lanterie, pasmanterie aparţi- veni s-o aibă în vedere.
v>
(Steaua discordanţă cu deviza raio nînd aceluiaşi complex co Drumul pină in sat nu-i
i : Ră-
ORAŞ- nului respectiv. La ora rai aranjarea mărfii. Splendide jucării, de pildă, responsabi încadrat este cit trebuie. Vin mercial. Ileana Trifan, vînză prea departe. Doar 7
inţele- dului nostru lipseau însă şi toare, ne spune: „Nu avem km...
itoarea le reclame ale raionului tri lă Viorica Şerban, nu o dată însă multe certificate medi
GEOA- biuziţele din bumbac ou mî- cotaje ne cheamă, asigurin- a fost sesizată lipsa vînzătoa- cale. Fiecare şi-a făcut rela un sortiment prea felurit de OAMENI ÎNŢELEGĂTORI
mare neci scurte, sandalele pentru du-rre că articolele sînt re rei. in ziua raidului nostru ţii şi obţine uşor zile de con mărfuri însă faptul că spaţiul
ic cul- adolescente. Ne-a impresio zistente, uşor lavabile, plăcu (21 iulie), merceria nu avea cediu de boală. Am propus ne permite să expunem la în urma reviziei de \
Perla fond efectuate la C.A.P.
: Anul nat preocuparea personalu te la purtat. Nu ne îndoim. ace mari, lină, iar fire „cot- la fiecare adunare generală vedere toate mărfurile exis Leşnic s-a constatat că
LLAN : lui pentru înfrumuseţarea Jo Păcat însă că unele, ca de ton perle" numai de culoare să se înfiinţeze un cabinet, tente în magazin uşurează
Llturi); cului de muncă : flori natu exemplu bluze bărbăteşti, neagră. Raionul cosmetică- să avem un medic al nostru vrnzarea, realizarea planu s-au produs o serie de
reşul) : rale în glastre şi minunate lui". N-am găsit pălării de pagube în dauna avuţiei
înecată din amestec, erau numai pî- pa-nfumerie n-avea acetol, care să pună viza pe certi obşteşti, stabilindu-se tot
C : Să cun-un-iţe din flori de pai or nă la n-r. 46, iar supraeîasti- şampon „Bob", şampon color ficatele medicale". vară bărbăteşti, ciorapi pan
ritilnire nau pereţii. ce deloc. oromoplatin şi vopsea de păr talon numerele 3, 4, 5, iar odată şi vinovaţii. Fiind
La mercerie nu vindea ni Da relee n-r. 1, 2 şi 3. Mărie AMABILITATE Şl RESPECT, mătasea „Univer-sum", foarte cam larg la suflet, consi
liul de conducere a găsit
meni. 15 minute au aşteptat DISCIPLINA — UN CAPITOL Gergely ne demonstrează ne. DAR UN SORTIMENT căutată pentru broderii — de cuviinţă să nu-şi în
cîţiva cumpărători, fără să fi CARE NECESITA gru pe alb că are comenzi NESATISFACĂTOR DE numai în culorile galben şi suşească toate sumele im
fost întrebaţi ce doresc. „Sînt MAI MULTĂ ATENŢIE din toate aceste articole, însă MĂRFURI portocaliu. putate, ca şi cind unita
trimisă de la o vînzătoare la nu i-au fost onorate. ★ tea nu ar fi avut nimic
alta şi nimeni nu mă serveş La magazinul „Ulpia" din Aglomeraţie mare, servire Modul de expunere a măr Unităţile vizitate de noi
intru 9 te. E posibil aşa ceva ?" — Deva, am nimerit înt-r-o zi în greoaie, nemulţumiri la raio furilor ca şi buna servire la sînt cele’ mai reprezentative de pierdut (!)■ Sumele în
devine pentru localităţile Orăştie, cauză privesc contrava
1 mai spunea intrigată Livia Giur care se primea marfă. Am nul de la ultimul etaj — ţe magazinul cu articole pentru loarea unor cantităţi de
ia ploi, giu din Aiud. remarcat o asiduă preocupa sături, covoare, articole pen copii .al complexul-ui comer Deva şi Brad. Menţinerea lapte acidulat din vina
de a- Cu o gamă imensă de mo- re pentru asigurarea unui tru decor de interior. Cauza ? cial „Zarand", din oraşul prestigiului dobîndit presu
e des- Brad (consemnat şi în con pune, din partea organelor îngrijitorilor, re cep fio na
izolat dele şi culori, cu gust pre fond de marfă cit mai bo Personal foarte puţin. Ana de conducere, o atenţie prio rea unor lucrări care nu
Local, zentate, îşi întîmpină clien gat, pentru aprovizionarea Ralnitz, care răspunde de a- dică de Knebel Adaibert — au fost efectuate (?), a-
t de- tela artizanatul, bijuteria şi din vreme cu uniforme şi re cesta, munceşte cu suflet, ser Deva) pot fi luate ca model. ritară în ceea ce priveşte a-
Vîntul Nu însă şi preocuparea pen provizionarea cit şi în privin cordarea de retribuţii ile
prima ma-rochinăria. chizite, am remarcat organi veşte repede şi bine insă nu ţa unei serviri ireproşabile, gale şi altele. Dacă ar fi
predo. Raionul de încălţăminte nu zarea unei expoziţii cu vîn- poate face faţă solicitărilor tru asigurarea unei diversi vorba despre propria a-
>i mo- e prea aglomerat Aşteptăm zare, sus, în aer liber, cu ar doar cu cele 2—3 vînzătoa tăţi de modele şi mărimi c prin asigurarea cu oamenii
leratu- şi noi, cu răbdare, să fim ticole de turism-camping. re. Despre acest neajuns mărfurilor. Nu e de trecut cu cei mai buni, atit în ceea ce f vuţie, fot aşa aţi pro ce-
iprinse priveşte pregătirea profesio J da, tovarăşi din consiliul
ximele serviţi. Degeaba ; vînzătoa- Nu peste tot există însă stăm de vorbă cu tovarăşa vederea că nu se găseau ţ de conducere ?
rea Elena Sanislav (fără e- inteies pentru o servire co directoare Ştefan ia Brerrer, bîuziţe, chiloţei din bumbac şi nală, cit si con«ştiincioTi*a+ea.
c-uson) îşi vede liniştită de rectă, ra-pidă, ordonată. La care ne spune : „Personal fl-otir, cămăşi de noapte din ESTERA SÎNA