Page 34 - Drumul_socialismului_1978_08

DRUMUL SOCIALISMUL!
Pag. 2

La Vaţa de Jos
= w
Activitate politico-ideotogică Ieri, a avut loc la Călan resc. în continuare, vorbitorul 16.00 Tc;
adunarea generală a oame­ Âutoconducerea s-a referit la rezervele uma­ 16.35 Go-
ţen Pci
ne, materiale şi financiare de
nilor muncii de la întreprin­
şi eficientă derea „Victoria". La lucrările muncitorească în acţiune care dispun siderurgiştii din 17.05 Co:
36.50
bei
adunării a participat tovară­
şul Teodor Haş, prim-secre- Călan pentru îmbunătăţirea 17.25 ciu Re]
activităţii de viitor. Pe a-
Comitetul comunal de nor recenzii la diferite tar al Comitetului judeţean ceastă linie se impune în 17,45 Mu
partid Vaţa de Jos şi-a cărţi considerate interesan­ Hunedoara al P.C.R., pre­ Un angajament colectiv, ferm: mod ou totul deosebit o te­ ra t
DO
stabilit şi reactualizat pla­ te şi utile. Se organizează, şedintele Comitetului executiv meinică organizare şi per­ 18.00 Em
nul de muncă cu acţiunile de asemenea, dezbateri pe 01 Consiliului popular jude­ fecţionare a activităţii între­ „Ci
care vor fi iniţiate şi în­ teme alese cţe comunişti, ţean. „Vom îndeplini exemplar sarcinile gului flux productiv — în 18.20 Fe-s
Roi
treprinse în perioada de vizionări colective la tele­ în primul semestru cr! aces­ care să se regăsească preg­ îmi
vară. Prin activităţile pre­ vizor cu prilejul unor eve­ tui an, siderurgiştii din Călan de plan la toţi indicatorii" nant inteligenţe tehnică a ca­ 18.35 Kofl
văzute pentru perioada de nimente politice importan­ au obţinut realizări deose­ drelor întreprinderii. 19.05 pii Fii]
pînă la deschiderea noului te, organizarea unor seri bite în muncă. Ei au obţi­ Referindu-se la activitatea iiai
an de învăţămînt politico- literare a cărţii sociăl-po- nut o producţie industrială ra exemplar sarcinile de plan duselor — îndeosebi a cilin­ de investiţii a întreprinderii, 19,30 Tel
ideologic, comuniştii vor litice urmate de filme a- suplimentară în valoare de pe a-cest an, angajamentele drilor de laminor — îmbună­ la importanţa punerii în cot
avea posibilitatea să dezba­ decvate, informările politi­ 17,6 milioane lei, concretiza­ asumate — îmbunătăţite tăţirea aprovizionării tehni- funcţiune la termen a noilor clin
pee
tă ideile de excepţională ce curente ţinute odată cu tă intr-un important volum chiar î cadrul adunării co-materiale — mai ales cu obiective siderurgice — ca nei
n
importanţă rezultate din adunările generale şi alte­ de produse fizice peste plan: generale. „Din cauza a- cărbune, minereuri şi nisip — factor primordial al realizării Nit
•
expunerea t o v a r ă ş u l u i le. 5 560 tone de fontă cenuşie, provizionării neritmice şi în utilizarea la capacitate o producţiei în anii viitori — in
Nicolae Ceauşescu la şe­ Un important mijloc de 2 200 tone de produse căr- sorturi calitative neadecvate agregatelo-r şi instalaţiilor şi tovarăşul Teodor Haş a reco­ băt
dinţa cu activul central de informare şi educare a co­ bunoase, 1 805 tone de utilaj cu cărbune din Valea Jiului, a timpului efectiv de lucru, mandat conducerii I.V. Călan 19.50 Pr<
partid şi de stat. Lectorii muniştilor folosit cu suc­ de turnare, 2-23 tone de ma­ a deselor opriri accidentale, dotarea corespunzătoare cu ca, împreună cu constructorii, lui.
comitetului comunal de ces de birourile organiza­ şini şi utilaje pentru indus­ nerespectării întocmai a teh­ maşini a atelierului mecanic să colaboreze mai. fructuos, Poj
partid, propagandiştii, alte ţiilor de partid îl consti­ tria metalurgică, 274 tone de nologiilor de fabricaţie, nu şi cu aparatură modernă a să-şi amplifice strădaniile CUI
voi
cadre bine pregătite din tuie şi citirea presei. în radiatoare. De asemenea, a am reuşit să obţinem rezul­ laboratorului de cercetare- pentru recuperarea restanţe­ ani
punct de vedere politic, au această direcţie, s-a acordat fost depăşit pianul la pro­ tatele scontate —-releva Ro-, praiectare, aducind critici în­ lor şi încadrarea tuturor lu­ li«l
fost i-epartizaţi pe organi­ şi se acordă o atenţie deo­ ducţia netă cu 7,5 milioane mulus Deleanu, şeful atelie­ dreptăţite în aceste direcţii 20,10 Ta
ei n
zaţiile de partid, creîn- sebită creşterii neîncetate lei, productivitatea muncii a rului cocserie. Introducerea conducerilor I.V. Călan şi crărilor în grafice, să ur­ 20.25 Ort
du-se astfel condiţii ca a numărului de abonamen­ marcat o creştere de 512 lei noului mecanism economi- C.I.S. Hunedoara au ridicat genteze montarea volumului poi
dezbaterile pe marginea te, de studiere a presei în pe lucrător, s-au obţinut be­ co-financiar ne obligă să în cuvîntul lor vorbitorii Mi- mare de utilaje din stoc. Pla­ zile
ct
importantului document să micrpgrupuri. neficii suplimentare in va­ perfecţionăm continuu fluxu­ hoi Demidov, şeful turnăto­ nul de măsuri întocmit şi a- Oîii
fie bine organizate şi con­ Prin toate acţiunile care loare de 2,4 milioane lei. rile de producţie, să gospo­ riei II, Dionisie Munteanu, probat este bogat şi mobili­
duse. sînt organizate în această dărim mai bine materiile pri­ maistru la turnătoria 1, Du­ zator, cei care au luat cu­ de
Daj
Una din formele specifi­ perioadă de către Comite­ I n oa I i tate de p ro d ucăto ri, mitru Surduban, şeful com­ vîntul l-au completat cu noi 20,55 Te]
me, materialele şi energia".
ce des folosite, dealtfel, de tul comunal de partid Vaţa proprietari şi beneficiari ai Apreciind că furnaliştii au partimentului C.T.C. — la­ propuneri şi angajamente, 21.00 Un
organizaţiile de partid din de Jos se urmăreşte o in­ produsului muncii lor,, de parti­ muncit bine în prima jumă­ boratoare, Dionisie Danciu, ceea ce întăreşte convinge­ pro
Vaţa o constituie micro- formare promptă a comu­ cipanţi activi la actul deci­ tate a anului, maistrul Toma maistru la secţia mecanică, rea şi încrederea Comitetului un
simpozioanele pe diferite niştilor cu cele mai im­ zional, la elaborarea măsu­ Paraon a subliniat necesita­ Virgil Moroşan, şeful secţiei judeţean de partid că side­ 21.20 tir. Roi
teme, organizate la cămine­ portante şi actuale proble­ rilor şi la înfăptuirea lor, tea aprovizionării ritmice cu energetice. rurgiştii din Călan se vor celi
le culturale din raza co­ me ale politicii interne şi reprezentanţii oamenilor mun­ minereuri şi îmbunătăţirea In cuvîntul său, tovarăşul mobiliza exemplar în conti­ trei
munei ori la clubul din externe a partidului şi sta­ cii care au luat cuvîntul aa continuă a calităţii fontei, Teodor Haş, a felicitat colec­ nuare şi îşi var realiza e- 21,40 Ins
De?
incinta staţiunii bal­ tului nostru, o mobilizare adus în dezbatere, într-un tivul I.V. Călan pentru rezul­ xemplar —aşa cum s-au an­ 22.20 Tel
neoclimaterice. exemplară a tuturor oame­ profund spirit critic şi auto­ angajîndu-se, în numele fur­ tatele bune obţinute în pri­ gajat în adunare — sarcinile
De exemplu, recentul nilor în vederea îndeplini­ critic, cu înaltă combativitate nal işti lor, că pînă Io sfîrşitul mul semestru al anului, a- de plan şi angajamentele a-
simpozion care s-a ţinut rii sarcinilor economice. şi exigenţă comunistă, lipsuri­ anului vor mai elabora su­ preciind că în bilanţul pozi­ sumate in întrecerea socia­ sr
pe tema „Conceptul de AVRAM FURDUI le şi neajunsurile cu care se plimentar 8 000 tone de fon­ tiv ou care judeţul Hunedoa­ listă, pe care şi te-au supli­
nouă ordine economică şi secretar adjunct cu probleme mai confruntă I.V. Călan, au tă pe lingă cele 6 200 tone ra a încheiat prima jumăta­ mentat in cadrul adunării
BUCU.
politică internaţională în de propagandă al Comitetului făcut propuneri concrete de date în plus în primul se­ te a anului se regăsesc şi generale a oamenilor mun- dioprogi
viziunea României" a stîr- comunal de partid îmbunătăţire a activităţii, mestru al anului. Probleme hărnicia şi realizările acestui Radio j ui
nit un viu şi justificat in­ Vata de Jos s-au angajat că îşi vor ono- vizînd ridicarea calităţii pro­ destoinic colectiv muncito­ DUM1TRU 6HEONEA presei ;
teres în rîndul muncitorilor dlilor; 9
9.05 Răi
de la Fabrica materiale- I rilor; XI
lor de construcţii şi Sec- j In fiecare sector, brigadă, schimb 10.05 O]
ţia -de cherestea. Cu acest 1 torii ci
10,45 At
prilej, s-au pus întrebări j Buletin
la care lectorii şi propa- 1 (Urmare din pag. 1) De cîtva timp am introdus cialiste, obţinînd constant rea(i ai
gandiştii prezenţi au dat pontajul şi contrapontajul rezultate bune. rea Roii
teoa „U
răspunsuri, lămurind unele i ci un întreg colectiv. La ni­ în. subteran, în dorinţa de Oameni harnici şi ini­ ştiri ;
probleme neclare. Se poa- j velul tuturor sectoarelor se a folosi efectiv şi eficient moşi cum îl ştim, minerii folclorul
te spune că simpozionul J acţionează după diagrame timpul de lucru. Ne stră­ aninoseni se mobilizează pere ini
reprezintă unul din prin- j clare privind organizarea duim să îmbunătăţim cît energic pentru înlăturarea na Chiri
cipalele mijloace prin care < lucrului pe schimburi — mai mult disciplina mun­ neajunsurilor şi îmbunătă­ czylt, /!
De la l
comitetul comunal de , atit la producţia de căr­ cii, orice abatere fiind ţirea producţiei de căr­ club ;
partid atrage comuniştii la j bune, cit şi la lucrările de dezbătută şi soluţionată în bune. In acest sens, buna IC,25 Ci
acţiuni politico-idcologice : pregătiri şi deschideri, zil­ colectiv de către colectiv. organizare a muncii pe ce ; IC,4
tice —
pe probleme actuale. i nic se analizează soarta In aceste zile, în cinstea fiecare sector, brigadă, Al a in
Dar, la Vaţa, munca po- ! planului şi se iau măsurile sărbătoririi aniversării eli­ schimb, ordinea desăvîrşi- de ştiri
blică ;
litică nu se rezumă numai corespunzătoare. berării patriei — organi­ tă şi înalta răspundere 20,00 .
la acest gen de acţiuni. Mai — In mod cu totul deo­ zăm zile de producţie mă­ muncitorească, disciplina 20,30 R(
sint folosite şi alte forme sebit noi acţionăm pentru rită şi reuşim să obţinem riguroasă pe întregul flux 20,40 Ci
de instruire politico-ideo- Depoul coordonator C.F. Simeria. Comunistul Laurean asigurarea liniei de, front rezultate bune. Brigadieri al extracţiei cărbunelui O zi în
Non ste
logică printre care : mese Modol lucrează !a acest depou din anul 1961, timp în eăre a active şi plasarea maximă cum sînt Constantin Ghior- trebuie să constituie linii
format mai multe generaţii de mecanici. A fost selecţionat
rotunde, organizate în ca­ pentru conducerea trenurilor fără ajutor. Este foarte per­ a posturilor după capacită­ ma, Alexandru Vereş, directoare ale întregii ac­
drul celor două puncte de spicace la depistarea unor defecte ce apar Ia locomotive. în ţile abatajelor — releva Gheorghe Trolea, Ilie Şteţ tivităţi economice, finan­ IC
informare şi documentare prezent este mecanic pe o locomotivă dicsel-electrică. maistrul minier Nicolae şi alţii sînt principalii a- ciare şi sociale de la l.M. KW
existente, prezentarea u- Foto : VIRGIL ONOIU Ciapă, de la sectorul IV. nimatori ai întrecerii so­ Aninoasa.
DEVA
depărtai
tria) ;
(Arta);
unităţi vecine in care pesiiiiiiîefile (ie sporire a producţiei nici pe departe epuizate •riţi făr«
tacule
tul) ; S
» X \uj (
bur,
structor
Doetoru
Scaram-
brie);
zis „Şe
cifrelor LUPEN.
press -
tura!) ;
bat, alt
I-ll <r
Sectorul zootehnic al bovine şi 130 ovine faţă a cooperatorilor localnici La prima vedere, apre­ în proporţie de 50 la su­ cumulat însă şi din peri­ NEA :
cooperativei agricole diq^ de prevederile anuale, sub ia toate loturile de anima­ ciind activitatea C.A.P. tă (!) oada de stabulaţie cînd, PETRII.
Beriu deţine o pondere în­ aspectul ridicării potenţia­ le, de a întări ordinea şi Căstău prin prisma modu­ In discuţia asupra cau­ din cauza carenţelor în fu­ (Muncit
semnată în structura pro­ lului productiv al animale­ disciplina în acest sector, lui cum s-au realizat veni­ zelor care au influenţat rajare, potenţialul produc­ Trei frt
eitoresc
ducţiei şi a veniturilor lor şi al creşterii producti­ de a îmbunătăţi calitatea turile băneşti planificate, negativ soarta producţiei tiv al animalelor a fost ninţarei
C.A.P. Iată, de ce, este fi­ vităţii muncii în sectorul efectivului şi a substitui s-ar părea că unitatea pre­ de lapte, inginerul şef Eu­ destul de scăzut. La toate BRAD :
resc şi necesar ca organi­ zootehnic există însemnate deficitul existent la sorti­ zintă o situaţie deosebit de gen Comăşescu şi şeful acestea mai adăugăm că atee (SI
zaţia de partid şi consiliul rezerve insuficient fructi­ mentul de fibroase, care fermei zootehnice, Dorin nu se depun suficiente e- BARZA
rul) ;
de conducere să se preo­ ficate. Dacă la producţia însumează circa 90 tone. favorabilă, avînd înregis­ Bivolaru, s-au arătat mai f ort uri pentru a înlocui fraţii
trată o depăşire de peste
cupe cu deosebită răspun­ marfă de carne cooperati­ De asemenea, serioase sem­ mult dispuşi să ne înfăţi­ din efectiv, cele 20 animale (Patria)
(Flăcări
dere de creşterea şi de a- va se prezintă cu o depă­ ne de întrebare se ridică 200 000 lei la acest capitol, şeze laturile pozitive ale necorespunzătoare. Dragosl
meliorarea efectivelor, de şire de peste 10 tone, livră­ în legătură cu moderniza- în structura veniturilor, activităţii fermei (există Referitor la baza fura­ ta (Cas
sporirea producţiei anima­ rile Ia lapte, raportate la plus la efectivele de bovi­ jeră, cei doi interlocutori TEG :
BRAZI
liere, îndeosebi a celei graficul perioadei, sînt pe ne şi ovine — n.n.). Am s-au declarat mulţumiţi că 1573 ;
marfă — obiective subli­ muchie de cuţit. Din 3 800 desprins, totuşi, că o vină unitatea îşi va asigura din (Casa i
niate cu tărie de secreta­ hl, cît s-a prevăzut să pre­ pentru această situaţie ne­ producţie proprie cele 450 de cim)
dea în acest an unitatea satisfăcătoare o poartă şi tone fibroase, 1 800 tone si­ RIA :
rul general al parti­ la fondul de stat, au fost rea proceselor de produc­ sectorul zootehnic este conducerea întreprinderii loz şi 400 tone grosiere ne­ 1LIA :
dului. tovarăşul Nicolae • preluaţi 1 812 hl, revenind ţie în zootehnie. Interlocu­ destul de palid însă re­ judeţene pentru execuţia ko (H
Ceauşescu, la plenara C.C. mai puţin de 800 1 produc­ torul se arăta nemulţumit prezentat. Deşi este secto­ lucrărilor de îmbunătăţire cesare în perioada dc sta­ învingă
bulaţie. Intre intenţii şi
al P.C.R. din iulie a.c.
ţie marfă pe cap de vacă. de faptul că nu s-au cla­ rul care ar trebui să deţi­ şi exploatare a pajiştilor, fapte există însă o deose­
Dacă în privinţa sporirii Abordînd problema ren­ rificat nici pînă acum mă­ nă ponderea cea mai mare care nu s-a preocupat să bire inexplicabilă, o însem­
numărului de animale (ac­ tabilităţii fermei, inginerul surile ce trebuie întreprin­ în producţia marfă a uni­ dea curs insistenţelor din nată cantitate de furaje
ţiune realizată pe seama şef al C.A.P., loan Mano- se în acest scop, nefiind tăţii, veniturile din creşte­ partea C.A.P. privind fer­ aşteptînd să fie transpor­
prăsilei proprii — n.n.), se lesc, ne-a relatat că unita­ stabilit dacă se va con­ rea’ animalelor se ridică tilizarea suplimentară a tată din cîmp pentru a se Timp
1« aug
constată o situaţie poziti- - tea este confruntată cu strui un nou adăpost cu doar cu cîteva mii peste celor 140 ha păşuni, unde evita deprecierile calitati­ fi instî
vă. unitatea avînd înregis­ sarcina de a asigura per­ mecanizare completă pen­ nivelul celor încasate din este organizat păşunatul ve şi pierderile din pro­ eonii m;
trat un plus de 93 capete manentizarea ca îngrijitori tru bovine sau dacă se va activităţile anexe indus­ pe tarlale. Minusul s-a a- ducţie. riabil,
pă-ami
introduce mecanizarea în triale. averse
C. A. P. BERIU vechile grajduri. Evident, Este adevărat că s-au C. A. P. CAStAU descărc
La înfiinţare In prezent această problemă trebuie depăşit livrările la carne, La înfiinţare In prezent va sul
Suprafaţa (ha) 1 04G 1111 să-şi găsească neîntîrziat o dar la lapte s-a înregistrat Suprafaţa (ha) 793 808 cu Inti
Efectiv bovine (capete) 326 697 soluţionare, orice tărăgăna­ o restanţă de peste 15 000 Efectiv bovine (capete) 34 500 din vc
Efectiv ovine (capete) 754 1 362 re afectînd buna desfăşu­ 1. Prevederile planului a- Efectiv ovine (capele) 1 360 peratui
Venituri băneşti (lei) 393 (K)0 2 255 000 Venituri băneşti (lei) 180 000 2 313 000 noapte.
Valoarea normei (Iei) 20,50 31,30 rare a activităţii şi creşte­ nual la acest produs, cu Valoarea normei (lei) n 43 de, iai
Credite rambursate în 197* rea eficienţei producţiei toate că au trecut şapte Credite rambursate in 1978 grade,
(în şase luni) 302 000 lei (in şase luni) 224 000 lei Izolat
zootehnice. luni, nu sînt onorate nici