Page 35 - Drumul_socialismului_1978_08

"NKT6339 9 JOI, 10 AUGUST 1978
Pag. 3

Vă răspundem
SVIZIUWMB
■SBBBSBBUSH în săli de capei, devenite
la întrebare
ondenţii judc- sâli de dasâ —
ansniit... Elena Bogdan — Sime-
timpul dv. H-
l recomandăm,,, - ria : Din verificarea dosa­
aţii juridice ; rului de alocaţie, aflat la
ij pe glol) ; E- MIŞCAREA MEMORANDISTĂ (I) I.C.M. Simeria, rezultă eă
y dreptul la alocaţie pentru
uşoară cu Mi-
Dauer şi Gil cei 4 copii este legal sta­
• » bilit, conform prevederilor Pentru multe cadre di­
ic dc versuri — La începutul secolului ol XX-lea, legităţile dezvoltării istorice impuneau cu strin­ 1 Lupeni s-au deplasat,
ca omului” ; genţă încheierea procesului de formare a statelor naţionale aflate sub dominaţia ma­ Decretului nr. 212/1977 şi dactice din Valea Jiului, a- timp de o săptămînă, zi de
ul CSntarea rilor puteri europene. In ampla mişcare a popoarelor continentului, pentru scuturarea, 246/1977, în funcţie de re­ flate în activitate în peri­ zi, la întreprinderea minie­
ei. Ansambluri tribuţia de 1 428 lei, la ca­
ireşti ; dominaţiei străine şi autodeterminare naţională se încadrează şi lupta maselor oada verii, munca desfăşu­ ră din localitate pentru, a
a pitorească ; populare din România şi din celelalte teritorii româneşti aflate sub stăpînire străină, re sînteţi încadrată şi de rată nu se rezumă doar la sta de vorbă cu fiecare
rial pentru co- pentru formarea statului naţional român unitar. „Realizarea acestui deziderat istoric mediul urban în care lo­ coordonarea acţiunilor de muncitor în parte şi a sta­
ii twlb.ib raari- cuiţi. Astfel, primiţi aloca­ pregătire a noului an şco­
Episodul 2 ; vital — se subliniază în Programul partidului nostru — a fost rodul luptei maselor bili, de comun acord, ore­
tal. Largul e- largi populare, a muncitorimii, ţărănimii, intelectualităţii, a cercurilor înaintate ale bur­ ţia dc 680 lei total, din ca­ lar sau a celor de vacan- le de pregătire.
opiula publică gheziei, a principalelor clase şi pături ale societăţii, opero întregului popor, o între­ re pentru primul copil 150 ţă. Ea a căpătat o nouă
t noastră şl de lei, pentru al doilea 160 lei, — Modul în care ofga-
otare al expu- gii naţiuni". iar pentru al treilea şi al dimensiune : pregătirea a- nizaţiile de partid acţio­
varăşului Fn cadrul evenimentelor care au precedat unirea Transilvaniei cu România din dulţilor cu studii incomple­ nează pentru înfăptuirea
Ceauşcscu. 1918, un rol de seamă l-a jucat mişcarea memorandistâ — demonstraţie a tenacită­ patrulea, ci te 185 lei pen­ te pentru sesiunea din
cerea socialistă tru fiecare. indicaţiilor cu privire la
tea marii săr- ţii, curajului şi patriotismului românilor din imperiul austro-ungar. toamnă. „După ce atn în­ completarea studiilor de
Ştefan Iordachc — Lo- treprins un studiu pe mu­ către membrii de partid a
îul partidului ca şi Crişan, Tudor Vladi- nea: în conformitate cu constituit subiectul unei re­
'amul poporu- ...Numai la două zile de riului i-a fost încredinţa­ prevederile art. 66(1), din nicipiu, soidot ou cunoaşte­
la Bicaz — la la proclamarea regatului tă cunoscutului revoluţio­ mirescu şi Avram Iancu, rea reală, pe localităţi, a cente analize — ne spune
dc Fier”. Do- român, între 12—14 mai nar patriot Gheorghe Ba- românii erau chemaţi să Legea nr. 57/1974, pentru o cetăţenilor adulţi cu studii tovarăşul Mire ea Zember,
ir despre dez- riţiu. pregătească calea glorioasă vechime neîntreruptă în a- secretar al Comitetului oră­
energeticii in 1881, se întruneşte la Sibiu ceeaşi unitate de 10—15 incomplete, cadrele didac-
struc(ici socia- Conferinţa naţională a ro­ Din acest moment se de „solidaritate comună", ficş au trecut la lucru. şenesc de partid Lupeni.
mânilor din Transilvania poate afirma că începe în iar în„ articolul-program ani se acordă un spor de Pentru ele — ne spune Traducerea în viaţă o mă­
folcloric — şi Banat, cu scopul de a Transilvania marea mişca­ din 6 decembrie 1884 din 5 la sută, calculat la retri­ surilor stabilite în această
despre cîntec ; buţia tarifară de încadrare. ing. Iiie Breban, inspector
jretiUui — Hn- discuta unificarea tacticii re memorandistâ — formă „Unitatea naţională" se a- la inspectoratul şcolar ju­ analiză vor conduce, cu si­
selst în cinstea politice şi a partidelor na­ de luptă a românilor din rată eă „condiţia sine qua Avei Ciurte — Mintia: guranţă, la o mai bună
23 August, ţionale. Conferinţa a ho- ţinuturile subjugate de im­ non a dezvoltării Româ­ Neavînd lucraţi peste 20 deţean — perioada de acti­ pregătire atlt a membrilor
premiaţi ai ani în grupa a Il-a de vitate din vacanţă înseam­
lelor de chimie tărît cu acest prilej crea­ periul austro-ungar pentru niei este libertatea tuturor de partid, cit şi a celor­
’78. Emisiune rea partidului naţional u- dreptate şi libertate naţio­ românilor, unirea lor în muncă — pensia pentru nă preocupare zilnică pen­ lalţi oameni ai muncii cu
t Postelnieu şi nală. lupta de emancipare, uni­ munca depusă şi limită de tru pregătirea oamenilor studii incomplete.
rei ; nitar, precum şi programul vîrstă o veţi putea solicita
acestuia : lupta pentru au­ Memoriul lui Bariţiu a tatea cea mare, desăvârşi­ muncii cu studii incomplete, Aceste măsuri vizează şi
văzut de a. tonomia Transilvaniei, fo­ fost gata in 1882 şi tipărit tă, singura care asigură numai la împlinirea vîrstei în aşa fel incit la apro­ deplasarea cadrelor didac­
Zlmnicea — în acelaşi an în patru progresul, românilor şi le de 60 ani. tice la locurile de muncă,
oraş pe harta losirea limbii române în garantează existenţa ca na­ Căzănescu Paulin — Is- piata sesiune de examene
administraţie şi justiţie în limbi (română, maghiară, (din septembrie), muncito- pentru consultaţii şi pregă­
şi tangouri toate ţinuturile locuite de franceză şi germană), stir- ţionalitate". croni, bloc N, ap. 5, Petro­ rii-elevi să poată intra cu tire.
cu Gieă Pc- nind un puternic ecou in Atitudinea împăratului şani : Precizări cu privire
români, numirea în ' acele la perioadele lucrate în succes". La I.M. Lupeni — 80 de
pe celuloid : ţinuturi de funcţionari ro­ presă şi opinia publică eu­ de la Viena, Francisc-Io- Această preocupare zil­ muncitori, la I.M. Bărbăteni
învins ; mâni sau care cunosc lim­ ropeană. sif I şi a guvernanţilor grupa I de muncă vă poa­ — 24, la „Vîscoza" — 30,
U. Mişcarea pentru unitate austro-ungari de negare a te da numai unitatea unde nică se traduce, la Lupeni,
ba română, revizuirea le­ naţională cunoaşte o efer­ Memoriului din 1882, pre­ aţi fost încadrat şi aţi des­ îfi ore de muncă. Cadrele la preparaţia cărbunelui —
gii naţionalităţilor, lărgi­ cum şi noua lege şcolară făşurat activitatea. Vă in­ didactice şi-au organizat 25 învaţă. Deocamdată fac
rea dreptului de vot, lupta vescenţă deosebită în anul de maghiarizare (Legea lui formăm că reducerea vîr­ în aşa fel orele de pregă­ limba română şi matemati­
1884, cind aniversarea cen­
împotriva asupririi naţio­ tenarului răscoalei lui Ho- Trefort din 1883), stîrnese stei de pensionare pentru tire oa ele să se coreleze că, iar după 10 august în­
nale. „Sîntem şi ne simţim cit mai bine cu timpul li­ cep studiul' la celelalte
I: 6,00 Ba- membri ai unei familii de ria a însemnat nu numai vii proteste în parlament munca depusă şi limită de
dimineţii; 7,00 un prilej de pomenire a şi mai ales în presă. Se vîrstă se face, conform ber al minerilor. Pentru cei materii. In birouri, în săli
8,00 Hevista 11 milioane" declara la evenimentelor de la 1784, desfăşoară mari manifesta­ prevederilor art. 14, alin. 4 care muncesc în schimbu­ de opel devenite sădi de
iurierul mclo- sfîrşitul conferinţei Vin- din Legea. nr. 3/1977, nu­ rile de dimineaţă şi noapte clasă sau în şcolile din a-
detin de ştiri; dar şi hotărîrea fermă de ţii la Sibiu, Braşov şi propiere, muncitorii — mi­
;m ascult ăto- cenţiu Babeş, forniulind a pune capăt dominaţiei Blaj. în aceste clipe, frun­ mai dacă totalizaţi o vechi­ pregătirea seface după-a-
detin de ştiri; astfel gîndurile şi aspiraţii­ străine. Acum se înfiinţea­ taşii politici ardeleni se me in muncă de cel puţin mîaza, pentru cei din schim­ neri, preparatori, construc­
şi compozi- le celor prezenţi. 30 ani dintre care mini­ burile doi şi trei — dimi­ tori, filatoare —• după ce
nre Kalman ; ză noi ziare care militează gîndesc la- un alt memoriu, ies diin schimb, învaţă. Le-o
leloric; 11,00 Tot ia această importan­ pentru unire şi întreţin o mai amplu, mai convingă­ mum 15 ani lucraţi în gru­ neaţa. învăţătoarele Fibia
ri; 11,05 lăm­ tă conferinţă s-a hotărît atmosferă înfierbântată — tor, un adevărat „memoriu' pa I de muncă sau mini­ Chiseev, Ana Androşi, Eli- cere locul de muncă din
âiului „Cînta- mum 20 ani în grupa a. sabeta Şinca, . profesorii
‘; 11,35 Disco- alcătuirea unui cuprinzător „Carpaţii", „Unitatea na­ al naţiunii" şi în vederea adine sau de la ziuă, le-o
00 Buletin de memoriu care să analizeze ţională", „Naţiunea", „La susţinerii acestei idei Au­ Il-a de m,uncă. Brondt Attil-a, Eugenia cere însăşi viaţa.
Din comoara cu pricepere şi competen­ Houmanie" ş.a. Tonul ar­ rel Mureşanu dezlănţuie o Alexandru Pavelonl — Geană, Ion Niculo şi alţii
itru; 12,35 Rc- ţă situaţia românilor din ticolelor din aceste ziare puternică campanie de pre­ TeliUc: Din datele furni­ de la Şcoala generală nr. LUCIA uau
atlve — Uori- monarhia habsburgică, me­ devine ferm şl direct. în să în revista „Gazeta Tran­ zate, la împlinirea vîrstei
itarzyna Sob-
Anelli; 13,00 moriu căruia să i se asi­ ziarul „Carpaţii" din 21 silvaniei". de 59 ani puteţi solicita
; 15,00 Tehnic gure o largă publicitate. octombrie 1884, invocînd pensionarea pentru munca
Radiojurnal ; Sarcina redactării memo- amintirea lui Horia, Cloş­ CAROL DROZD depusă şi limită de vîrstă.
ale economi—
antance solis-
na Caroli şi Însemnări
17,00 Buletin
> Opinia pu- A
Irele serii ; In atenţia
t populare ;
> timpului ;
sonore; 22,00 cursanţilor de la
ră ; 23,00—5,00
Universitatea
deal nocturn.
Biroul inginerului Ioan Pe la orele prînzului
33339^301
politică Cîndea, directorul între­ furia s-a potolit, iar o-
prinderii mecanice Orăş- mul îşi vede de treabă.
şi de conducere tie, mai bine n-ar avea La un moment dat se-
uşă că totuna ar fi. Pe secretara anunţă că un
pod prea in­
iile l-II (Pa­ hol este afişat un pro­ grup de fete aşteaptă să
lă întunecată în zilele de 11 şi 14 gram de audienţe, după intre.
DOARA: Ten- care şi directorul are re­
a) ; Urină- august 1978, între orele — Să intre ! zice direc­
(Sidcrurgis- 12—18, la sediul Cabine­ zervate cîteva ore pe torul.
pe malul la-
.împuşcaturi tului judeţean pentru ac­ săptămînă, un program Fetele intră şi se ali­
luiici (Coll- tivitatea ideologică şi pa- care ar vrea să facă or­ niază în faţa biroului.
PETROŞANI: dine într-un comporta­ Sînt absolvente de zece
aru (Unirea); litico-educativâ vor avea ment, în munca unui om clase, repartizate în în­
(7 Nojcm-
;orul Ifayard, loc examenele din sesiu­ extrem de solicitat. Ar treprindere.
(Republica) ; nea a li-a, anii I, II şi vrea, dar nu poate pentru — Ce ştiţi voi să faceţi,
samerica Ex- că acest om are o accep­ fetelor ?
î I-II (Cul- IV la Universitatea politi­
iN : Alt băr- ţiune proprie asupra no­ — Mecanică fină — zi­
eie — seriile că şi de conducere. ţiunii de ordine. Dacă
resc) ; LO- Ansamblul folcloric al Casei de cultură din Băilcşti (judeţul Dolj), oaspete al mine­ ce una mai gureşă.
(Minerul) ; rilor Văii Jiului, a cules îndelungi aplauze cu un spectacol de aleasă ţinută artistică pre­ vreţi sacrifică o ordine — Bine, dar care ştiţi
ntleman Jim zentat la Uricani. Foto ; A. LICIU înţeleasă funcţionăreşte să faceţi o sfîră ?
ANINOASA: în favoarea eficienţei prin
îcântă (Mun- operativitate şi prin în­ Toate tac surprinse.
CANI: Arae- Varietatea ciupercilor atlt tensă, masivă, pe măsura — Dar, cind bagi in
Noiembrie) ; comestibile cit şi a celor ne- manifestărilor de dcsliidra- făţişarea cu oamenii, cu
ditle nopţii comestlbile (otrăvitoare), a- ntoxiealia cu ciuperci lare, cu ser glucozat şi ser faptele. In decurs de cî­ apă un fier înroşit cum
•şic); GUHA- semănarea dintre primele şi fiziologic (l 000—5 ooo ml), a- teva ore aici se discută face ?
ci re (ÎVIine- ultimele, precum şi tentaţia vind grijă să ţinem tensiu­ — Sfîrrr — se aude co­
(E: Rocco şi unor persoane neavizate de nea arterială cit mai aproa­ calm, ponderat şi precis,
seriile I-II a culege exemplare frumoa­ pe de normal. Dacă apare acest ton dîndu-1 directo­ rul fetelor, urmat de un
irel Vlaicu se, pe care apoi le consumă un mare nerii febră (infecţie ' secundară), rul însuşi, despre concep­ rîs spontan şi vioi care
’.OAGIU-BAl: fără a cere părerea unor cu­ se vor administra : antibio­ descreţeşte toate frunţile.
•e e puterea noscători, face posibilă, şi tice, vitamine, insulină. Pen­ ţie şi proiectare, despre
ultură); HA- din nefericire destui de des, tru durefi — analgezice (al- contracte, comenzi şi or­ — O să vă dăm în gri­
(Popular) ; intoxicaţia cu ciuperci neco- pentru sănătate gocalmin sau chiar mialgin), ja oamenilor să faceţi
de gratie mestibile. Tabloul clinic şi in intoxicaţia muscarinică — ganizare, despre indica­ mecanică fină. Unii o să
: Corsarul implicit tratamentul depind atropină, iar in intoxicaţia tori de plan şi situaţia
tră) ; Floare in bună măsură dc varie­ hiUIveliană (cind se produ­ unui om, o gamă de pro­ vă mai înlocuiască scule­
nie) ; S1ME- tatea botanică a ciupercii în intoxicaţia cu aomanita pha- varietatea ciupercii) şi spe­ ce hemoliza) — transfuzii de bleme greu de înşirat. le cu mătura. Nu trebuie
(Mureşul) ; cauză, căci fiecare din ele ioides. ciale (in raport cu unele ciu­ sînge. să protestaţi dacă nu se
nţa Selmen- acţionează printr-o anume Cele mai frecvente simpto- perci). In afară de primele două Un muncitor vine in­
GHELART : toxină specială. me sc referă 1a : vărsături Măsurile generale sînt cele măsuri enumerate, care tre­ dignat cu gînd de pleca­ exagerează. Aşa-s unii.
Muncitoresc). repetate, diaree severă, icter ale intoxicaţiilor in generai, buie acordate cit mai grab­ Fetele pleacă spre ate­
Diagnosticul este simplu, (fenomen de gastro-enteroco- adică de eliminare a toxi­ re. Vrea să plece la I.R.E.
atunci cind bolnavul indică lită), alteori fenomene ner­ cului, de neutralizare chimi­ nic, ultimele se referă Ia liere, iar de la serviciul
consumul de. chipeşei ; cind voase (agitaţie psihică, beţie că şi biologică a lui, de con­ tratamentul intraspitallecsc, Deva ca încasator de de personal este chemată
insă indicaţia aceasta lip­ euforică), halucinaţii vizuale tracarare a efectelor produ­ unde trebuie să ajungă aceşti plăţi. Invocă el ceva mo­
seşte (bolnavul fiind In co­ parailisiaee, delir furios etc.). se de ei. bolnavi. tive de o slabă rezistenţă o tînără căreia directorul
mă sau nerelatînd-o), diag­ Apar transpiraţii profuge,’ Se va proceda deci la : Ceea ce este esenţial insă şi întinde o foaie de li­ îi spune :
nosticul poate rătăci între salivaţle abUhtlentă, lăcrima­ provocare de vărsături, spă­ pentru întreaga populaţie
babil pentru diverse ipoteze (gastroetlteri- ră, bradicardic (puls rar), laturi gastrice cu apă sim­ este să reţină faptul că in­ chidare directorului. A- — Tu eşti femeie şi
/remea va tă banală, toxiinfecţie aii. greutate în respiraţie, mioză plă sau mai bine. cu per- toxicaţia cu ciuperci este cesta simte faptul şi-i mai aproape de vîrstă lor,
te va răci în mentară, alte intoxicaţii, di­ (pupilă mică), faţă conges­ manganat do potasiu soluţie pna dintre cele mal grave spune deschis : să urmăreşti cum se des­
■ul va fi Vă. zenterie ele.), dar e bine să tionată, colaps vascular. Ne- 1/5 008. După spălătura gas­ intoxicaţii. De aceea, e bine curcă fetele, mai stai de
r noros du- ne gindiin la o intoxicaţie cu acordlndu-se tratament me­ trică. se administrează pc ca organe competente să ve­ — Noi nu te dăm afa­
vor semnala Ciuperci, mai ales cind lip­ dical tle specialitate, în cel sondă sulfat de magneziu rifice, în pieţe sau alte locuri ră, văd că tu vrei să te vorbă cu ele, vezi ce gîn-
e însoţite de seşte febra. mal scurt timp apar leziuni soluţie saturată (pentru eli­ de desfacere a produselor a- autoretrogradezi. Cum poţi duri şi păsuri mai au. De­
trice. Vîntul In funcţie do varietatea definitive in diverse organe minarea resturilor din intes­ limeutarc, natura şi calita­ altfel, toţi sîntem aici şi
la moderat ciupercii ingerate, simptome- (creier, ficat, rinichi, inimă), tin) ; administrare de antidot tea ciupercilor vîndute, pen­ să-ţi laşi meseria ? Ai
temporare le apar de la 1—2 ore (amn- care duc la pareze, paralizii, universal (cărbune medicinal tru a nu se ajunge la situa­ 17 ani aici şi acum, tam- vom mai vedea.
itest. Tern­ nita muscaria-muscariţa), icter cu fenomene severe de 2 părţi -ţ- tanin şi oxid de ţii nedorlle. nisam, plecarea. Du-te la Calm, cald, omenesc.
ii cuprinsă la 6—8 ore (hcllvela escula.ii- insuficienţă hepatică, comă, magneziu dte o parte), 4—6 GHEORGHE MĂRII lucru şi după ce te mai
ll şi 18 gra,- ta — zbîrciogul gras, asemă­ moarte. linguriţe la 1 pahar cu apă
itre 21 şi 20 nător cu bureţii) şi 10—12 ore Tratamentul comportă mă­ caldă, luat treptat în orele medic specialist calmezi vino la mine. CORNEL ARMEANU
mai ridicate. pînă la limită de 20 ore in suri generale (indiferent de care urmează ; hidratare in­ de boli interne