Page 37 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 37
Prolefarl cfln foafe tarife, unlfl-vă!
ANUL XXX
NR. 6460
VINERI,
11 AUGUST
1978
4 pagini — 30 bani
JUDEŢUL HUNEDOARA A ÎNCHEIAT,
IERI, SECERIŞUL GRIULUI
Telegrama adresată C. C. al P. C. R.,
tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Eforturile susţinute depuse de oamenii din agricultura hunedoreană sint animaţi în
muncii din agricultura judeţului nostru, în aceste zile de dorinţa fierbinte de a intîm-
vederea strângerii intr-un timp scurt şi fără pina, alături de întregul nostru popor, glo
pierderi a recoltei de cereale păroase au rioasa sărbătoare naţională a poporului
fost încununate de un succes de seamă, în român, ziua de 23 August, cu noi şi însem
cursul zilei de ieri reaîizîndu-se recoltatul nate izbînzi, acordînd maximă atenţie ono Brigada condusă de Tilu Teacenco, de la mina Paroşeni, lucrează cu un complex me
griului de pe ultimele suprafeţe. Ou acest rării exemplare a obligaţiilor asumate faţă canizat, de mare randament,obţinind zilnic însemnate depăşiri de plan. Ială-i pe ortacii
Foto : A. LICIU
lui Teacenco în timpul lucrului, în abataj.
prilej, Comitetul judeţean Hunedoara al de fondul centralizat al statului, folosirii cu
P.C.R., a adresat o telegramă Comitetului eficienţă sporită a întregului potenţial uman
Central al partidului, tovarăşului NICOLAE şi material la eliberarea terenului, efectua Pe şantierul turnătoriei de la Călan:
CEAUŞESCU, în care se arată : rea arăturilor, realizarea obiectivelor din
„Muncind cu abnegaţie şi dăruire pen- programul de dezvoltare a zootehniei şi
tru transpunerea în viaţă a măreţelor obiec pregătirii desfăşurării în cele mai bune
tive stabilite de Congresul al Xl-lea şi de condiţii a lucrărilor agricole de toamnă. Aparent lucrările merg bine,
Conferinţa' Naţională ale partidului privind Dînd expresie gîndurilor şi sentimentelor
valorificarea tot mai deplină şi cu eficienţă lucrătorilor ogoarelor hunedorene, vă asi
ridicată a însemnatelor rezerve de creştere gurăm mult stimate tovarăşe Nicolae dar uneori aparenţele înşală...
a producţiei agricole şi a contribuţiei agri Ceauşescu, că oamenii muncii din agri
culturii la ridicarea nivelului de trai al po cultura judeţului nostru, fără deosebire de Există părerea, în bună In schimb, nu mi se dă de
porului nostru, lucrătorii ogoarelor judeţu naţionalitate, sint hotăriţi să nu precupe parte adevărată, că dintre CONSTRUCTORILOR [ cîteva zile o macara „Colex"
lui Hunedoara vă raportează, mult stimate ţească nici un efort pentru punerea depli obiectivele siderurgice afla de care am mare nevoie. Am
tovarăşe secretar general că, sub condu nă şi cu eficienţă ridicată în valoare a re te în construcţie pe platfor — Sîntem la zi cu lucră auzit că a fost defectă... De
cerea organizaţiilor de partid, au reuşit să zervelor de sporire a producţiei agricole, ma industrială a Călanului, rile, în grafice, chiar cu une fapt, cu utilajele mai avem
încheie secerişul griului şi înmagazinarea aducirvdu-şi o contribuţie tot mai însemnată turnătoria ar fi mai în a- le depăşiri in zona de ex greutăţi : se defectează des
fără pierderi a întregii recoite de cereale Ia edificarea societăţii socialiste multilate vans. Hala ei este deja con- cavaţii — arăta tovarăşul tui de frecvent, se mufă a-
pâioase. Puternic mobilizaţi de preţioasele ral dezvoltate şi înaintarea viguroasă spre nevoie dintr-un punct de lu
dumneavoastră indicaţii, oamenii muncii comunism a scumpei noastre patrii". I N V E S T I Ţ I I L E cru în altul.
in termen, economice, de calitate
MONTORILOR
furată, ritmul muncii destul inginer Dumitru Crişan, şe
— Am pe turnătorie 19 lă-
ÎN CINSTEA MĂREŢEI NOASTRE de intens. Dar „fotografie ful punctului'de lucru din cătuşi-montori şi 8 vopsitori
partea şantierului I — con
rea" unei zile de muncă —
în care am văzut la treabă strucţii al I.C.S.H. Acoperişul — ne spunea tovarăşul sub-
constructori, montori, electri din beton este realizat, se inginer Gheorghe Băieşu,
SĂRBĂTORI NAŢIONALE cieni, am semnalat un ab lucrează la cel din tablă cu conducătorul punctului de
sent (proiectantul) şi un be tată. lucru din partea montorilor,
neficiar care ar putea fi mult — Cîţi constructori mun lotul 3 al şantierului ll-mon-
Ia sectorul II al I.M. Uricani asemenea, . s-a îmbunătăţit mai activ — ne-a demon
au acumulat de la începutul simţitor regularitatea curselor, cesc aici ? — întrebăm. taj instalaţii.
anului însemnate sporuri de a scăzut mult numărul curse strat că lucrurile nu stau — Am 37 de oameni: dul — Nu-s puţin la un ase
producţie. Numai de la l iu lor intîrziate sau suspendate, tocmai aşa cum par, că aici, gheri, betonişti, zidari, lăcă menea volum de lucrări ?
lie şi pînă la zi ci au extras au crescut grija şi interesul la turnătorie, mai sint nea — Pentru fronturile de lu
peste plan circa 1 200 tone de faţă de întreţinerea şi exploa junsuri care cer o grabnică tuşi. Cu toţii sint prezenţi la cru create deocamdată, sîrvt
cărbune. Brigăzilo lui Lau
tarea maşinilor, ceea ce se re rerolvare. Dar să dăm cuvîn- lucru, nu am avut absenţi
reaţii! Kclemen, Constantin flectă şi în economisirea unor tuî pe rînd : destui. Absent nu-i nimeni.
Sorescu, Ghcorghe Drănău, importante cantităţi de carbu nemotivaţi în ultima vreme. — Faţă de grafice, care
Nagy Ştefan se mindrcsc cu sint stadiile fizice ?
cele mai bune rezultate. ranţi : 11 tone de benzină şi
40 tone de motorină. Intre evi — Sîntem la zi, dar • am
denţiaţii în economii se numă putea avea un avans consi
DEPĂŞIRI DE PLAN LA
ră şoferii Auguslin Roşianu, derabil dacă = a proiectantul
PRINCIPALII INDICATORI Silviu Sldn, Emilian Tămaş, ar da soluţia montării grinzi
Ioan Bulz, Petru Maier, Zafci lor de rulare pentru macara
Hotărirea colectivului de la Bodea, Constantin Titulescu,
I.P.L. Deva de a întîmpina Ioan Ştefan, Aurel Munteanu I lele consolă ; © unele pro
ziua de 23 August cu rezul şi alţii. iecte n-ar avea o seamă de
tate deosebite in producţie, se erori ; © beneficiarul ar ur
materializează cotidian in fap LA PARAMETRII genta rezolvarea problemei
te de muncă, în depăşiri de PROIECTAŢI prinderii cabinelor la podu
plan. De la începutul anului
rile rulante. Stau macaralele
şi pînă la zi, personalul mun De Ia începutul acestei luni, consolă în depozit, ca şi mul
SUPLIMENTAR — citor de aici a realizat supli- atelierul de preparate din car te alte utilaje, noi nu le pu
meMar sarcinilor de plan o
58 000 TONE FONTĂ ne al I.S.C.I.P. Orăştie, care
producţie globală de 2,1 mili tem monta, * nu asigurăm
a fost de curind pus în func
Pasionanta întrecere socia oane Iei, o producţie marfă ţiune, a atins parametrii pro front de lucru pentru şantie
listă ce se desfăşoară în sec de 2,1 milioane lei şi o pro rul electrotehnic, rămin şi ei
ţiile şi uzinele C.S. Hunedoa ducţie netă de peste 600 000 iectaţi, asigurind astfel reali
ra aduce cu fiecare zi in lei. In această perioadă, pro zarea a 150 tone produse des in urmă...
prim-plan şi hărnicia fuma. tinate anual consumului popu
liştilor. Prin exploatarea ra ductivitatea muncii a marcat laţiei. Este un succes de sea
ţională a agregatelor şi insta. o creştere de 5100 Iei pe lu mă cu care lucrătorii de la I.C. Orăştie, atelierul de tratamente termice. In foto : tra- ELECTROTEHNICIENILOR
laţiilor, prin respectarea rigu crător, pe baza căreia s-a subunitatea amintită întîmpi- tamentislul Călin Horea. El execută numai tratamente de o
roasă a tehnologiilor de elabo produs mobilier peste plan în nă sărbătoarea naţională a foarte bună calitate. De aceea, întregul, colectiv al unităţii îl
rare şi a disciplinei muncii, valoare de 2,8 milioane lei şi poporului nostru. stimează şi apreciază. Foto : V. ONOIU Dintr-un capăt în celălalt
colectivele de la cele două mai mult de 1100 mp uşi-fc- al şantierului noii turnătorii
secţii de furnale au realizat restre. Totodată, s-au obţinut
peste sarcinile do plan de la beneficii suplimentare in va GH. I. NEGREA
începutul anului 58 000 tone de loare de 300 000 lei. ÎN VIZITĂ LA CANTINĂ PENTRU
fontă de bună calitate. In pa TIBCO '78 MINERI (Continuare în pag. a 2-a)
ralel cu aceasta, furnaliştii au
economisit însemnate cantităţi ECONOMII DE CARBURANŢI Un număr de 20 de per
de cocs metalurgic, alte mate soane, membri ai Consiliului La I.M. Bărbăteni a înce
rii prime, energie electrică şi Colectivul Autobazei 2 Deva reprezentanţilor cumpărători put construcţia unei noi EXPOZIŢIE—TÎRG
combustibil convenţional. (A. obţine constant rezultate bune lor vor vizita duminică, 13 cantine. Aici vor servi masa
CATA, ziarist colaborator). în muncă, atît pe linia înde august, Tîrgui de mostre de gratuit la intrarea în şut un DE ANIMALE
bunuri de larg consum. Vi succes genericului „Nu po număr de peste 200 de mi
plinirii planului de venituri şi zita are ca scop participarea luaţi mediul social".
SPORURI CONSTANTE cheltuieli, cit şi a realizării u- Ia acţiunea do contractare neri pe serie. Vor fi îmbu LA CRISTUR
DE PRODUCŢIE nor economii de carburanţi. pentru 1918 precum şi la alte NOUTĂTI... COMERCIALE nătăţite astfel de condiţiile de Tn ziua de 15 august
şi
pregătire
a
servire
LA SECTORUL II De Ia începutul anului, planul noi manifestări ce vor avea PE RÎU MARE hranei calde minerilor. a.c., pe păşunea C.A.P. din
AL I.M. URICAN! de venituri a fost realizat in loc in ziua respectivă la Pe amen-ajarea hidroener Cristur, va avea loc cea
procent de 112,1 la sută, iar TIBCO ’Î8. getică de la Rîu Mare-Rete SPECTACOL ÎN AER
Realizîndu-şi lună de lună cliellulelile planificate au fost zat, unde desfăşoară acti LIBER de-a doua ediţie a expo-
sarcinile de plan, minerii de reduse cu peste 600 000 lei. De „NU POLUAŢI vitate comercială Coopera ziţiei-tîrg de animale „Băl-
MEDIUL SOCIAL” ţia de consum Haţeg, au in Taraful şi formaţia de dan ţata românească". Cu acest
tervenit cîteva noutăţi meni suri a căminului cultural
Sub acest inspirat titlu, la prilej, crescătorii de ani
ÎN ZIARUL DE AZI : Clubul sindicalelor din Pe- te şă îmbunătăţea fină aceas din Luncolu de Jos Împreu male sînt invitaţi să parti
tă activitate. Este vorba de
trila a fost organizată o ex nă cu dubaşii din Pojoga, au
poziţie de caricaturi. Este un magazin nou de produse prezentat duminică, în ca cipe în număr cît mai ma
• întărirea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, vorba de expoziţia municipa lactate şi pline la Brazi şi drul festivalului „Zarand ’78“ re, puţind oferi spre vîn-
de o unitate de desfacere a
pe baza avantajului reciproc li^ a Cenaclului caricaturişli- cărnii la Brătlăţcl. Ea Brazi, un reuşit spectacol in aer li zare taurine, ovine şi por
lor din Valea Jiului, care în următoarele zile o cofetă ber pentru oamenii muncii cine. în ziua respectivă, nu
• Autoconducerea muncitorească în acţiune aflaţi în aceste zile in sta
pune la dispoziţia vizitatori rie nouă îşi va oferi servici vor mai fi organizate lîr-
• 30 de ani pe şantiere lor o reuşită suită de lucrări ile spre marea bucurie a ce ţiunea balneoclimaterică Va guri de animale în locali
o Interviu cu Bela Karolyi de gen, toate răspunzînd cu lor mici. ta de Jos.
tăţile llia şi Şoimuş.
