Page 38 - Drumul_socialismului_1978_08

DRUMUL SOCIALIS
rug. %

Autoconducerea muncitorească în acţiune Aparent lucrările merg bine,

Colectivul de oameni ai soluţiile adecvate de rezol­
muncii dc la Institutul de Obiectivul principal: vare a unor probleme, sau dur uneori aparenţele înşelă...
proiectări Hunedoara-Deva sub alte motive, aceste !
a încheiat primul semes­ compartimente ne produc
tru cu rezultate bune în proiecte de calitate, greutăţi şi tărăgănează lu­ (Urmare din pag. 1} mare treabă. Or noi sîntem
activitatea de proiectare. In crările. Mă refer în special aici să muncim, nu să pier­ ]
darea de seamă prezenta­ la tovarăşii din comparti­ am constatat lipsa fro-ntului dem vremea în zadar.
tă în faţa adunării gene­ economice si la termen I mentul geotehnic, care de­ de lucru pentru muncitorii
rale se releva faptul că seori, în loc de soluţii ra­ şantierului electrotehnic. A- CÎTEVA CONCLUZII
planul producţiei globale a pide şi concrete, ne servesc ceştia fac cîte ceva, pe ici pe
fost realizat în proporţie organisme de control a ca­ Inginerii Valentin Cră­ cu justificări... colo, muncesc doar 8 ore pe • Proiectantul Centrul de
de 118,2 la sută, al produc­ lităţii în fiecare atelier — ciun, Adrian Manolache şi Inginerii Nicolae Tibieş, zi, deşi ar dori să munceas­ proiectări pentru lucrări spe­
ţiei marfă în proporţie de arăta inginerul proiectant arhitectul Eugen Ilişiu au Li a Schwartz şi Nicolae că şi ei, asemenea construc­ ciale de construcţii-montaje
109,4 la sută, iar produc­ Eusebiu Tripa. In felul a- relevat, în cuvintul lor, că Muntoiu au făcut referiri torilor şi montorilor, cîte in construcţia de maşini
reconsiderarea unor soluţii
tivitatea muncii a fost de­ cesta, în fiecare atelier va •clasice, utilizarea proiecte­ la unele aspecte ale cola­ 10—12 ore. N-au posibilita­ Bucureşti — să se deplaseze
păşită cu 22,7 la sută. A- exista posibilitatea unui borării cu I.R..E. Deva şi te. Am cerut explicaţii. neîntîrziat în şantier, să solu­
eeste rezultate precum şl control permanent, pe fa­ lor tip şi tipizarea unor Direcţia judeţeană de poş­ ţioneze problemele care-i
creşterea considerabilă a ze de proiectare. părţi şi elemente de con­ tă şi telecomunicaţii,' care — Acesta este adevărul, cad în seamă. Există dealt­
strucţii, promovarea unor
rentabilităţii au dus la — Intrucît s-a constatat materiale noi, pe lingă că nu vin totdeauna în spri­ nu avem front de lucru creat fel obligaţia ca proiectantul
obţinerea a 1 946 000 Iei be­ că specializarea proiectan­ jinul proiectanţilor, întîr- — ne declara necăjit mais­ să aibă în permanenţă un
neficii suplimentare. ţilor si a colectivelor” de vor duce la înseinnate eco­ ziind predarea unor sub- trul Viorel Dura, de ia şan­ om de nădejde în mijlocul
Darea de seamă, cit şi proîeete (racordări, insta­ tierul electrotehnic. După constructorilor. Dar în pe­
cei care au luat cuvintul laţii electrice etc.). cum vedeţi, am tras cablu­ rioada 1—27 iulie a.c., cel
rile electrice la macarale,
au analizat cu responsabi­ Adunarea generală a oamenilor muncii — îmi pare foarte rău
litate profesională şi matu­ că nu este în sală nici un dar am abandonat lucrul. puţin, nu a fost nimeni, de-
ritate politică activitatea de la !. P. H. Deva reprezentant al I.R.E.-ului, Pentru că nu ştim unde vor ,cît... promisiuni. • Să se re­
pe care colectivul a des­ deşi după eite ştiu au fost avea cabinele de comandă, zolve de către beneficiar pro­
făşurat-o în prima jumăta­ invitaţi — spunea ingine­ la mijloc sau la capăt. Se blema cabinelor la macara­
te a anului, subliniind a- rul Nicolae Tibieş. Să audă pare numai că turnătoria e le, pentru a le putea monta
tît rezultatele obţinute, dar proiectanţi pe genuri de nomii, la creşterea produc­ şi dînşii cîte greutăţi ne conturată, dar dacă intrăm cit mai urgent, in felul aces­
şi aspectele negative legate lucrări dă rezultate bune, tivităţii muncii, vor con­ creează prin faptul că nu în amănunte... Cei 13 oameni ta constructorii, 'montării, e-
de calitatea, eficienţa şi e- propun să extindem aceas­ tribui direct la realizarea încearcă să ne predea sub- din subordineq mea, toţi pre­ lectricienii, instalatorii nu ar
eonomicitatea muncii lor. tă metodă. Ea duce nemij­ de către constructori a proiectele în termenele so­ zenţi la lucru, n-au ce face mai plăti chirie pentru alte
Calitatea proiectelor ! — locit la creşterea calităţii producţiei nete. licitate de noi. la valoarea şi posibilităţile utilaje de ridicat, ci s-ar fo­
asupra acestei laturi a şi a productivităţii mun­ Deşi majoritatea proiec­ In încheierea dezbateri­ lor. Sînt utilaje sosite şi zac losi de macaralele existente.
muncii colectivului de pro­ cii — sublinia în cuvintul telor au fost date la timp lor, adunarea generală a în depozite, iar oamenii n-au « Pentru secţia de producţie )
iectanţi s-au oprit aproape său conducătorul atelieru­ (în semestrul I au fost pre­ oamenilor muncii de la ce lucra. industrială, care execută un ]
toţi vorbitorii. S-au relevat lui de rezistenţă, dr. ing. date 34 de proiecte în I.P.H. Deva a adoptat, în- — în plus — continuă mare volum de construcţii
unele dintre cauzele care Alexandru Pop. plus), totuşi au fost situa­ tr-o atmosferă de puterni­ ideea şeful de echipă, Theiss metalice, să fie stabilită teh­ I
duc la scăderea calităţii Subliniind că, în final, ţii cînd unele documenta­ că angajare, textul unei Mihai — schemele, docu­ nologia de lucru, să i se asi­
lucrărilor: nepregătireâ calitatea proiectelor este ţii au fost predate cu mare telegrame adresate C.C. al mentaţia tehnică pentru ma­ gure proiecte corecte, nu cu
din timp a proiectelor, ne­ reflectată de eficienţa in­ întîrziere, fapt care a dus P.C.K., tovarăşului Nicolae caralele sosite de la U.M. Ti­ greşeli ca în prezent, o Be­ I 1
cunoaşterea şi deci neapli- vestiţiilor, de economicita­ la nedeschiderea la termen Ceauşescu, secretar gene- mişoara sînt incomplete. Oa­ neficiarul să fie o prezenţă I
cârea întocmai a legislaţiei tea şi confortul construc­ a finanţării unor investiţii. ral al partidului, prin care menii beneficiarului sînt rar mai activă la turnătorie, nu
din domeniul proiectării, ţiilor, arhitectul Dumitru şi-au exprimat totala sa­ pe şantier, nu au o prezen­ numai prin dirigintele de şan­ ] 1
unii şefi de proiect şi pro­ Armăşescu arăta că pentru — Sînt colective şi ate­ tisfacţie şMieplina adeziu­ ţă activă în a ne ajuta. De tier, ci efectiv cu forţă de 1
iectanţi nu se deplasează îndeplinirea în cele mai liere care îşi predau la ne faţă de magistrala ex­ fapt, în afara dirigintelui de muncă, cu soluţii şi idei în 1
în teren şi nu cunosc situa­ bune condiţii a acestor de­ timp sau chiar înainte pro­ punere asupra politicii in­ şantier, eu nici nu-i cunosc, rezolvarea problemelor ce se ] (
ţia reală etc. In acelaşi ziderate este nevoie de o iectele — arăta inginerul terne şi externe a parti­ că nu prea vin pe la noi... ivesc zilnic. 1
timp s-au făcut propuneri cooperare permanentă în­ proiectant Nicolae Crico- dului şi stalului nostru, — Batem pasul pe loc — Sînt doar cîteva dintre si­ (
concrete care să ducă la tre colectivele de arhitecţi veanu — dar, din păcate, prezentată recent în fata intervine maistrul Viorel Du­ tuaţiile care-şi cer o grabni­ 1
îmbunătăţirea activităţii, la şi propunea să se iniţieze acestea se împotmolesc în activului central de partid ra. Nu putem face nici ilu­ că rezolvare, iar odată re­ J
1
ridicarea calităţii lucrări­ chiar concursuri de soluţii cadrul 1 altor compartimen­ şi de stat. minatul cp nu ne asigură zolvate, s-ar grăbi şi inten­ 1
lor. în cazul unor proiecte mai te ale institutului nostru. front constructorul. Stăm 8 sifica ritmul muncii la tur­
— Propun să se formeze dificile. Sub motivul că nu găsesc MIRCEA LEPÂDATU ore în şantier, dar nu facem nătorie. ) f

\
l
In urmă cu aproape 3 de­ parcursul anilor petrecuţi
cenii, un tînăr pe chipul că­ aici mi-am îndeplinit în ma­ J
ruia se putea citi dirzenia re parte idealurile : mi-am
ţi cutezanţa poposea pe întemeiat o familie şi am in 1 J
meleagurile Văii Jiului, venit prezent trei băieţi: Csaba, ]
de prin părţile Odorheiului Ştefan şi Dezideriu, de care
Secuiesc, cu dorinţa 'de a 30 de ani pe şantiere si.nt foarte mindru. Tot in ]
se califica intr-o meserie. A această perioadă, comu­
decis să se Iacă zidar, să niştii de pe şantier mi-au 1
1
înalţe spre cerul patriei unul dintre cei mai vechi mers al lucrărilor. Puţini lo­ acordat încredere deplină, J
dragi locuinţe, edificii cul­ oameni de pe şantierul nos­ cuitori ai Vulcanului de azi primindu-mă în rîndurile I
turale, alte construcţii.
tru de construcţii. Este un ştiu că zidarul Ştefan Ban partidului. Deşi la 45 de t
Umezindu-şi palmele cu exemplu atit la locul său de şi brigada sa au participat ani, cîţi am in prezent,
sudoarea frunţii, tinărul Şte- muncă cit şi în societate şi la ridicarea tuturor blo­ am petrecut pe şantier a-
lan Ban — căci despre el curilor noi din oraş. proape 30, sint hotărît să
in familie. Pe parcursul a-
este vorba — alături de nilor a caiilicat 14 generaţii — Eram foarte tînăr — merg încă mulţi ani îna­
mulţi alţi tineri entuziaşti, de zidari, meseriaşi buni ne spune Ştefan Ban, cu inte.
punea prima piatră de te­ Acesta este comunistul
dintre care mulţi sînt pre­ vocea sa blîndă şi caldă, cu (
melie la cete dinţii blocuri zenţi pe cele mai mari şan­ chipul senin pe care munco Ştefan Ban, om nou al zi­ I
din oraşul Vulcan. în scurt tiere ale ţării, aducindu-şi a înscris, demult trăsături lelor noastre, care şi-a fă­ “I I
timp a devenit cel mai pri­ din plin contribuţia la rea­ definitorii de bărbat — cînd cut din meserie arid, lă- 1
ceput zidar, din echipa in lizarea unor grandioase con­ am venit în Valea Jiului. sind pentru viitor amprenta t
care muncea, fiind promo­ strucţii contemporane. Co- Am găsit aici nişle oameni palmelor sale muncite pe c
vat şei de brigadă. faţadele zecilor de blocuri l j
munistul Ştefan Ban esie adevăraţi, care m-au înţeles ale Vulcanului.
— Şeful de brigadă Şte­ mereu prezent acolo unde e şi m-au ajutat să mă cali­ ]
C.S. Hun cioara — O.S.M. I : Sigixat oarea Elena Cireş
este apreciată de colectivul dc oţclari drept una din cele mai fan Ban — ne spune tehni­ nevoie să pună umărul sau fic într-o meserie pe care ŞTEFAN NEMECSEK i
harnice şi conştiincioase muncitoare. cianul Romică Pora — este să dea un sfat pentru bunul am indrăgit-o de copil. Pe ziarist colaborator
Ea lucrează, cu deosebită pasiune, urmăreşte cu atenţie ]
şarjele de oţel turnate, signîndu-ie corect. j
t
1
]
Una din componentele <
esenţiale ale politicii ex­ EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE tinuare a cooperării eco­ 3
terne a României o consti­ nomice, a asistenţei tehni­ 2 3
tuie întărirea şi lărgirea IAR TIP Şi DE STAT, DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şt PRACTICĂ ce şi a pregătirii de spe­ l
continuă a colaborării pe cialişti constituie o formă \
multiple planuri ^u ţările directă şi importantă de 1
\
aflate în curs de dezvolta­ contribuţie a României la c
re. „Considerăm că o întărirea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare ajutorarea ţărilor în curs 1
importanţă fundamentală de dezvoltare şi că este o 2
J
pentru progresul economi - datorie politică şi morală, c
co-social mai rapid al pe baza avantajului reciproc (II) pe care o avem în calitate s
ţărilor în curs de dezvol­ de comunişti, de stat socia­ t s
tare — se subliniază cu ţările în curs de dez­ producţie în domeniul in­ list de a ne aduce această 1
în expunerea tovarăşului voltare pentru că nu în­ dustriei, al agriculturii, pun aceste ţări, precum şi prevăzute în programul lor contribuţie. In aceasta se t
Nicolae Ceauşescu la şe­ treaga experienţă de pînă construcţiilor, transportu­ de faptul că România pro­ de dezvoltare economică. evidenţiază în mod eloc­ C
r
dinţa activului central do acum ar fi dat rezultatele rilor şi în alte domenii, pe movează în raporturile cu Pe baza livrărilor româ­ vent una din laturile uma­ r
partid şi de stat —- are atît scontate. în această privin­ baze reciproc avantajoase. ele principiile respectării neşti au fost construite sau nitare ale politicii noastre I
întărirea colaborării şi so­ ţă, experienţa — bună şi Colaborarea şi cooperarea suveranităţii şi indepen- se află în fază de finaliza­ externe. I
lidarităţii dintre acestea, rea — trebuie să fie folo­ în producţie, în comerţ, ţei, a egalităţii, întrajuto­ re o serie de rafinării de La i’îndul său şi Româ­ c (
cît şi consolidarea unităţii sită nu pentru d restrînge rării 1 şi avantajului reci­ petrol în Indonezia, Siria, nia primeşte un sprijin I
tuturor forţelor naţionale acţiunile de cooperare .cu este mai lesnicioasă cu a- proc. Acţionînd astfel, ţa­ Iordania, fabrici de trac­ din partea acestor ţări. c
în vederea apărării ferme aceste ţări, ci pentru a or­ ceste ţări, nu întîmpină a- ra noastră întreţine relaţii toare în Siria, Egipt şi Pe­ Prin lărgirea continuă a
a independenţei şi suvera­ tîtea bariere şi restricţii, de colaborare economică ru, fabrici de ciment în cooperării se creează un
nităţii, a realizării de noi ganiza mai bine activitatea dorinţa spre cursul normal cu mai toate ţările fn curs Liban, Maroc, Irak şi Si­ larg sistem de întrajutora­
reforme democratice, a în viitor —subliniază tova­ este mai pronunţată, reci­ de dezvoltare. In exportul ria, complexe pentru in­ re reciproc avantajoasă în­
concentrării resurselor şi răşul Nicolae Ceauşescu. procitatea în avantaj are românesc cu ţările în curs dustrializarea îosfaţilor său tre ţările eax-e constituie
energiilor popoarelor res­ Dc ce partidul nostru se un teren mai larg de a- de dezvoltare, alături de o a lemnului etc. Paralel expx'esia solidarităţii în l
pective peniru dezvoltarea situează atît de ferm pe a- firmare, urmărindu-se mai serie de mărfuri impor­ cu cooperarea economică lupta comună pentru dez­ c
forţelor de producţie şi ri­ ceastă poziţie ? Care sint sincer scopul dezvoltării tante — cum sînt produse România participă activ la voltarea economico-socială I
dicarea nivelului lor dc raţiunile ei ? reale a forţelor de produc­ ale industriei chimice, procesul de pregătire a ca­ independentă a fiecărui I l
trai". ţie, a ramurilor care să a- materiale de construcţii, drelor de specialişti din popor, peniru promovarea £
in Stil le de toate pentru
Referindu-se la orienta­ că România este ea însăşi sigure prosperitatea şi In­ produse agroalimentare etc. aceste ţări ; în prezent nu­ unei politiei noi în lume, 5
1
rea partidului nostru cu o ţară în curs de dezvol­ dependenţa. Desigur, aici — se remarcă livrările de mărul studenţilor din ţă­ de egalitate şi respect între y
privire la această chestiu­ tare, cu unele trăsături ale nu este vorba de exprima­ maşini, utilaje şi de echi­ rile în curs de dezvoltare naţiuni, de deplină echita­ c
ne, expunerea tovarăşului acestui stadiu, avînd resur­ rea unor sentimente, a u- pamente complexe de înal­ care se pregătesc în ţa­ te, pentru abolirea vechii i
Nicolae Ceauşescu critică se limitate, iar principala nor opţiuni subiective, ci tă tehnicitate, care au con­ ra noastră este de peste politici imperialiste de do­
cu asprime părerile după formă de ajutor pe care o de valorificarea superioa­ tribuit la construirea în a- 12 000. minaţie şi asuprire. <
dare România ar trebui putem promova cu aceste ră, în condiţii avantajoase ceste ţări a unor impor­ F’artidul nostru conside­
să-şi restringă colaborarea .ţări este cooperarea în a resurselor de care dis­ tante obiective economice, ră că promovarea în con­ CORNEL ARMEANU <