Page 39 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 39
1 n. 64S0 • VINERI, 11 AUGUST 1978 J
l ag. 3
în întîlnirea internaţională de gimnastică feminină ~f
’IZIUNE PARCARE PERICULOASA
România — Bulgaria
I In faţa halei principale
ateca : „Je- din piaţa centrală a Hu
iardt“ ; AZI - RELATĂRI ALE COLECTIVULUI Echipa ţării noastre formată nedoarei există un platou
văzut de Ar larg, 1 care facilitează ■ ac
NOSTRU DIN COMUNA BERIU cesul publicului in hală
ie vacanţă. : din gimnastele de fa Deva! şi dă totodată posibilita
. *u<tului — tea practicării, cu bune
IX ; PRIN MUNCA 5/1977, 2/1978, a decretelor
ta limba PATRIOTICA 197/1977, 153/1970 şi altele. mult deja o activitate perma rezultate, a comerţului
nentă, zilnică, de pregătire. La
A CETĂŢENILOR O mare atenţie se acordă Interviu cu antrenorul emerit BELA KAROLY! stradal. In ultima vreme
rea tavarăşu- baza acestor rezultate şi a acest platou s-a transfor
e Ceauşcscu Angajaşi într-o susţinută popularizării, însuşirii şi a- centrului în sine se află con
de excepţio- activitate de gospodărire şi plicării sarcinilor izvorîte Iată, în puţinele luni trecu — Franţa, în vederea căruia diţiile materiale unice In ţara mat într-un adevărat pe
are teoretică înfrumuseţare a satelor, lo din hotărîrile partidului şi te de Ia organizarea noului se fac pregătiri la Bucureşti noastră, asigurate prin grija, ricol public, devenind loc
I. legile ţării adoptate reeent centru de gimnastică feminină si Deva. dragostea şi atenţia cu caro de parcare a autoturis
întrecere so- cuitorii comunei noastre — la Deva, sub conducerea re — Se poate face o aprecie am fost primiţi şi ajutaţi la
einstea zilei în frunte cu deputaţii — de plenarele C.C. al P.C.R. putaţilor antrenori soţii Marta re a şanselor şi posibilităţilor Deva. Se află, de asemenea, melor precupeţilor sau
;nst. muncesc cu hărnicie pen şi de M.A.N. Tot în acest şi Bela Karolyi, secondaţi de sportivelor ce le pregătiţi la marca masă a copiilor şi en ale diverşilor cetăţeni. Cei
: „Btarigă si scop se manifestă o preo cunoscutul coregraf Geza Po Deva ta vederea apropiatelor tuziasmul, priceperea tuturor
Io Frcdrich tru onorarea angajamente jar; a sosit momentul intrării confruntări internaţionale ? celor care Încurajează gimnas ce doresc să se aprovizio
lor asumate în întrecerea cupare intensă pentru or in scenă, al startului compc- — Este greu <le prevăzut ce tica, ale cadrelor didactice ca neze din piaţă se strecoa
loto ; patriotică. Activitatea de ganizarea audienţelor, con tiţional al noii grupări sporti rezultate vom obţine, deoarece re vor activa în noua cetate ră cu greu şi cu riscuri
ipulară ; sultaţiilor juridice şi întîl- ve de Înaltă performanţă. A- lotul este mai puţin omogen. a gimnasticii româneşti, ale
ri ; pusă pînă acum pe acest propiatul meci internaţional o- celor peste 20 de tehnicieni, printre autoturismele par
; nirilor pe care le are pri Alături de gimnaste consacra profesori, coregrafi, corepe
tărîm se concretizează în ficial România — Bulgaria, ce te — Cristina Itu, Gabl Gheor- cate deja, sau care îşi
■ea fc«ijiaiista realizarea unul volum de marul cu cetăţenii din fie se va desfăşura la Deva la gblu, Emilia Eberle — o ju titori, cadre medicale, ale pro caută un loc pentru aşa
, marii săr- care sat, precum şi a al sfîrşitul acestei săptămîni, ne mătate do echipă va fi fesorilor ce aşteaptă cu ne
lucrări în valoare de peste prilejuieşte o nouă şi — ca alcătuită din debutante în are răbdare sunetul clopoţelului la ceva. Şi aceasta, in ciuda
tri de partid, un milion de lei. Au fost tor cadre din conducerea Întotdeauna — plăcută discuţie na internaţională, care însă noua şcoală. Şcoală, ea însăşi faptului că peste drum
r de Dionisie efectuate lucrări de între comunei. eu profesorul Bela Karolyi, au sărit toate treptele ierar- renăscută la poalele cetăţii, cu de hala pieţei există un
i un *
toate dotările necesare şi cu
istic : „Mek- ţineri şi reparaţii pe 23 km LA DISPOZIŢIA antrenor ©merit. noul edificiu care se contu spaţiu corespunzător, s e
—
Deci, cum apreciaţi acti
? .- >2
emieră pe de drumuri, s-au săpat POPULAŢIEI — vitatea desfăşurată de la ve rează drept cea mal modernă doi amenajat de munici
unici- ţ
ucţic a stu- şanţuri pentru scurgerea a- nirea dumneavoastră — a Sport sală de gimnastică din ţară. palitate pentru staţiona
ramecze ; CANTITĂŢI SPORITE trio-ului tehnic al echipei de Şcoală la care noile eşaloane
culturale ; pelor în lungime de 9 km, DE MĂRFURI aur a Montrealului — la De de gimnaste vor păşi după o rea oricărui gen de auto
s-au construit 4 000 mp va ? hice, fiind promovate direct perioadă de muncă deloc u- vehicule. Cine deschide
trotuare şi un drum de le An de an se pun la dis — Concomitent cu rezolva, din cea mai joasă categorie şoară pe urmele colegelor lor ochii (sau, mă rog.., pun
mai mari — Cristina Itu, cam
gătură cu satul Poieni în poziţia cetăţenilor din sa rea unor probleme organizata, — copii 9—10 ani. pioană absolută a României, ga) conducătorilor auto
rico la no-ul centru, pregătirea
—
Aţi dori să numiţi câteva
lungime de doi kilometri, tele noastre, prin magazi gimnastelor care au formai noutăţi tehnice în programul Gabi Gheorghiu, Emilia Eber spre parcarea oficială ?
BMBBBBBMfi precum şi două podeţe în nele comerciale ale coope nucleul de bază al activităţii gimnastelor devene la medul le, Marilena Vlădărău.
satele Căstău şi Beriu. De rativei comunale de con compctiţionale s-a desfăşurat cu Bulgaria ? — Cum caracterizaţi stadiul
I: 6,00 Ra- sum, cantităţi sporite de normal, fără încetare. Dimpo — Fetiţele noastre vor pre actual al gimnasticii româ
imineţii; 7,00 asemenea, s-au plantat trivă, nucleul cu care am por zenta câteva clemente tehnice, neşti ? se m n a 1
8.00 Revista 5 000 de pomi fructiferi şi mărfuri industriale şi ali nit s-a lărgit cu elemente ti noi, finisate Ia nivelul cerut — Momentan se trece prin-
ricrul melo- ornamentali, iar în satul mentare într-un sortiment nere, cu reale perspective dc de un concurs internaţional, tr-un schimb rle generaţii, ca
stin de ştiri; tot mai bogat şi mai va participare onorabilă la Jocu clemente do mare dificultate, re, desigur, aduce anumite di
i ascult&to- Sereca s-au făcut îndiguiri rile Olimpice de la Moscova — iar două dintre ele vor fi ficultăţi în formarea unei c- LA MICA ÎNŢELEGERE ?
îtin de ştiri; pe o porţiune de 4 km şi riat. Aprovizionarea satis 1980. Dintre tinerele gimnaste prezentate in premieră mon chipe capabile să reediteze
loric ; 11,00 3 000 mp taluzări de ma face cerinţele consumatori menţionez pe Angola Jurja, dială — executate de Gabi succesele ultimilor ani, dar a- Deşi cunosc bine pre
i ; 11,05 Al- lor, în magazine găsindu-se Anca Chiş, Claudia Dragomir, Gheorgliiu la bîrnă. Con cest lucru este normal, dia
i — cintece; luri la Căstău. Acţionăm în Tfinde Socaciu, Simona Păucă cursul de la Deva serveşte şi lectic. De aceea am convinge vederile Statutului C.A.P.
„U“ — mc- continuare pentru finaliza mărfuri şi produse de tot şi altele, ta total grupa corn- ca ultimă selecţie în vederea rea că noua generaţie care so privind atribuirea de lo
tin Delmar; rea tuturor lucrărilor în felul, începînd de la sare, pctiţională numărind în pre alcătuirii echipei ce va ple pregăteşte în prezent in dife turi în folosinţa membri
> ştiri ; 12,05 orez, zahăr, făină, ulei, zent 14 sportive. Perioada a- ca în Cuba, Ia Cupa „Priete rite centre trebuie să mun
folclorului scrise în programul consi ceasta a fost marcată de o e- nia" — o competiţie foarte cească mai mult, mai bine şi lor cooperatori, tovarăşii
tepero KOlix- liului popular şi realizarea paste făinoase, conser fcrvcscediţă-deosebită în vede. puternică, în care antrenori atunci vom avea din nou o din conducerea C.A.P.
i, Bisser Ki- integrală a angajamentului ve de carne, peşte, le rea tutei pregătiri corespunză şi sportivi încearcă şi forţează echipă dc aur, la alcătuirea Birsâu mai închid ochii
zzaro ; 13,00 pe acest an, caro prevede gume şi fructe şi pî toare exigenţelor de participa totul pentru evaluarea posibi căreia, sînt sigur, centrul din in unele cazuri, lăsind la
15.00 Student re la trei competiţii interna lităţilor in perspectiva Olim Deva va avea un cuvînt greu
îadiojurnal ; realizarea unui volum to nă la confecţii, încălţămin ţionale do mare importanţă : piadei. dc spus. Sint convins ! Noi, aici, unii terenuri peste preve
0 economi» tal de lucrări în valoare te, tricotaje, stofe şi ţesă întîlnirea oficială România — — Ce ne puteţi spune in le la Deva, beneficiem in aceas deri, fără ca in schimb să
le baladă — de 1763 000 lei. turi, maşini de spălat rufe, Bulgaria, la 12 august, Ja De gătură cu perspectiva centru tă perioadă de tranziţie in ■pretindă achitarea con
; 17,00 Bu- va ; Cupa „Prietenia", între lui devean de gimnastică şl gimnastica noastră de cele mai
17,20 Pentru ACŢIUNI DE maşini de cusut, aparate 18-29 august în Cuba ; Cam dezvoltarea acestui sport in bune condiţii, linişte şi calm travalorii produselor ce se
s pentru mi- de radio şi televizoare. pionatele europene de junioa judeţul nostru ? în pregătire, care vor fi răs obţin. Descoperind ase
•elc serii ; POPULARIZARE Totodată a crescut şi volu re, între 6-10 septembrie la Mi — Sînt convins că anul şco plătite eu rezultate de răsu menea situaţii, revizia de
ai cîntecului A LEGISLAŢIEI mul cumpărărilor, fapt ca lano — competiţii la caro lar 1978—1979 va marca al doi net.
abeta Pavel România va fi reprezentată lea salt în dezvoltarea aici a — Şi. o ultimă întrebare : fond a stabilit ca unita
; 20,15 Au- In cadrul comunei noas re atestă creşterea nivelu de echipa din Deva. De fapt unui puternic centru de gim cum vă simţiţi ca cetăţean al tea să pretindă de la cei
1 ; 20,45 ca- tre se organizează în mod lui de trai al populaţiei acestea stat singurele compe nastică. Toată vacanţa, la Devei ? .
2.00 O zi Sn- sistematic, potrivit progra din mediul rural. Astfel, tiţii oficiale ale anului, în a- centru au funcţionat tabere — Ca acasă... in cauză suma de peste
—3,00 Non fara Campionatului Mondial, de pregătire a elevelor selec 7 000 lei, reprezentind
icturn. mului întocmit în acest în perioada care a trecut din octombrie, la Strâssbourg ţionate, dintre care 25 au de NICOLAE STANCIU .(
18,0(« Aetua- scop, acţiuni de populari de la începutul anului şi contravaloarea produselor
18,10 Melodii zare la căminele culturale pînă acum, cetăţenilor din de pe loturile deţinute in
ti ; 18,30 Ca plus. De ce aşteptaţi to
miere — c- şi cu alte prilejuri, cînd au comuna noastră li s-au varăşi din conducerea
îba română loc întîlniri ale cadrelor de vîridut mărfuri în valoare
i „Timişulc, la comună şi ale deputaţi de peste două milioane lei. C.A.P. să vă iacă altci
program neva ordine in propria
tllarâ ; 19,00 lor cu cetăţenii. In ultima (Iosif Nistorescu, Alexan gospodărie ?
social-politi- perioadă s-au popularizat dru Mure.şan, Eugen Bru-
imunist de în rîndurile cetăţenilor din zan, Ioan Manolescu — din
tetă in în- satele comunei noastre colectivul nostru din Be ATENŢIE LA... NEATENŢIE
i a oameni-
Făget ; 19,15 pi-evederile legilor 1/1978, riu).
:e ; 19,30— Muncitorul Romulus Mu
pe taţelcsul fa, de la I.M.C. Deva,
A ne-a scris că a solicitat
In atenfia cursanţilor de la în repetate rînduri mais
trului său de schimb şi
Universitatea politică şi de conducere şefului secţiei prefabrica
te din beton, din cadrul
fn zilele de 11 şi 14 august 1978, între orele 12-18, întreprinderii, acordarea
xl prea in
ie I-1I (Pa- la sediul Cabinetului judeţean pentru activitatea ideolo echipamentului de protec-
tatuneeştă gică şi politico-educativâ vor avea loc examenele din se ~tie necesar lucrului in de-
_..,A: Ten- phnă securitate a muncii,
; Urmă- siunea a ll-a, anii I, II şi IV Ia Universitatea politică şi
ţSiderurgis- de conducere. „etalarea României" — amplul festival al muncii şi creaţiei a urcai pe scenele între dar totul a rămas in za
î malul la- cerilor artistice mii de formaţii hunedorene. tn fotografic, moment coregrafic din specta dar. Atenţionat despre a-
împuşcăturl colul folcloric „Mindra". cest caz, Inspectoratul te
tnă (Con-
CTROŞANI : ritorial de stat pentru pro
u (Unirea); tecţia muncii Deva a e-
(7 Noiem-
rul Fayard, Era un muncitor bun, lucra le mele, nopţi albe. Mă gîn- lectuat un control şi a
llepubliea) ; constatat că petiţionarul
de treizeci şi ceva de ani la
.merica Ex- calea ferată, în eşalonul de Gustul amar al pîinii din străini deam că în ţara pe care o nostru avea dreptate. In
l-II (Cul- părăsisem peste ciţiva ani
a continent elită al mecanicilor de loco mă aştepta o pensie bună, această situaţie au - fost
VULCAN: luate măsurile care se
oe fericirea motivă. Cu locomotiva, la ca mează e doar o transcriere: put anevoiosul drum al des Mi se spunea: „du-te la mă ca urmare a anilor îndelun
LONEA : re ţinea ca la a doua sa transcrierea povestirii fostu coperirii adevărului. „De la turat de străzi, la salubritate gaţi de muncă — peste 35, impuneau, şeful secţiei
acasă (Mi- viaţă, „bătuse" sute de mii Acolo, mă gîndeam cu groa fiind amendat cu 3 000
iSA : Trei lui mecanic de locomotivă de biroul de triere din Ntîren- dacă altceva nu găseşti", ză, cînd mă voi îmbolnăvi şi lei. Just şi echitabil, dacă
(Muncilo- de kilometri pe arterele de la depoul din Petroşani, Pe berg — continuă el — am Gîndul că din mecanic de
: Alt băr- fier. Şi nu o dată descope tru Rus. ajuns in lagărul de „caranti locomotivă, apreciat de toată nu voi mai fi bun de mun doleanţele oamenilor mun
> — seriile rise şi redescoperise dinvta- „Am cedat insistenţelor so lumea, aş putea ajunge să că, ce voi face ? Şi astfel, în cii, deplin îndreptăţite,
e) ; BRAD: bina ei frumuseţile fără egal nă" de la Kreishaim. In ca sufletul meu şi-a făcut loc trec pe lingă urechile'şe
un tran- ţiei. Soţia mea e de naţio litatea noastră de expa desfund canale într-o ţară filor.
roşie) ; O- in lume ale ţării care nt-i nalitate germană. Fraţii săi străină, mă înnebunea. Am . hotărîrea de a mă reîntoar
5 şi fraţii mumă şi vatră de peste două triaţi pe cale legală, pri părăsit Kreishaim cu acelaşi ce printre ai mei.
îl (Patria); ■ mii de ani. Acum, cînd re se aflau în Republica Fede Cînd am ajuns în ţară, în
(Flacăra) ; rală a Germaniei şi a tot in meam un ajutor de şomaj. sentiment de nesiguranţă în SÎNT BANII NOŞTRI...' i
Ciclul — memorează viaţa sa dinain Petroşani, mulţi dintre foştii
6 de cul- te de acel pas necugetat, pe mei colegi de muncă m-au
Profetul, chipul lui reciteşti parcă o întîmpinat pe peronul gării. La blocul „Experimen- \
ii (Popu- tal", din cartierul „Goj- I
îondurul şi întrebare ce vine dinlăuntrul CÎND POLEIALA DE RECLAMĂ A CĂZUT, S-A IVIT Am plîns împreună, oameni
rtile I-ll ; fiinţei sale ; vine chinuitor de mari, am plîns ca nişte copii du"-Deva, se iac repara- I
iţi fără vi- insistentă : „Cum le-am pu ADEVĂRUL - GOL, SUMBRU Şl AMENINŢĂTOR de bucuria revederii. Şi pen ţii capitale, Era şi cazul. 1
nră); moa- Dar metoda de lucru pe
! unie) ; SI- tut părăsi pe toate cîte le tru a nu ştiu cita oară mi-am
(Mureşul); ştiam, le simţeam şi le tră spus : aici este locul meu, în care o aplică aid mese- {
i Selmenko iam cu toată pofta de viaţă sistat să cerem şi noi, în nu Ne era suficient pentru mîn- suflet, îndreptîndu-mă spre această ţară, alături de a- riaşii de la G.I.G.C.L. De-
UC : Fâgă. pe care ţi-o dă siguranţa zi mele reîntregirii familiei, ple care. Tot aici am început un Stutgart. în sfirşit, prin aju ceşti oameni, prieteni. Veni- va este demnă de „popu- i
I ; GHE-
>rul (Mun- lei de mîine, alături de oa carea din ţară. La însisten.- curs de limbă germană. Tre torul cumnaţilor mei am reu ■ sem, oficial, în vizită, dar larizat", pentru ca alţii
menii ce mă iubeau şi mă ţele noastre am primit apro buie să ştiţi că necunoaşte şit să intru Ia Mercedes-Benz, primul pas pe care l-am fă să n-o preia. Ţigla degra- ţ
respectau Acum e din bările necesare şi am plecat. rea limbii e o mare piedică la o bandă. Lucrind într-o cut a fost să-mi cer repa dată de pe bloc este a- |
nou la o răspîntie. Este încă La plecare, colegii^de mun atunci cînd e vorba să fii întreprindere sau firmă şi e- trierea". runcată. Altceva nu se ]
cetăţean al unei ţări, al că că, prietenii au încercat să angajat undeva. xecutînd mereu şi mereu a- Povestea mecanicului de poate face cu ea. Ţigla \
rei mod de viaţă propagan fn mintea mea a început ceeaşi operaţiune, cu gesturi locomotivă se încheie aici. bună este aşezată cu j
da occidentului a ştiut şi ştie mă lămurească cum că eu Pentru el începe o nouă eta grijă intr-o găleată şi co- ţ
1 pentru 11 acolo voi fi tot timpul un să încolţească gîndul că am de automat, nu .te poţi cali
se va -ta să-l poleiască in culori nea făcut o mare greşeală pără fica. Părăsind întreprinderea pă a vieţii. Oamenii, autori horită la sol, de unde ]
va ti va- semuit de frumoase. El însă străin şi tratat în consecinţă, tăţile îl vor ajuta să reînoa- este preluată de un mun- j
vor cădea a văzut căzînd poleiala şi că locul meu e aici, în ţara sind ţara. După trei luni de respectivă sau fiind dat afa de firul rupt în urmă cu a- ci tor „grijuliu" şi arunca- j
formă de în care m-am născut şi am cînd primeam ajutor de şo ră, de asemenea nu te poţi proape doi ani. Are tăria şi tă, tăcindu-se zob. Este t
Vîntul va cînd i s-a descoperit adevă maj, au început presiunile
din vest. rul gol-goluţ, sumbru şi ame trăit peste 50 de ani. Şi to — să-mi caut serviciu căci socoti calificat. Trebuie s-o hotărîrea s-o facă, cu toţi o metodă de lucru demnă ]
inime vor ninţător, l-a cuprins teama. tuşi, am plecat, Cu acte în iei de la capăt. în fine, a- cei cincizeci şi ceva de ani de o cauză mai bună. I
s 9 la 14 multă vreme nu voi mai pu pe care-i poartă în spate. Căci orice material bun i
laxime vor Teama aceea l-a întărit în regulă, cu întreaga familie veam un salariu. Dar chinu
şi 27 de convingerea că locul lui e — soţia şi două fete". tea primi acest ajutor. Eu rile mele sufleteşti erau de Pentru că acum cunoaşte a- costă bani. Şi cine-şi per- J
printre cei pe care i-a pără căutam, dar e greu de găsit devârul despre lumea frumos mite, oare, să arunce ba- \
3 august : Din acest moment, pentru parte de a fi terminate. Do poleită a societăţii de con nii noştri ia groapa de i
să se ta sit, în ţara al cărei dor îl mecanicul de locomotivă, un serviciu acolo, iar virsta rul de ţară, conştiinţa faptu sum.
lerul va fi purta în suflet ca pe o chi gunoi ? ! j
t vor eă- nuitoare permanenţă. Ceea născut, crescut şi trăit în de şi faptul că nu cunosc limba lui că am făcut o greşeală
ce spunem în cele ce ur- presiunea de pe Jiu a înce- erau două piedici în plus. părăsind-o, făceau din nopţi- ION CIOCLEI