Page 42 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 42
Pag. Z DRUMUL SOCIALISMULUI
Qazetele de perete în concurs
în „reflector"...
12.00
12.05 Roi Tel
ultimele ediţii 13.00 epi; Mu:
lia
9 13.30 (liai Inc
nou
UNA CALDĂ, vul de foarte bine". în rest... portante probleme cu care 13.50 lnt<
MAI MULTE RECI Tovarăşa Valeria Ionică, ne confrută.m. Fiindcă tre-' fie
secretar adjunct cu. propa buie să recunoaştem că sint 14.00 Nill Din
La I.C. Orăştie, în ziua rai ganda în comitetul de partid , încă neajunsuri în această zer'
dului nostru, gazeta de pe de la mase plastice, relata: direcţie — preciza tovarăşul mu:
rete a comitetului de partid — Din ediţiile pe care Zoltan Zagoni, membru al 15.05 jar< lnti
avea o ediţie specială con le-am avut ia gazetă, exis consiliului de cultură şi edu per
sacrată problemelor dezbă tente dealtfel la dosarul ga caţie socialistă din fabrică. 15.40 Teii
tute de plenara recentă a zetei, rezultă interesul, preo 16.10 le. Din
C.C. al P.C.R. Aceeaşi ediţie cuparea comitetului de CU ACCENT PE 18.30 Clu
avea ia panoul „Cinste lor“ partid de a face cunoscute MOBILIZAREA OAMENILOR 11.30 Din
lor
un articol cu cîţiva fruntaşi muncitorilor problemele ma 17,45 Age
în muncă. Ideea de a pre jore actuale. în ultimul timp Gazeta Comitetului de 18,15 Săp
I.M. Orăştie. Maistrul Aurel Sebeni, şeful de scliimb Ghoorghc Uritolu şl şeful echipei
zenta ediţii speciale cu pri insă lucrurile merg aşa cum partid al comunei Vaţa de de confecţii metalice Teodor Murcşan lucrează platforme de rafinării pentru Iordania şi tecii
lejul unor evenimente deose merg din mai multe motive. Jos. încă de la început pre 18,35 Ant
tru
bite este bună şi interesan Sinceră să fiu, articole nu cizăm că articolele expuse Sm3 ' Foto : VIRGIL ONOIU 19.30 Teii
tă, motiv pentru care ar tre prea face nimeni. Le spun, sînt diverse şi surprind as 19.50 1*10
bui permanentizată şi la ce nu le spun membrilor din co- pecte din activitatea oame — 1
lui
lelalte gazete de la I.C.O., nilor muncii din comună. Ac 20.10 Teii
care, între noi fie vorba, nu centul principal este pus pe Exportul — 20.50 Filr
reflectă decît parţial, după mobilizarea oamenilor la e- gat,
sod
cum aveam să constatăm, xecutarea lucrărilor din agri 21.40 lnti
actualitatea. Este, de aseme Raid-anchetă cultură. unu
nea, momentul ca această Articolele critice sint însă la înalt nivel competitiv 22.10 Teii
gazetă să-şi pună la vedere sorise mărunt, greu de citit. 22,20 Mei
ieri
adevăratul nume — Chimis Unele materiale, dacă n-ar
tul — au care, de fapt, par avea titlu, nimeni nu ar în (Urmore din pag. 1) şi şeful de echipă loan Pa- una din verigile principale
ticipă la concurs. lect-ivul de redacţie, tot de ţelege la ce se referă. E- vel şi tîmplarii Nicolae Ma unde se asigură calitatea
1
Gazeta „Metalurgistul' de geaba, pînă la urmă tot eu xemplu : „Toate forţele mo Neagu, ceea ce a imprimat tei, Horia Şiier, Mircea En- produselor noastre. In urma
ia sculărie avea ediţia din trebuie să scriu. Şi nu răs bilizate la strinsul recoltei". un plus de exigenţă fiecărui ciu, Molnar Francisc Bela, instalării a două noi maşini
BUCUI
12 iulie, iar articolele se re pund numai de gazetă... Ar fi bine ca membrii colec lucrător. De asemenea, am Terente Margău — toţi de la dioprogr;
fereau la discuţiile individua O situaţie neplăcută, pe tivului redacţional să mai ci lansat iniţiativa — „Atelier sectorul montare. de turnat lac, dar şi ca ur Radiojur
mare a bunei pregătiri şi a
le ale membrilor de partid care comitetul de partid de tească odată unele articole de producţie şi educaţie so presei ;
tliilor; 9,
şi adunarea generală a oa la I.C.O. trebuie să o ana înainte de a fi puse la ga cialistă" — vizînd ridicarea Şi alţi interlocutori ne-au conştiinciozităţii în muncă a 9,05 Aiul
menilor muncii. La locul des lizeze cu răspundere, stabi zetă. Aceasta, pentru a fi e- nivelului de pregătire pro vorbit cu aceeaşi convingere lucrătoarelor, în ultima vreme Buletin
tinat aspectelor negative se lind măsurile necesare. vitate unele greşeli destul de şi angajare despre atenţia am ridicat mult ştacheta ca vista liti
găsea o caricatură ce ilustra supă rătoare. fesională şi de conştiinţă po pe care o acordă calităţii lităţii produselor. întregul Legendă,
cîţiva „viteji" care au fugit POVESTEA EDIŢIEI litică al lucrătorilor —, am produselor, a celor destinate nostru colectiv din rindu- tiu de şl
tural ; 11
de la o şedinţă. Dosarul edi UNA BĂTRÎNĂ, stabilit măsuri precise pri exportului în mod special, rile căruia se evidenţiază şle rius Ţcii
ţiilor precedente nu a putut La Fabrica „Vidra" Orăş- ALTA... ÎN AŞTEPTARE vind aprovizionarea cu mate ştiind că una din căile de fuitoarele mecanice Sabina mieră R.
fi văzut, acesta fiind la to tie, gazeta comitetului de riale şi materii prime, folo participare la beneficii o con Achim şi Carolina Coroiu şi lctin de
moara 1
varăşul Viore! Maliţa, respon. partid şi a celui de sindicat, Aşa arată gazetele de pe sirea timpului efectiv de lu stituie realizarea producţiei lustruitoarele Susana Farcaş, 12,35 Rej
sabilul colectivului de redac responsabil Samson Vaidean, rete „Recolta", de la C.A.P. cru şi a capacităţilor de pro pentru export. „Exportul are Ana Rîşcan, Maria Oprişor, 13.00 De
ţie, care în acea zi nu se se prezenta cu 3 chemări Aurei Vlaicu, şi, respectiv, ducţie. Ne preocupăm asiduu o mare pondere în producţia Tecla Baicu şi Maria Golcea Meridian
jurnal ;
afla în unitate. Tovarăşul Ni mobilizatoare adresate colea- „Spicul" de la brigada Gel- totală a secţiei noastre, însă rnent m
colae Hanciu, secretarul co mar a C.A.P. Geoagiu. de asimilarea unor produse — este hotărît să muncească scrii ; 20
tivului de muncitori în vede noi, cu rentabilitate sporită ne străduim să-i reaiizăm mai bine şi mai economic" ce de d
mitetului de partid de ia rea îndeplinirii sarcinilor de Gazeta „Recolta" (respon lună de lună şi de calitate. concertai
scuiărie, a dat asigurări că plan. La rubrica „Ştiaţi că", sabil de colectiv Elena Du- şi înalt grad de funcţionali De la începutul anului am (Elena Stana, şefă de echi România
pă).
articolele se schimbă de 2-3 interesant realizată, sînt pre daş) nu se ştie la ce edi tate şi confort, de perfecţio livrat suplimentar partenerilor nore ;
ori pe lună şi că reflectă ţie se găseşte. Cert este un narea unor tehnologii de lu Consemnînd .hărnicia şi 22,30 M
24.00 Bul
preocuparea constantă a co zentate aspecte pozitive şi lucru şi anume că nu ţine cru, prin care să diminuăm externi mobilă în valoare de bunele rezultate ale colecti 6.00 Non
lectivului de muncă pentru negative din activitatea sec pasul cu activităţile aflate la considerabil cheltuielile de peste 400 000 lei valută" (E- vului secţiei de mobilă din turn.
realizarea sarcinilor de plan. ţiilor fabricii. Şi aici întîinim ordinea zilei în C.A.P. Cu mil Cieju, maistru principal), Brad, preocupările consec TIMIŞ!
însă vechea poveste — edi producţie şi consumurile de „in sectorul verificare — băi- vente pentru ridicarea conti tualitatei
„Chimistul" — de la secţia greu se mai poate citi (din materiale. In aceste zile exe Jocuri i
mase plastice se prezenta cu ţiile — care se schimbă des cauză că cu fost şterse — ţuire-uleiere, în care lucrez, nuă a nivelului tehnic şi ca şi alo 1
o ediţie de la jumătatea lu tul de rar. Concluzie valabi n.n.) ceva intr-un articol de cutăm cîteva comenzi inciu- aplicăm cu foarte bune re litativ al produselor, subli locuitoai
istoric c
nii iunie, mai exact din 14 lă, dealtfel, pentru toate ga spre cultura legumelor, iar zînd comoda tip E-256, mă zultate iniţiativa „Eu produc, niem şi necesitatea unui spri dejul Hi
funie 1978. O scurtă caracte zetele de perete din incinta în altul despre fumat (!). To suţa „E-257" şi secreterele eu controlez, eu răspund" şi jin mai susţinut din partea corduri i
rizare : articole vechi, scrise fabricii „Vidra". „In ce pri varăşii de la Gelmor au gă „EP-255" cu destinaţia : ex parcă ceva nou s-a produs conducerii I.P.L. Deva, a că : coi
Iul Joha
mărunt, neciteţ, ia general. veşte gazetele secţiilor „Gu- sit o soluţie mai „practică”. port. Calitatea — ireproşabi în-conştiinţa oamenilor. Mă centralei şi a ministerului de 20.00 Ca
U exemplu în această di lere-că-ciuli", „Velur", gazeta Ca să ti aibă bătaie de lă. Sublinieri deosebite pen gîndesc la unii dintre cei mai resort, îndeosebi privind a-
n
n
recţie îl constituie articolul „Tineretul şi producţia", a cap, n-u au mai pus nici un
'„Calitatea, factor primordial comitetului U.T.C., aveau ar articol, lăsînd gazeta doar tru hărnicie şi calitate : sec harnici, cum sînt tîmplarii provizionarea tehnico-mate-
îr» dezvoltarea economiei", ticole concrete, cu aspecte ca... decor. Cine trezeşte, la toarele de maşini, de montaj Cornel Leucean, Viorel Rîş- riafă corespunzătoare şi con
semnat de tovarăşa Ana din viaţa colectivelor de realitate colectivele de re şi de finisaj. Iar dintre lucră can, Emilian Filip, Maria Ru- tractarea mai masivă a unor
DEVA
Scarlat, şi din care rezultă muncă, atrăgătoare din punct dacţie ale celor două gaze- tori, pe lingă cei amintiţi de su, Rozalia Şuba" (Dorin produse cu parteneri externi, depărtai
o singură idee mai concretă: de vedere al graficii. te de perete? Nistora, şef de echipă). „În asigurînd astfel o eficienţă triaj ;
„Toate produsele care ies pe — Va trebui să acţionăm maistrul Nicolae Ştefan, ar întreaga secţie lucrează un ridicată întregii activităţi a (Arta);
poarta întreprinderii noastre cu mai multă hotărîre pen LIVIU BRAICA mai putea fi notaţi, tot la mare număr de femei, 52 nu acestui harnic colectiv de tactile
riţi fări
trebuie să poarte calificati tru semnalarea celor mai im. NICOLAE TÎRCOB capitolul hărnicie şi calitate, mai în sectorul lăcuit-finisaj, muncă brădean. tul) ;
clar i
structor
Doctoru
Seat’*"'
Colectivul de oameni ai tanţa — în vederea reali-' brie),
muncii de la I.C.S. Hune Autoconducerea muncitoreasca în acţiune zării ritmice a sarcinilor zis „Şe
doara a încheiat primul de producţie şi a elimină lupen:
semestru cu rezultate bune rii stagnărilor — pregătirii press -
tural) ;
în activitatea de producţie. din timp a frontului de lu (Muncit
Compromisuri pe Planul de producţie indus Realizarea ritmică de către cru pentru anotimpul fri E atit .
trială a fost realizat în guros. (Muncii
Iarba
seama sănătăţii .proporţie de 120,3 la sută, — Trebuie intervenit de să (M
iar cel de construcţii-mon- urgenţă la furnizorii noş SA : ]
cumpărătorului taj în proporţie de 100,27 fiecare şantier a producţiei fizice tri restanţieri să ne trimi curse i
R1CAOT
la sută. Datorită acestui tă utilajele cît mai curînd altă
lucru, şi a economiilor în posibil, cerea maistrul Io- I-n (7
Cumpărind, de la magazi semnate realizate la mate sif Bocan. Vine toamna cu Iţi di
nul „Ulpia“ din Deva, două riale şi energie electrică, ploile ei, vine iarna şi a- dafir
cutii de brlnză „Cameni- în acest prim semestru au şi sporirea calităţii lucrărilor RAŞTII
bcrt“, medicul Cicerone tunci este mult mai dificil săi —
Matei a avut neplăcuta foşk obţinute beneficii su de lucrat sus la 80 m înăl Aurel
surpriză să constate că plimentare de peste 56 mi ţime... GEOAG
brînza era alterată, neco lioane lei. seriile
mestibilă. Cunoscător al zentată de ing. Alexandru atenţia cuvenită calităţii ele au şi o arhitectură mo Analizînd sarcinile mo tură) ;
problemelor privind igiena Legat de aceste realizări Ciorogaru, preşedintele lucrărilor. Fiecare om al notonă. Tovarăşii proiec bilizatoare ce le revin în aurul ş
alimentelor, medicul s-a şi mai ales de faptul că, consiliului oamenilor mun muncii, constructor şi tanţi de la I.P.H. Deva semestrul II al acestui an, iar) ; H
uitat mai întii la data fa în cadrul adunării genera şi pe cele din anul viitor, trandaf:
bricaţiei şi la termenul de cii, din cuvîntul participan montor, poate şi trebuie trebuie să ştie că noi avem CALAJJ
garanţie. Brinza fusese fa le a reprezentanţilor oa ţilor la discuţii, a reieşit să-şi perfecţioneze continuu constructori pricepuţi şi oamenii muncii de la nă (Cai
bricată în 11 iunie şi avea menilor muncii, colectivu cu pregnanţă cele două propria tehnologie de lu inimoşi, capabili să abor I.C.S.H. au arătat că pen MERIA
termen de garanţie 15 zile. lui i-a fost înmînat Stea tru consolidarea rezultate 1LIA :
Ccrcctînd, la cererea sarcini majore care stau cru. deze şi să rezolve cu bine TEL1UC
noastră, situaţia, Centrul gul roşu şi Diploma de în în faţa colectivului: reali — Ca reprezentant al ce- lucrări cu orice grad de lor obţinute pînă acum, nerul).
sanitar şi antiepidemic ju treprindere fruntaşă pe zarea ritmică a producţiei pentru predarea în bune
deţean a găsit această mar ţară pe anul 1977, aduna dificultate... Şi fiindcă este condiţiuni şi la termen a
fă în consum şi după 18 fizice de către fiecare şan aici tovarăşul ministru ad
zile de la expirarea terme rea s-a desfăşurat într-o tier, în scopul asigurării ADUNAREA GENERALĂ junct, aş dori să arăt un importantelor obiective in
nului de garanţie ! Evident, atmosferă, oarecum, sărbă dustriale şi sociale ce le
ceea ce mai rămăsese nc- torească. Spunem oarecum, punerii în funcţiune la ter A OAMENILOR mare necaz de al nostru, au de construit, se impune
vîndut din lotul respectiv, deoarece, odată trecute men, sau înainte, a impor MUNCII DE LA care ne pune în situaţia Timpi
vreo 10 de cutii au fost tantelor obiective econo o mai strînsă colaborare 12 au
scoase din vînzare. momentele de mîndrie şi I.C.S. HUNEDOARA de a nu ne realiza sarci între şantierele întreprin mcnţini
Ceea ee şochează în acest satisfacţie, prilejuite de a- mice pe care le înalţă con nile de producţie. Avem derii, o sporire substanţia roasă,
eaz este faptul eă produ cordarea distincţiei, con structorii hunedoreni şi oameni care lucrează bine, dlmineî
sul respectiv avea o viză sporirea continuă a calită lă a ritmului de lucru. De semnal;
de prelungire a garanţiei structorii şi montorii pre ţii lucrărilor. lor ce construiesc locuinţe avem utilaje de mare ran asemenea, s-a relevat că descărc
eu 10 zile, viză dată de la zenţi la adunare.au anali dament pentru săpături de trăsătura dominantă a ac va sufl
boratorul de control al ali zat cu luciditate şi compe — Este adevărat,' avem pentru oamenii muncii din fundaţii, am putea face tensific
mentelor din Inspectoratul încă greutăţi cu unele uti Hunedoara — releva ingi tivităţii viitoare a colecti pînă la
sanitar veterinar judeţean. tenţă muncitorească activi nerul Vasile Malincenco, treabă mult mai bună, dar vului este calitatea, sub şi norc
ITevalindu-se de această tatea desfăşurată în prima laje pe care ni le livrează Staţia de utilaj greu, cu toate aspectele ei. nime v
viză, gestionara magazinu furnizorii noştri, în special şeful şantierului IV con 8 şi 13
lui şi-a permis să menţină parte a anului. Cei care I.M. Aiud şi Întreprinderea strucţii — aş dori să arăt toate intervenţiile noastre, Reprezentanţii oamenilor xime îi
brinza în vînzare încă 8 au luat cuvîntul s-au oprit că sînt nemulţumit de mo nu ne asigură utilaje de muncii s-au angajat ca şi
zile peste această prelun îndeosebi asupra neajunsu de produse refractare Alba dul în care sînt realizate transport. Şi astfel, deseori Pcutr
gire, săvirşind conştient lin Iulia — arăta în cuvîntul în continuare să munceas Vreme
atentat la bugetul şi sănă rilor care şi-au mai făcut unele proiecte ale locuin sîntem nevoiţi să pierdem că în aşa fel îneît să-şi şi în c
tatea cumpărătorului. De loc în activitatea diferite său ing. Dumitru Ştefan, ţelor pe care noi le con timp preţios aşteptînd du îndeplinească cu cinste im cer vai
aceea, solicităm pe această lor şantiere, relevînd cau şeful compartimentului struim. Pe lingă faptul că pă maşini... La m
cale conducerii l.c.S. in portantele sarcini puse în roasă c
dustriei. de care aparţine zele acestora şi făcînd C.T.C. Dar este tot atît de nu sînt alese cele mai bu Maistru] Iosif Bocan şi faţa lor de către conduce ros. Vc
mir—-;nul Uluia, să adre propuneri concrete de în adevărat că unele forma ne soluţii, care să asigure zidarul şef de echipă Tu- rea de partid şi de stat. late d(
sez- celor vinovaţi „felici lăturare' â lor pe viitor. ţii, unii tovarăşi de-ai noş un confort corespunzător semnal;
tările" de rigoare. dor PolifrOnie au subli trice.
Din darea de. seamă pre tri nu acordă întotdeauna cerinţelor actualei . etape, niat în cuvîn.tul lor impor- MIRCEA LEPĂDATU