Page 43 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 43
VK. 6461 9 SÎMBĂTĂ, 12 AUGUST 1978 Pag. 3
PIONIERI Şi COMSOMQLIŞTI DIN DONEŢK
Hui e e. •: •
EVIZIUNE Cartea ®s c e n a © ecranul MWM >$ ÎN VIZITĂ ÎN JUDEŢUL NOSTRU O GLUMA DE.,. 5 LEI
IImmm
Un cetăţean, demn de
dovada
1
i-folicton. Fami- „ORIOtV de Geo Bogza tură — face ştiinţe de unei PRIETENIE SINCERĂ toată 'încrederea, s-a pre
impresionante
a
alliscr. Reluarea zentat zilele trecute la
ului 21 ; Personalitate remarcabilă rie in timp, o flacără ce d-oza emoţiile şi de o con impiegatul de mişcare din
i distractivă ; a scrisului românesc, Geo arde continuu. Poemele din duce jocul a doi actori de Aşa cum am mâi con cialişti din ţara noastră), autogara Hunedoara, cu
iime in coii- talent: Izumi Y amaguchi şi semnat în coloanele ziaru unde am avut cordiale în
„Compctitia Bogza ne reaşează sub ciclul „Urmuz" poartă am lui, un grup de pionieri şi tîlniri cu conducătorii uni care a purtai următorul
priviri un volum selectiv de prenta anilor in care au Yusuke Jin spre o finalita dialog :
C7.Z0 coregra- te precisă. comsomolişti din Doneţk tăţii. Apoi am plecat spre — Oare merge autobu
poeme, intitulat „Orion", fost scrise (1928—1932), ani (R.S..S. Ucraineană) se a- Brad. Pe tot parcursul dru
> de izvoarele Apărut la Editura „Miner- grei. „Cintec de revoltă, de O impresie nu mai puţin 11 ă în vizită în judeţul mului pionierii români zul Hunedoara — Hăş-
. In marile re- va", volumul cuprinde a- dragoste şi moarte" esie lavorabilă iasă imaginea dău, cu plecare la ora
L de la poalele proape 200 de poeme, ma- un strigăt împotriva ex lui Yanezo Maeda, a cărui nostru. Oraşele, locurile is ne-au întîmpinat cu zîm- 13,00 din Hunedoara ?
ui Kilimand- torice, obiectivele social- bete şi flori. Vizitele la
joritatea publicate prin re ploatării şi mizeriei, a con cameră ii surprinde pe eulturale le-au fost gazde Muzeul mineralogic, la — Dacă e prins in
e cu artiştii O- vistele vremii. Cartea este diţiilor umane din acea eroi — pino la deznodă- ospitaliere. La Deva, Hu Complexul muzeistic de la „Mersul autobuzelor" mer
:in Iaşi ; împărţită In mai multe ci vreme.,,Ioana Maria" este mîntul trist — în unghiuri ge, dacă nu e prins nu
ia-sport ; line şi de la sine grăitoa nedoara, Orăştie, oaspeţii Ţebea, la Vaţa de Jos s-au merge. Iar dacă n-oi
nuna t&rii mc- cluri : „Urmuz", „Poem pe un poem împărţit in 17 cin- au vizitat muzee, au avut încheiat în tabăra de la
odii populare ; trolier", „Cintec de revoltă, turi, un poem ide întindere, re. Cei ce vor viziona a- întîlniri cu muncitori frun Brad, într-o seară de neui prins încă „Mersul auto
tineretului ; de dragoste şi moarte", de puritate şi contemplare. cest film nu vor părăsi de buzelor" iţi poţi cumpăra
îuzica popoare- taşi, au participat la spec tat. Manifestarea de aici
„Ioana Maria", „Noapte Poemul „Walt Whitman" cepţionaţi sala de proiec tacole. am intitulat-o „Ziua Uniu unul chiar acum. Costă
eulturală ; tragică", „Eu şi pămîntul", a fost rostit in şedinţa Aca ţie. La Costeşti, pe scena din numai 5 lei.
ina politică in- „Walt Whitman", „Statui demiei Române cu prilejul AL. COVACI nii Sovietice**. Expoziţia Omul a cumpărat „Mer
internaţională; decorul neasemuit al sanc „Ţara mea este U.R.S.S.", sul...", l-a studiat în gra
ia filmului pen în lumină" şi, in iinal, „O- împlinirii a o sută de ani tuarului dacic, s-a desfăşu montajul literar „îmi cînt
ii şi tineret ; rion". Multe din poemele de la apariţia primei ediţi rat un emoţionant specta patria** au familiarizat co bă şi a văzut că autobu
ral»'; ciclurilor, aşa cum arată a volumului „Fire de iar Oaspeţi ai zul Hunedoara — Hăş-
urV partidului col al prieteniei. L-au dă piii români cu realizările dău... de la ora 13... era
ramul poporu- Geo Bogza intr-un „cuvint bă". Partea finală a volu ruit, timp de 90 de minu ţării noastre, cu istoria
înainte", au suferit unele mulul cuprinde poeme seri scenelor noastre „prins".
•lopedia ; modificări, unele şlefuiri — se in ultimii douăzeci de te, elevii Şcolii generale Comsomolului, iar cîntece- — £ prins — i s-a a-
rrial : Om bo- ţoale acestea pentru a le ani, poeme de aleasă ţinu Răspunzind invitaţiei mi din satul Costeşti — patru le „Necuprinsă eşti patria dresat din nou omul im
i ■ sărac. Epi- generaţii de căluşari, de la mea", „Nu mă despart de
do „pe cit posibil, un con tă, de largă respiraţie pe nerilor Văii Jiului, ansam piegatului. Dar, uite, e
a eu satira şi ţinut lipsit de imperfec care cititorul le parcurge blul folcloric al Casei de şoimii patriei la elevi din tine, Comsomol**, „Octom ora 13. Merge sau nu ?
ciclul gimnazial — un mo
ţiuni". Inointind in cuprin cu interes şi plăcere. cultură din Băileşti (Dolj) brie lînăr" au unit vocile — £ prins, dar nu mer
■al ; a adus pe scenele din mu ment folcloric de o rară tinerilor noştri cu ale gaz ge... Totuşi, ai prins şi
romaneşti de sul volumului observăm că sensibilitate, realizat cu delor ca, apoi, împreună
de azi. iiecare poem este o mărtu MIRON ŢIC nicipiul Petroşani un spec copiii de dascălii loan şi să se întreacă în jocul dumneata „Mersul auto
—na tacol de o aleasă ţinută Cornelia Şefban (tată şi „Cel mai îndrăzneţ, cel buzelor". Altfel... il scă'pai.
—
Mai
bine
scăpăm
Mâ voi întoarce !a Erimo" interpretativă, desfăşurat in fiică). mai iute**. Pionierii şi ute-
i» aplauzele entuziaste ale Despre un alt moment al ciştii români au primit cu „Mersul..." decit autobu
publicului. VasUica Dinu, zul...
Cineaştii japonezi Ken me aceea a analizării şan Auzitei ne-a scris Ivevlova îneîntare întreaga noastră
I I; 6,00 Ra- Saji — scenarist şi Akira selor de existenţă a sensi laureată a ediţiei din acest Ludmila Victorovna, secre manifestare, ne-au oferit
tUmincţii; 7,06 an a Festivalului naţional
) 8,00 Revista Kato — regizor, prin „Mâ bilităţii in deşertul de pia tară a Comitetului raional flori şi amintiri confecţio semn al
Curierul melo- voi întoarce la Erimo", fac tră a marilor metropole. „Maria Tănase", Venus lo- al Comsomolului din Ma- nate de ei. Această seară
rletin de ştiri; o demonstraţie despre con Filmul demonstrează că vănel, interpretul care a keevka (Doneţk), conducă a legat şi mai mult prie
radio ; 10,00 ceptul de melodramă bu păstrarea nealterată a uni scos minuni cu trilurile toarea delegaţiei: „Ziua de
tiri; 10,05 Re- tenia înfiripată de la so LA CHEREMUL
-radio ; 10,10 nă, in care dincolo de as versului de sentimente este „Ciocirliei", Maria Sîrbu, 3 august va rămîne mult sirea noastră în judeţul CASIEREI ? !
>r; 11,00 Bulc- pectul pur tehnic al asam posibilă doar alături de Elena Camen, Elena Dobre, timp în amintirea noastră. Hunedoara. O prietenie
I, 05 Atlas eul- blării elementelor genului, oameni, aşa cum e legea Dumitru Lupu, Alexandru Ea a început cu vizitarea sinceră, care va dăinui şi Ca in toate colectivele
lelodii de Ma- noastre de muncă, şi la
II, 33 Avanpre- fiinţează un suflu poetic, Urii. Tocmai de aceea, tînă- Dunăvăţ — fiecare solist a Termocentralei de la Min care ne va aminti mereu
CV. ; 12,00 Bu- irigînd acţiunea cu acea ra Yasuko îşi redescoperă însemnat un moment artis tia (obiectiv la construcţia de ospitalitatea şi frumu Fabrica de cherestea din
; 12,05 Din co- inspiraţie, cum numai japo viaţa, sensurile sale profun căruia au colaborat şi spe seţea poporului român". Vaţa sînt stabilite zile
Ului nostru ; tic ales, iar cele trei suite precise cînd se acordă
nterpretative ; nezii ştiu s-o facă. de, odată cu intilnirea cu de jocuri olteneşti (core retribuţia. Numai că Ia
la 3 ; 15,00 Povestea in sine este Goro, trămintot, aidoma ei,
; 16,00 Radio- foarte simplă şi cu siguran de aceleaşi nostalgii şi do- graf Nicolae Matei), au noi — ne scrie muncito
Radiodivertis- ţă ne-am mai intilrrit cu ea, rinţi de reîntoarcere la va fost adevărate revărsări de rul loan Ta!agi — casiera
; 18,00 Orele virtuozitate. se joacă, pur şi simplu,
nuanţe, clntc- şi nu o dată. Există, totuşi, tra străbună, Înainte ca alie cu zilele şi cu răbdarea
,o şi melodii în textura ei un fior parti narea să se instaleze tira In faţa unui asemenea
20.30 Azi, In cular care o înnobilează şi nic in conştiinţă. spectacol, minerii Văii Jiu Aii, la orele 18,00, la Sala sporturilor din Deva noastră. Odată nu dă ba
o Cadenţe so- lui şi-au exprimat satisfac nii la timp pentru că are
Radiojurnal ; pe care l-am denumi nos Akira Kato — care, aşa CONCURSUL INTERNATIONAL DE
iul dansului ; talgia sentimentelor. „Mă cum demonstrează acest ţia printr-o caldă invitaţie : treburi personale, altăda
le ştiri ; 0,05— voi întoarce la Erimo" are film al său, aparţine unei „Vă poftim cit mai des pe GIMNASTICĂ tă — pentru că pleacă
muzical noc- să ia masa, care durează
a temă generoasă, şi anu şcoli de regie de bună fac- h noi l". ROMÂNIA — BULGARIA
multe minute in şir, apoi.,,
; 18,00 Ac-
idio ; 18,10 din După-amiază, cu începere Oe Ia orele 18, Sala sporturilor i se face sete... Ultima
găzdui
Deva
va
de
internaţional
gimnastică
concursul
re româneşti feminină România — Bulgaria. Echipa noastră reprezentativă, dată iui ne-a dat banii
Uitaţilor con- alcătuită din sportivele pregătite la centrul de gimnastică in ziua stabilită pentru că
8.30 Fişe de a plecat la o nuntă. Nu
porană — ju- Deva de către cuplul de antrenori Marta şi Bela Karolyi, va
ura ; 18,40 A- alinia la start pe Crlstina Itu, campioană republicană absolu reuşeşte nimeni s-o scoa
e scena liri- tă, Gabi Ghcorghiu, Emilia Ebcrlc, Marilena Vlădărău, cam tă din hora bunului plac
din operetele pioane la diverse aparate, Anca Chiş, Angcla Jurja şi Vio pe această casieră ? I
rica Giito — debutante in arena internaţională.
rauss ; 19,00— Biletele pentru această competiţie se pot procura direct
x>p sonor. Oamenii trebuie să piar
de la Sala sporturilor, precum şi la sediul C.J.E.F.S., din str. dă zile pentru a-şi primi
Karl Marx.
banii munciţi ? !...
Handbal LOTUL NAŢIONAL DE JUNIOARE —
CU GĂLEŢILE
LA HUNEDOARA PRJN VECINI, DUPĂ APĂ
pod prea în- La Complexul sportiv Con tuturor factorilor de antrena Intru cit cele două ciş
riile I-H (Pa- structorul din Hunedoara, se ment, concretizaţi prin creşte
că întunecată desfăşoară pregătirile lotului rea valorii individuale a tutu mele de pe strada Caza
DOARA: Tcn- naţional de junioare. Amănun ror jucătoarelor. împreună cu Vodă din Deva s-au des
•a) ; Urmă- te in legătură eu această ac colegul meu, prof. C. Hanga- fiinţatcele 4 f amilii ce
(Sirterurgis- ţiune ne prezintă prof. Dan nu, urmărim o selecţie pentru
icâtuii sub Hotnog, antrenorul lotului. împrospătarea lotului naţional locuiesc la nr. 12 au fă
ană (Con- „In cadrul cantonamentului de junioare, iar pe cele mai cut, încă la 18 ianuarie
PETROŞANI : comun dc pregătire, sint con bune jucătoare vrem să le ti o.c., cerere către G.I.G.C.L.
aru (Unirea); vocate aici, la Hunedoara, 26 tularizăm — pentru turneul
" AL ?iem- de jucătoare născute între din Ungaria, dc la finele lunii să li se introducă apă în
tjiul Fayard, anii 1961—62. Scopul este pre octombrie, cit şi pentru tur curte. Cerere care nu s-a
: (Republica) ; Un număr impresionant de oameni îşi petrec in fiecare an concediul pe frumosul gătirea centralizată, Ia un înalt neul memorial Fritz Schwarze, soluţionat - încă, deşi a
isamerica Ex- litoral românesc, unde găsesc cele mal bune condiţii de odihnă. In foto ; Aspect din mo nivel, vizlnd creşterea la in ile Ia Huile, din luna decem trecut multă vreme, astfel
e I-II (Cul- derna staţiune „Olimp". dici superiori a parametrilor brie.
•lea continent că cei de la nr. 12 se
i VULCAN: plimbă cu găleţile prin
iape fericirea vecini după apă.
; LONEA :
de aca- tilă Borhim, responsabilul CURSĂ CU OBSTACOLE,
; ANINOA- Localurile de alimentaţie
d, pilot de publică — cum s-a subliniat ÎN LUMINA CERINŢELOR CONSFĂTUIRII PE ŢARA restaurantului „Minerul** din OBLIGATORIE
oresc) ; U- la Consfătuirea pe ţară a Petroşani. „Şablonismul în Motelul „Cinciş" este
dt bărbat, oamenilor muncii din comer prepararea mîncării vine de
— seriile ţul socialist — au rolul de a acolo că, în general, bucătă aşezat la cca. 150 metri
ric) ; BRAD: contribui la buna aprovizio A OAMENILOR MUNCII DIN COMERŢUL SOCIALIST ria îşi axează producţia pe lateral de panglica asfal
• un tran- nare a populaţiei cu un sor preparate pe bază de carne. tului ce vine din Teliuc
roşie) ; O-
cco şi fraţii timent cit mai variat de Sigur, din carne se pot pre spre pitoreştile locuri de
l-n (Patria); preparate culinare, ojerind Ce valori are, deocamdată, diversificarea găti multe mîncăruri, însă agrement din jurul lacu
(Flacăra) ; consumatorilor mîncăruri şi din vegetale se pot crea lui de acumulare. Pină
: Cidul — consistente, gustoase, pregă preparate gustoase. Numai
asa de cul- tite după reţetele tradiţiona că aici este nevoie de puţină aici, totu-i pe cit de fru
: Profetul, meniurilor în unele restaurante mos, pe atit de atrăgă
enii (Popu- le, în strictă concordanţă cu preocupare de care, după cî- tor. Respingător şi deloc
Condurul şi normele igienico-sanitare, cu te se vede, se cam duce lip Irumos este, insă, drumul
seriile I-II ; cerinţele unei alimentaţii ra să. Şi mai e un aspect —
iriţi fără vi- ţionale. Se poate spune că din Valea jiului ? ne-a spus V. B. : Consuma de la şoseaua asfaltată
ultură); SI- unităţile de acest profil din torii, cei mai mulţi dintre ei, ta motel, care ii obligă
a (Mureşul); cînd vin la restaurant soli pe turişti — cu sau fără
(Lumina) ; Valea Jiului şi-au cîştigat o bazat şi pe carne, dar şi pe ne din producţia proprie ?“. are o bucătăreasă foarte bu
iduiala (Mi- binemeritată apreciere prin nă ?“ „In specialitatea casei cită preparate pe bază de maşină — să treacă o
activitatea ce o desfăşoară vegetale. Avem clienţi per „Circa 30 la sută**. „Nu e carne. Unii întreabă direct : probă neasemuit de grea:
în ultima vreme pe această manenţi, sint mulţi cei ce-şi puţin ?“ „Ba da“. De alte — azi e frigăruia a la „Cina" „Din carne ce mîncare a- cursa cu obstacole pe
linie, dar încă trebuie între cumpără mîncare pentru comentarii nu mai este ne şi în cea a bucătarului — veţi ?“. Astfel că, vrînd ne- 150 metri, pe care le-o
prinse eforturi pentru ca acasă. Dealtfel, unitatea voie. plăcinta minerului**. Pe scurt, vrînd, ne orientăm spre pre oleră aşa-zisul drum de
ceea ce oferă consumului noastră e menţionată în fie „Bucătăreasa unităţii noas aproape în exclusivitate — parate pe bază de carne**.
public bucătăriile restauran care lună printre fruntaşe, tre, tovarăşa Nagy Iuliana, a preparate pe bază de carne. Spusele interlocutorului nos acces, presărat cu gropi
Se cere menţionat aici că
»bil pentru telor să fie mai bogat, mai lucru ce este pentru noi un cîştigat locul I la un concurs respectivele preparate nu cer tru sînt, în parte, adevărate adinei şi băltoace pe...
fremea se variat, în conformitate cu îndemn în activitate**. judeţean şi acest fapt argu cine ştie ce pricepere profe numai că, se ştie foarte bine, metru pătrat. Astfel, cine
sneral răco- pretenţiile cetăţenilor. La a- „Ce oferiţi azi consumato mentează buna pregătire, dacă situaţia este aşa, aici reuşeşte să ajungă la
i noaptea şi ceastă concluzie ne-a condus rilor ?“ — am întrebat-o pe priceperea sa profesională** sională de aceea se impune vina e şi a unităţilor de ali motel — indiferent de
olat se vor un raid efectuat prin cîteva Szabo Ana, responsabila res — ne spunea Gheorghe Do- ca unitatea — cea mai mare mentaţie publică, care au timp, pentru că această
de ploaie şi taurantului „Parîng" tot din chiţu, responsabilul restau din Lupeni şi una dintre obişnuit consumatorii astfel
■rice. Vîntul unităţi. Petroşani. „Să vă citesc lista rantului „Cina** din Lupeni. cele mai frumoase din Valea de-a lungul anilor. Tocmai cursă nu se desfăşoară
•at, cu in- „Cînd am fost numită res Jiului — să-şi stabilească un contra cronometru — îşi
nporare, de ponsabilă aici — ne-a spus de meniu. Un meniu pen Am consultat lista—meniu de la această realitate s-a înscrie in palmares (indi
iră din vest Alexandra Puican, de la res siune format din 2 ciorbe şi a zilei respective pusă de u- • profil distinct, lucru ce se pornit atunci cînd s-a decis
râturile mi- taurantul „Dacia** din Petro 2 feluri doi, un meniu „a la nitate la dispoziţia populaţiei poate realiza prin preparate — la Consfătuirea pe ţară ferent dacă este sau nu
prinse intre şani — bucătăria realiza vin- cart** care cuprinde 2 feluri şi am citit : ciorbă de peri- culinare care să pună în va a oamenilor muncii din co sportiv), cea mal mare
ar cele ma unu şi 5 felul doi, la care se şoare, ciorbă dc văcuţă, su loare posibilităţile existente merţul socialist — să se pro performanţă în materie de
gi 25 grade. zări lunare în valoare de cir aici. Dealtfel, această cerin ducă o cotitură în activitatea
ca 70 000 lei. Acum vînzări- adaugă specialităţile — a ca pă' eu găluşte, porc cu faso rezistenţă.
14 august : sei, a bucătarului şi a zilei**. le, porc la tavă ş.a., prepa ţă se pune şi în restauran unităţilor de alimentaţie pu
al frumoasă le depăşesc în fiecare lună tul „Perla** din Vulcan, ca blică, în ce priveşte contri Gurile rele zic că de
neălzlre, cu 200 000 lei“. „Pe ce căi s-a „Ce mîncăruri tradiţionale rate culinare ce se află în „întreţinerea" obstacolelor
realizat această meştere ?“. are Valea Jiului ?“ „Sarma scrise pe listele tuturor uni re oferă, de asemenea, un buţia lor la aprovizionarea de pe acest traseu turis
Teme răco- „Pe una singură : îmbunătă lele şi gulaşul**. „Sînt cu tăţilor a.p. din Valea Jiului meniu şablon ce se epuizea populaţiei, măsură care tre tic se ocupă cu mult zel
mporar no- ţirea sortimentală şi a cali prinse aceste preparate în şi chiar din judeţ. „Sînt mîn ză foarte repede, după care buie tradusă în viaţă şi în . atit gospodarii din Teliuc,
averse izo- tăţii preparatelor culinare. _ meniul de azi „Sarmalele căruri solicitate de consuma- se apelează la -fripturi şi Valea Jiului, ca şi în întreg
şl se vor Pregătim zilnic un meniu ’ sînt incluse la „specialitatea tori“ — ne-a spus şeful de mici. judeţul nostru. \ cit şi cei de la O.I.T.
rcân elec- Aceste aspecte au fost re
bogat şi gustos, apreciat de zilei**. Gulaş n-avem“. „Cit unitate, „Şi atunci în ce se
consumatorii noştri, meniu din totalul încasărilor provi vădeşte faptul că unitatea levate şi de discuţia cu Vin- TRAIAN BONDOR