Page 45 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 45
Prolefart din foafe fărfîe, unlfî-vă!
ANUL X X X
NR. 6 462
DUMINICA,
13 AUGUST
1978
4 pagini — 30 bani
Posibilităţi largi de Tovarăşul (Mae Ceauşescu
amplificare a realizărilor şi tovarăşa Elena Ceauşescu
s-au Intîlnit cu tovarăşul
în sectorul zootehnic
Luigi Longo
VIOREI OCOŞ T o v a r ă ş u I Nicolae planuri a relaţiilor tradi
Ceauşescu; secretar general
seeratar ol Comitetului judeţean Hunedoara al P.C:R., ţionale dintre România şi
al Partidului Comunist
preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. Italia, dintre popoarele ce
Român, şi tovarăşa Elena
lor două ţări, al păcii, în
Ceauşescu s-au întîlnit,
ţelegerii şi cooperării în
Jalonînd direcţiile de ţial îl ocupă dezvoltarea sînibătă, la Predeal, cu to tre naţiuni.
dezvoltare intensivă, cu creşterii animalelor în varăşul Luigi Longo, pre
înalt randament, a agricul complexe de tip industrial, şedintele Partidului Comu Au fost abordate, de a-
turii, în Raportul prezen urmărind ca sporurile de nist Italian, care, împreu semenea, unele aspecte ale
tat de secretarul general efective să se realizeze în situaţiei internaţionale ac
nă cu soţia, se află la o-
al partidului, tovarăşul deosebi pe seamă prăsilei tuale şi ale mişcării co
Nicolae Ceauşescu, la Con proprii, prin mai buna or dihnă în ţara noastră. muniste şi muncitoreşti.
ferinţa Naţională a Parti ganizare a proceselor de In timpul întîlnirii au
dului Comunist Român se reproducţie şi selecţie în fost evocate' bunele relaţii întîlnirea s-a desfăşurat
arată că.: „în zootehnie va toate fermele de animale. de prietenie şi colaborare într-o atmosferă de caldă
trebui să asigurăm spori Un argument concret, existente între cele două prietenie şi solidaritate
rea efectivelor şi creşterea care atestă însemnatele po frăţească ee caracterizează
producţiilor medii şi tota sibilităţi de afirmare a partide şi a fost exprimată
le, înfăptuind totodată pro zootehniei ca un sector de dorinţa de a extinde în raporturile statornicite în
gramul de măsuri pentru producţie de înalt randa continuare aceste raporturi tre Partidul Comunist Ro
ameliorarea raselor, îndeo ment şi eu eficienţă eco Depoul coordonator C.F.R. Simeria. Mecanicul de locomo în interesul oamenilor mân şi Partidul Comunist
sebi la bovine şi ovine". nomică ridicată, îl oferă tivă Diesel electrică, Victor Stana, lucrează la acest de muncii români şi italieni, Italian, între conducerile
Avînd o bogată tradiţie realizările dobîndite de co pou din anul 1933, timp în care nu a produs nici un eveni al dezvoltării pe multiple celor două partide.
ment de cale ferată. .
în creşterea animalelor şi lectivul de muncă de la
însemnate suprafeţe desti 1 Asociaţia economică inter-
nate producerii nutreţuri 'cooperatistă pentru creşte
lor, unităţile agricole şi rea şi îngrăşarea taurinelor ÎN CINSTEA MĂREŢEI NOASTRE
gospodăriile populaţiei din Orăş.tie, unitate care, re Nobleţe
judeţul nostru dispun real cent, a fost distinsă cu
mente de condiţii să-şi a- înaltul titlu de „Erou al SĂRBĂTORI NAŢIONALE
Muncii Socialiste" şi cu
ducă o contribuţie sporită sufletească
la înfăptuirea deziderate medalia de aur „Secera şi
lor amintite, fiind stabilit Ciocanul". Instaurarea u- SECTORUL III AL I.M. DiUA economisit dc la începutul a- Recent, am asistat Ia o
nului 225 000 kWh, oţelăria c-
ca sectorul zootehnic să a- nui bun climat de ordine ŞI-A ONORAT lectrică raportează o economie discuţie într-o echipă do
jungă să deţină, pînă la şi disciplină, a spiritului ANGAJAMENTUL dc aproape 130 000 kWh, iar constructori, discuţie caro
putea trece neobservată, ca
luminătorii de Iii laminoarele-
sfîrşitul actualului cincinal, de înaltă conştiinţă mun de simtă nr. 1 şi nr. 3 — a- nn fapt oarecare. Un zidar
o pondere de peste 58 la citorească şi răspundere Iu intimpiuarca marii sărbă proapc l milion kWh energic mai in vîrstă le spunea to
deosebită faţă de soarta tori naţionale a poporului nos electrică. (ARON CATA, ziarist varăşilor săi de muncă :
sută în structura produc producţiei constituie ele tru — 23 August — colectivul colaborator). — Mergeţi, mă, şi voi şi
ţiei agricole globale. Pen sectorului III al I.M. Dîlja s-a cântaţi, să vă mai îmbogă
mentele definitorii care au angajat să extragă suplimentar
tru a asigura acoperirea condus la depăşirea an de sarcinilor do plan 1 000 tune ţiţi sufletele. Sinteţi tineri
şi aveţi nevoie să vă culti
din producţia judeţului a de cărbune. Amplificindu-şi e- PRODUCTIVITATEA MUNCII vaţi...
necesarului de consum ai an a livrărilor la fondul forlurile şl hărnicia în muncă, — DEPĂŞITA CU 26 LA SUTĂ Reacţia a fosl aşa şi aşa.
populaţiei la carne şi lap Centralizat al statului, pre minerii sectorului IU au depă — Cum adică, să se îm
cum şi a beneficiilor. Me şit constant randamentele in Ceferiştii de la Revizia de bogăţească sufleteşte ? l-am
te — aşa cum a stabilit abataje, in medic cu 300 kg) vagoane Simeria-triaj imim- întrebat pe zidarul bătrin.
Conferinţa organizaţiei ju rită evidenţiate, de aseme post, extrăglnd in plus faţă dc pină matca sărbătoare a elibe
deţene de partid —, va nea, rezultatele înregistra planul la zi peste 15W> tone rării patriei,.cu rezultate bune
trebui ca pînă în anul 1980 te de fermele zootehnice de cărbune, onorindu-şi astfel in muncă. Po cele 7 luni şi o accente
ale I.A.S. Simeria, C.A.P. exemplar angajamentul asu decadă din an ei au realizat
să realizăm o creştere su mat. Rezultate deosebite au planul de producţie în pro
plimentară a efectivelor eu Silvaş, Sîntandrei, Ostrov, brigăzile lui Va sile Ghiorţu, cent de aproape 120 la sută, — Omul are nevoie do
având tui avans de 33 dc zile
4 000 bovine, 5 000 porcine Pui, Haţeg, Densuş şi alte Pavel Şchiopu, Mihai Ştefan, îit iiule-pllnuea planului anual. muzică, are nevoie ca dc
le, care au acumulat în
aer, dar poato că nu în
şi 6 500 ovine faţă de pre Gheorghe Ghicioiu. De remarcat că aceste succese totdeauna işt dă scama de
vederile iniţiale ale pro semnate avansuri Ia pro respectarea riguroasă a tehno au fost obţinute integral pe asta. Uite, băieţii ăştia ai
ducţia marfă şi la efective, ECONOMII DE seama productivităţii, caro met fac treabă hună, mun
lucru,
gramului judeţean de dez în unităţile amintite, orga ENERGIE ELECTRICA logiilor de obţin, sidcrurgişlii marchează o depăşire a pla cesc cit sc cerc. După pro
paralel
in
hunedoreni
voltare a zootehniei. Fireş nizaţiile de partid şi con- eu substanţialele depăşiri dc nului perioadei de circa 28 la gram, se mal due, nu-1
sută. Cele mai bune realizări
te, în cadrul preocupărilor Prinlr-o mai bună organizare producţie, şl însemnate econo le au echipa de reparaţii eu vorbă, la cile un film, la
a muncii pe secţii, ateliere şi uu dana, ia o bere, na, ca
pentru materializarea aces mii de energie electrică. Ast detaşare, tura I şi (ura a Il-a omul. Fac ci eite ceva pen
fel, colectivele de muncă dc la
tui imperativ un loc esen (Conîinuara in pag. a 2-a) schimburi, prin raţionalizarea cele două secţii dc furnale au de exploatare. (VIOREI. CHI- tru suflet, dar eu zic că uu
consumurilor pe agregate şi
CIU, ziarist colaborai or).
meşter atât de bun In Înno
bilarea sufletească a omu
lui cum este muzica, mai
rar.
— Dumneavoastră aţi cin-
Constructorii de obiective strument, sau în vreo for
tat vreodată la vreun in
maţie ?
miniere nu-si vor dezminţi al şantierului. Ce vreau să
Am etntat intr-un cor
—
*
vă spun ? Că dirijorul era
prestigiul dobîndit! o femeie, care punea mul
tă inimă şi trudă ca să no
înveţe să cintăm. Noi eram
muncitori simpli şi nu
ştiam notele. Se făceau re
petări pe voci de zeci dc
ori pînă învăţam textul şi
• Anul 1977 — încheiat cu un procent • Sint predate 17 lucrări, faţă de 9 plani melodia. Era chin maro şl
pentru ea şi pentru noi,
al realizărilor la construcţsi-montaje de
ficate, dintre care 3 — extinderea staţiei de dar am învăţat să cintăm
104,75 la sută * 14 lucrări puse în func compresoare la puţul minei Vulcan, baia. şi era frumos. Ne plăcea
ţiune în devans • Productivitatea muncii — şi nouă cînd ne auzeam
lâmpâria de la mina Bărbăteni şi staţia da corul frumos armonizat şi
114,71 la sută • Cheltuielile la 1 00D lei ni se umpleau sufletele de
producţie-montaj, reduse cu 47,6 lei • La 110/20 kV de la Vulca — in devans ® bucurie, zău aşa.
n
La un moment dat unu]
finele primului semestru din acest an, la Cheltuielile Ia 1 000 lei producţia reduse din colegi ne-a spus că pe
construcţii-montaje se obţine 103,3 la sută cu 74,5 lei. ste două săplămlni c ziua
dirijoarei. Doi inşi s-au dus
ia dirijorul fanfarei şi l-au
rugat să ne înveţe câteva
serenade. Bălrlnul, că era
bătrin dirijorul fanfarei, a
Zilele trecute, în cadrul a- ce s-a scurs din acest an — să primesc din mina se venit. Am învăţat trei se
dunârii generale a oamenilor sublinia tovarăşul Teodor Ba cretarului genera! al parti renade, iar in noaptea a-
muncii, constructorilor de la laş, secretarul comitetului de dului, preşedintele ţării, tova leasă ne-am dus, întregul
cor, Ia fereastra casei în
I.C.M.M. Petroşani li s-a în- partid pe întreprindere — a- răşul Nicolae Ceauşescu, a- care stătea dirijoarca noas
mînat Steagul roşu şi Diplo nimatorîi succeselor în mun ceastă înaltă distincţie, Cînd tră. I-am cântat tainic, ca a
fereastra
deschis
no-a
şi
ma de unitate fruntaşă în că au fost oei peste 330 de mi-a strîns mîna, ne-a adre mulţumit Ircmurînd do e-
sat îndemnul să fim mereu moţle. Abia a scos citeva
întrecerea socialistă pe ţară, comunişti, constituiţi în 6 or in frunte, destoinici deschiză- cuvinte. La aşa ceva nu sc
pentru rezultatele bune obţi ganizaţii de bază, pe şantie aştepta.
nute în anul 1977. re şi secţii. în numele lor, în GH. I. NEGREA
— De-a lungul întregului numele întregului nostru co U.M.M.R. crişclor, sector maşini unelte. Maistrul Ioan CORNEL ARMEANU
Ciocau şi sabotorul Adam Demian sc consultă asupra exe
an 1977, ca şi în perioada lectiv, am avut marea cinste (Continuare in pag. a 2-a} cuţiei unei pieso de vagonet. Foto : V, ONOIU
