Page 46 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 46

Pag. 2                                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI NI



                                                                                            P©   lingi   cinematograful
                                                                                          „7   Noiembrie"   din   Petro­  Posibilităţi largi de amplificare a
                                                                                          şani,  trece  o  maşină,  im-
                                                                                          proşclnd  apa  din  băltoace.
                                                                                          •Şoferul  se  ridică  de  la  vo­
                                                                                          lan,  ciufulit  şi  supărat.  Ră­
                                                                                          tăceşte cam de mult.      realizărilor in sectorul zootehnic                       X> D l
                                                                                           —  Hai  noroc,  dar  marc
          ŞTAFETA CALITĂŢII        toria  de  mătase  Deva  şi-au   101 TONE DE FIER      neorinduială  mai  c  pe  la                                                          13
               A PLECAT            propus:   realizarea unor   COLECTATE = 30 300         voi  ?  Ascultă,  unde  s-a  as­  (Urmare din pag. 1)  sporire  a  contribuţiei  aces­  8,00 Glmn-
                                                                                                                                                                              ciliu ;
                                   produse  de  calitate  şi  de­
                                                                                          cuns  numărul  4  ?  Numărul
           CU REZULTATE...                                              LEI               8 există, dar 4...                                   tui  sector  la  redresarea   8.15 Tot J
                                  păşirea  sarcinilor  de  plan                            Iar   omul   care   s-a   mu­                                                   9,05 Şoimi
                                   cu  1  la  sută,  folosirea  in­                       tat  aici  abia  de  o  săplă-   sîliile  de  conducere  se  pre­  economico  -  financiară  a   9.15 Film
          Comitetul  U.T.C.  de  la   tegrală  de  către  fiecare  tî-   Pentru  uteciştii  din  or­  mină  şi  nici  nu  ştie  de   ocupă  eu  perseverenţă  de   C.A.P.  De  asemenea,  în   pil : :
        I.C.  Orăştie  a  predat  în   năr  a  capacităţilor  de  pro­  ganizaţiile  nr.  5  şi  6  de  la   unde   se   cumpără   cartofi,   valorificarea  deplină  a  po­  I.A.S.  şi  în  cadrul  gospo­  pisodt
        aceste   zile   comitetului                          Depozitul  de  colectare  şi   nici  unde  se  plăteşte  chi­  tenţialului  zootehnic,  pu-   dăriilor   populaţiei   există   9,45 Pentr
                                                                                                                                                                              ncavo
        U.T.C.  de  la  Ţesătoria  de   ducţie  şi  a  fondului  de   preluare  a  deşeurilor  me­  ria,  se  simte  ofensat  pen­  nînd  un  deosebit  accent  pe   însemnate  rezerve  de  creş­  10.00   Viaţa
                                                                                              cartierul
                                                                                          tru
                                                                                                      lui.
                                                                                                           Curios,
        mătase  Deva  albumul  cu   timp  util  depăşind  C.U.F.   talice  din  Simeria  primele   dar adevărat. „Nu e nici  gospodărirea  judicioasă  a   tere  a  efectivelor  şi  a  li­  11,45 Bucui
        realizările  obţinute  în  pro­  cu  2  la  sută,  economisirea   zile  ale  lunii  august  au              resurselor  furajere,  organi­  vrărilor  la  fondul  de  stat,   12.30   Do si
                                                                                                                                                                          13.00
                                                                                                                                                                                  Telex
        ducţie  pe  luna  iulie,  în  ca­  a  400  kg  fire  de  relon  şi   fost  zile  dăruite  muncii  şi        zarea  temeinică  a  repro­  atît  indicele  de  natalitate,   13,05 Albur
        drul   iniţiativei   „Ştafeta   vîscoză,  crearea  a  două   hărniciei,  în  care  s-au  ob­  Azi si mline  ducţiei  şi  selecţiei,  moder­  cit  şi  producţiile  medii  si-   18.50   Stadii
                                                                                                                                                                                  Film
        calităţii  şl  a  muncii".  Re­  modele  noi  pe  maşina  Po­  ţinut  rezultate  semnificati­               nizarea  fermelor,  perma­  tuîndu-se  la  un  nivel  care   17.50  ritimă
        zultatele   bune   obţinute,   licrom.  De  asemenea,  rea­  ve  la  capitolul  acţiuni  fi­  _________ »________________  nentizarea  ca  îngrijitori  a   nu  reflectă  o  fructificare   ciul 5
        din  care  am  reţinut  cîte-   lizarea   unor   acţiuni   în   nanţate  prin  muncă  patrio­  un  fel  de  neorinduială,  to­  cooperatorilor localnici.  eficientă  a  condiţiilor  exis­  18.40   Micul
        va,  fac  o  deosebită  cinste                       tică.  Astfel,  în  cinci  zile,   tul  e  normal",  ii  răspunde   Există  însă  o  serie  de   tente.      19.00  mici ; Teleji
        uteciştilor  de  la  I.C.O.  Ast­  sprijinul  producţiei  în  va­  00  de  tineri  au  colectat  101   omul  cu  mîndrie.  Intr-ade­  cooperative  agricole,  cum   O  modalitate  de  a  releva   19.20   Docul
                                                                                          văr,  în  noul  cartier  „Her-
        fel,  în  perioada  la  care  ne   loare  de  50  000  lei,  rectifi­  tone  de  fier  vechi  din  hal­  mes“  din  Petroşani,  blocul   sînt  cele  din  Săleiva,  Lă-   19.40   Gala
        referim,  au  fost  depăşite   cat  canete  —  30  000  lei,   da  de  zgură  44  Buituri,   cu  numărul  8  există,  dar   său,  Aurel  Vlaicu,  Lunca   posibilităţile  de  creştere  şi   21.10  ramu: Film
                                                                                                                                               ameliorare  a  efectivelor  o
                                                                                          numărul  4...  Pentru  că  aici,
        sarcinile  de  plan  cu  1,7  la   acţiuni  de  muncă  patrioti­  ceea  ce  valoric  reprezintă   la  fiecare  pas,  dai  de  res­  Moţilor,   Izvoarele,   Rişcu-   reprezintă  şi  organizarea,   ilrie ţ
        sută,  nu  s-a  înregistrat   că  la  IX.  Chişcădaga,  în­  30  300  lei.  Printre  cei  mai   turi  de  beton.  Ţevi.  Scin-   liţa,  Ruşi,  Spini  —  să  a-       ducti<
        nici un rebut, două tone de   frumuseţarea   unor   zone   harnici  tineri  care  s-au   duri.  Magazii  de  materiale   mintim  doar  cîteva  exem­  la  15  august  a.c.,  a  celei   din
                                                                                                                                                                              Franţ
                                                                                                        Movile
                                                                                                              de
        măcinătură   s-au   folosit   verzi,  organizarea  upor  ac­  distins  în  mod  deosebit  se   de   construcţii.   prefabricate.   ple  —,  care  se  prezintă  cu   de-a  doua  ediţii  a  expozi­  23.00   Teleji
                                                                                                   şi
                                                                                          cărămidă
        pentru   realizarea   unor                           numără  :  Ioan  Trufaş,  se­  Bateriile   de   calorifer   ne­  nerealizări  la  efective  sau   ţiei  —  tîrg  cu  animale  din   *8l-
        produse  de  bună  calitate,   ţiuni  cultural-educative  la   cretarul  comitetului  U.T.C.,   vopsite   stau   unele   lingă   la  producţia  marfă,  aces­  rasa Bălţată românească.  LUNI,
        s-au  înregistrat  economii  la   căminul  de  nefamilişti,  în­  Bela  Szasz,  Letiţia  Neag,   altele,  sub  cerul  liber.  A-   tea   datorîndu-se   insufi­  Stă  în  posibilitatea  orga­  16.00   Emisi
                                                                                                     de
                                                                                          lături,
                                                                                                 lăzi
                                                                                                              cu
                                                                                                         lemn
        oţeluri  speciale  de  0,750   treceri  sportive  în  cinstea   Rodica   Oprişa,   Marcel   mortar întărit. Se cunoaşte.  cientei  preocupări  din  par­  nizaţiilor  de  partid  de  la   magii
        tone.  De  asemenea,  s-au   zilei de 23 August şi altele.  Neag,   Cornelia   Vlad   şi   S-a   pierdut   blocul.   Nu-i.   tea  consiliilor  de  conduce­  sate,  a  tuturor  lucrătorilor   18.50   Imagi
        întreprins  şase  acţiuni  de   încă  un  prilej  pentru  ti­  Anton Szasz.       Poate  că  abia  miine  începe   re,  consiliilor  populare  şi  a   din  agricultura  hunedorea-   19.20   MOI
                                                                                                                                                                                  Teleji
                                                                                                                                                                          19.30
                                                                                          construcţia  lui.  Totul  e  po­
        muncă  patriotică  în  spriji­  nerele  ţesătoare  de  la  Ţe­  Strădania,  interesul  cu   sibil   în   oraşul   minerilor   celor  intercooperatiste,  pre­  nă  să  amplifice  realizările   19.50   Progi
        nul   producţiei,   realizîn-                         care  organizaţiile  de  tine­  înnoit.   Pentru   că,   dintot-   cum  şi  a  cadrelor  tehnice   în  sectorul  zootehnie,  prio­  —  Pi
        du-se  lucrări  în  valoare  de   sătoria  de  mătase  Deva,  de   ret  de  la  D.P.C.D.M.,  îm­  deauna,  cea  mai  frumoasă   veterinare  pentru  a  înfăp­  ritare  în  acest  sens  fiind   20.10  Iui ;  ROtliE
        30  500  lei  şi  s-au  prestat   a-şi   demonstra   hărnicia,   preună  cu  uteciştii  din  ce­  casă  nu  s-a  construit  încă.   tui  obiectivele  ce  le  revin   problemele   care   privesc   lia
                                                                                          Cea  pe  care  poţi  să  ţi-o
        peste  2  210  ore  de  muncă   priceperea  în  muncă,  dra­  lelalte  organizaţii  ale  o-   imaginezi,  s-o  croicşti,  s-o   din  programul  de  dezvol­  strîngerea   şi   depozitarea   UtU i
        patriotică  la  căminul  I.C.O.                       raşului   Simeria,   iniţiază   transformi   după   dorinţe,   tare a zootehniei.  tuturor  resurselor  furajere,   21.10   Oaspi
        şi  Ia  înfrumuseţarea  între­  gostea  faţă  de  meseria  a-   acţiuni  de  real  folos  în   ca   prin   farmec.   Cea   mai   Cu  toate  că  faţă  de  pla­  intensificarea   investiţiilor   noast
                                                                                                                                                                              din  s
                                                                                          frumoasă  casă  e  aceea  ca­
        prinderii.                 leasă,  dorinţa  de  a  înde­  sprijinul  producţiei,  con­  re   se   va   construi   miine,   nul  perioadei  pe  anul  1978,   destinate  modernizării  fer-   bl ulii
                                   plini  obiectivele  propuse,   stituie  cea  mai  sigură  ga­  intregind  universul  de  be­                                               Nanii
              ...Şl A FOST                                    ranţie  că  angajamentul  a-   ton   şi   sticlă   al   oraşului.   în  C.A.P.  există  unele  de­  mclor,  întărirea  spiritului   neză
                                   adueîndu-şi  din  plin  con­                           Aici  o  altfel  decit  în  cen­  păşiri  la  efective  şi  la  pro­            21.30   Mai
              ÎNTÎMPINATĂ                                    sumat  de  organizaţia  oră­  tru. Totul e nou, alb.   ducţia  marfă,  acestea  nu   de  ordine  şi  disciplină,  a   re ? *
                                   tribuţia  alături  de  ceilalţi   şenească  a  U.T.C.  va  fi  în­  —  Deci,  casa  nu-i  acasă,            răspunderii  faţă  de  soarta   22.00   Cadr
           CU ANGAJAMENTE          muncitori  la  realizarea  şi   deplinit  şi  chiar  depăşit   tovarăşe   şorer.   Treci   mii­  reflectă   punerea   deplină   indicatorilor  de  plan  şi  a   22.20   Tclej
                                                                                                                    în  valoare  a  posibilităţilor
          în  cadrul  aceleiaşi  ini­  depăşirea   sarcinilor   de   pînă la 23 August 1978.  ne :  DEM. D. IONAŞCU  de  ridicare  a  rentabilităţii   sarcinilor  ce  revin  fiecărei
        ţiative, tinerii de la Ţesă­  plan.                              LIVIU BRAICA                               sectorului zootehnic şi de  unităţi  agricole  şi  comune
                                                                                                                                               din  programul  judeţean  de
                                                                                                                                               dezvoltare a zootehniei.
                                                                                                                                                                            BUCUR
                                                                                                                                                                           diojurnal
                                                                 Constructorii de obiective miniere                                                                        mierii  Ra
                                                                                                                                                                           recomand
                                                                                                                                                     fxpoiiţie-tîrg        8.00 Ilusti
                                                                 (Urmare din pag. 1)     lo,  şantier  clasat  pe  locul  I   excavatorişti,  a  buldozeristu­             Radioproi
                                                                                         în  1977.  Din  ooeastă  între­  lui  Constantin  Gagiu,  insta­                  10.00 An ti
                                                                                                                                                                           dului,  ini
                                                              tori  de  drumuri  în  minerit.   cere  se  nasc  mereu  noi  rea­  latorului  Dumitru  Uncheşu,             Te   apăr
                                                               Reîntors  acasă,  am  transmis   lizări,  se  afirmă  noi  fruntaşi   montatorului  Nicolae  larga,   de animale   mea.   Ei
                                                              acest  însufleţitor  îndemn  tu­  în  muncă  pe  toate  şantierele   a  şoferilor  Banyai  Eugen,            pentru  o
                                                                                                                                                                           magazinu
                                                              turor comuniştilor şi lucrăto­  noastre.              Constantin  şi  Vasile  Pocşan,                        Rapsodii
                                                               rilor noştri. Avem garanţia că   intr-adevăr,  cînd  vorbeşti   a  maiştrilor  constructori  de             că  popul
                                                                                                                                                                           te  pentru
                                                               nu  vom  dezminţi  prestigiul   despre  succesele muncitoreşti   puncte  de  lucru  Gheorghe   la Cristur   jurnal  ;
                                                              ciştigat,  vom  dovedi  şi  in  a-   de  la  I.C.M.M.  Petroşani,  în   ilaş,  Kiss  Geza,  Nicolae  Bel-    Ethos  şi
                                                                                                                                                                                vc
                                                              cest  an  şi  in  anii  viitori  tot   fruntea  listei  hărniciei trebuie   gun,  Weisermayer  Ervin,  Zol-   Unda   por
                                                                                                                                                                           pc
                                                               mai  înaltă  competenţă  şi   neapărat  situaţi  fruntaşii  in   ler  Adalbert,  Ioan  Vîlcu,  a   în  ziua  de  15  august   Vasilachc
                                                               răspundere în munca noastră.  muncă,  acei  oameni  care   inginerilor  şefi  de  comparti­  a.c.,  pe  păşunea  C.A.P.   dră  rom.
                                                                                                                                                 din  Cristur,  va  avea  Ioc
                                                                                                                                                                           vcrtis-clu
                                                                —  Eu  aş  sublinia  că  anul   sînt  mereu  primii  acolo  unde   mente  Luco  Suciu  şi  Florica   cea  de-a  doua  ediţie  a   in  altern
                                                               acesta  întrecerea  socialistă   este  mai  greu,  unde  este  ne­  Parciulea,  bineînţeles,  fără  a   expoziţiei-tirg  de  animale   jurnal  ;
                                                              în  întreprinderea  noastră  se   voie  de  braţul  şi  priceperea   încheia  aici  lista  celor  mai   „Bălţata  românească".  Cu   ridiane  ;
                                                                                                                                                                           22,10  Pa
                                                              desfăşoară  la  cote  mai  înal­  lor.  Lo  sfîrşitul  anului  trecut   destoinici în muncă.  acest  prilej,  crescătorii  de   22,30 Estl
                                                              te  —  continua  ideea  tovară­  60  de  constructori  declaraţi   Oamenii  I.C.M.M.-ului  Pe­  animale  sînt  invitaţi  să   24.00 Bul
                                                                                                                                                                           5.00  Nou
                                                              şul  Costache  Avramiuc,  pre­  fruntaşi în muncă. în prim-ui   troşani,  stimulaţi  de  înalta              turn.
                                                              şedintele comitetului sindica­  semestru al anului, acest nu­  distincţie  cu  care  le-a  fost   participe în număr cît mai
                                                              tului.  Chemarea  Io  întrecere   cleu  nu  numai  că  se  menţi­  recunoscută şi răsplătită mun­  mare,  putînd  oferi  spre
                                                               a  fost  lansată  de  şantierul   ne  şi  se  întăreşte,  dar  chiar   ca,  avîndu-'i  mereu  în  frunte   vînzare  taurine,  ovine  şi
                                                               ll-Livezeni, condus de tovară­  creşte în dimensiuni. Este lo­  pe  comunişti,  acţionează  cu   porcine.  în  ziua  respecti­
                                                              şul  Gheorghe  Antonie.  La   cul  să  scriem  aici  numele  lui   toată  energia  şi  puterea  lor   vă,  nu  vor  mai  fi  orga­
                                                                                                                                                                            DEVA
                                                               sfîrşitul primului semestru de   Petre  Aelenei,  Gheorghe  Gîr-   pentru  ca  obiectivele  minie­          depărtat
                                                               muncă  acest  şantier  care  a   ban  —  zidari,  Vasile  Boboc,   re  tot  mai  pretenţioase  ce   nizate  tîrguri  de  animale   tria)  ;  I
                                                               chemat  la  întrecere  se  situ­  Constantin Frumuşelu — fie­  le-au  fost  date  în  construc­  in  localităţile  llia  şi  Şoi-   (Arta);  I
             K.P.L.  Deva,  secţia  de  mobilă  din  Haţeg.  Sudorul  electric   ează  în  frunte.  Aceasta  însă   rari  betonişti,  Ioan  Dobre,   ţie  să  fie  finalizate  fa  terme­  muş.  tacule   (
          Nicolac  Fâs,  lucrează  la  confecţii  metalice.  El  îşi  depăşeşte          Aurel Vasile — dulgheri, Ioan   nele  stabilite,  la  înalţi  para­               riţi   fă
          lună  de  lună  planul,  realizînd  numai  lucrări  de  bună  cali­  a stîrnit şi mai mult ambiţiile                                                             rurgistul)
          tate.                        Foto : VIRGIL OXOIU     celor de la şantierul l-Petri-  Radu, Kenyart Wifhefm —  metri calitativi.                                  (Arta)  ;
                                                                                                                                                                           da
                                                                                                                                                                          v"sl ____
                                                                                                                                                                           Doctorul
                                                                                                                                                                           Scaramo
           Corespunzător   politicii   EXPUNEREA  TOVARĂŞULUI  NICOLAE  CEAUŞESCU  LA  ŞEDINŢA  ACTIVULUI  CENTRAL  PE                         răşul  Nicolae  Ceauşescu,   bric);   J
         consecvente  de  promovare                                                                                                            în  aceste  ţări,  discuţiile  şi   zis  „Şer
         a  unei  largi  colaborări  cu   PARTID Şl DE STAT - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ                           înţelegerile  cu  conducătorii   LUPENI
                                                                                                                                                                           press  —
         toate  statele  lumii,  Româ­                                                                                                         statelor  respective,’  cu  per­  tura!) ;
         nia  a  amplificat  şi  ampli­                                                                                                        sonalităţile   marcante   ale   citoresc)
         fică  raporturile  sale  co­  Raporturi  de  colaborare  multilaterală  şi                                                            vieţii  economice,  tehnico-   de  apro;
                                                                                                                                                                           citoresc)
         merciale,  de  cooperare  e-                                                                                                          ştiinţilice  şi  de  alaceri  -ca­  verde  di
         conomică  şi  tehnico-ştiinţi-                                                                                                        re  au  pus  bazele  unei  largi   PETR1L/
         fică  şi  cu  ţările  capitaliste                                                                                                     şi  active  colaborări  pe  mul­  nopţi  (ă
                                                                                                                                                                           NOASA:
         dezvoltate.  în  dezvoltarea   activă cu ţările capitaliste dezvoltate (lîî)                                                          tiple planuri.              curse   (I
         relaţiilor  cu  aceste  state,                                                                                                          Trebuie  subliniat  însă  că   Rl  CÂNI
                                                                                                                                                                           (7  Noien
         România  porneşte  de  la                                                                                                             posibilităţile  i'eale  de  care   dăruiesc
         principiile  coexistenţei  paş­  economia mondială".  ca  factor  de  creştere,  de   ultimii  cinci  ani  a  cunos­  ţei  comune,  între  care  cele   dispun   atît   economia   ua  roşie
         nice,  de  la  necesitatea  par­  Realizările  economiei  na­  potenţare  a  eforturilor  pro­  cut  o  dinamică  ascenden­  mai  importante  cu  Italia   României,  cît  şi  cele  ale   Omul
                                                                                                                                                                           ic  I—I)
                                                                                                                                               ţărilor  Pieţei  comune  sînt
         ticipării  active  la  diviziu­  ţionale  româneşti,  conti­  prii  de  dezvoltare.  Pentru   tă  :  cu  R.F.G.  de  două  ori,   (construcţia  de  maşini,  me­  mult  mai  mari,  evoluţia   RAŞTIE
         nea  internaţională  a  mun­  nuarea  cu  succes  a  proce­  a  răspunde  cît  mai  bine   cu  Anglia  şi  Belgia  de  a-   talurgie,  chimie  şi  petro­  intr-un  ritm  mai  înalt  a   săi  —  s
         cii,  la  schimbul  de  valori   sului   de   industrializare   imperativelor  lichidării  cit"  proape  două  ori,  cu  Fi’anţa   chimie,  industria  alimen­  comerţului  cu  aceste  ţări   Aurel
                                                                                                                                                                           GEOAGI
         materiale  şi  spirituale  pe   socialistă,   modernizarea   mai  urgente  a  decalajelor   şi  Italia  de  peste  1,5  ori   tară,  agricultură),  Franţa   întîmpinînd  însă  o  serie   seriile  I
         plan  mondial,  a  promovă­  structurilor  economiei  na­  economice,  România  a  fo­  etc.               (tractoare,   maşini-unelte,   de  dificultăţi,  cum  ar  fi   tură)  ;  i
         rii  unei  politici  de  colabo­  ţionale  şi  promovarea  pro­  losit  şi  foloseşte  importul   Relaţiile  economice  din­  m'obilă,  confecţii,  instalaţii   diverse  practici  -discrimi­  aurul  şi
                                                                                                                                                                           Iar)  ;  Bl
         rare  neîngrădită  între  toa­  gresului  tehnic  au  determi­  pentru  a  se  aproviziona  cu   tre  România  şi  R.F.G.,  de   şi  echipamente,  producţia   natorii,  tendinţe  restrictive   trandafii
         te popoarele.              nat  în  mod  necesar  şi  au   instalaţii,  maşini  şi  utilaje   pildă,  se  intensifică  pe  ba­  de  autoturisme),  Marea  Bri-   şi  obstacole  tarif-are  din   CALAN
           în  legătură  eu  aceasta,   făcut  posibilă  intensifica­  de  o  înaltă  tehnologie.  în   za  acţiunilor  de  cooperare   tanie  (producţia  de  avioa­  partea ţărilor comunitare.  nă  (Cas:
                                                                                                                                                                           suris  în
         în  expunerea  secretarului   rea  relaţiilor  comerciale  cu   acelaşi  timp,  dinamica  ac­  economică  şi  tehnico-ştiin-   ne,  instalaţii  pentru  condi­  In   concepţia   partidului   nie)  ;  S
         general  al  partidului,  tova­  ţările  capitaliste  dezvolta­  celerată  a  schimburilor  co­  ţifică.  In  ultinxii  ani,  între   ţionarea  ierbicidelor,  fabri­  nostru,   dezvoltarea   rapor-   (Murcşu
         răşul  Nicolae  Ceauşescu,  la   te.  Dacă  în  ultimii  15  ani   merciale  ale  României  cu   cele  două  ţări  au  fost  în­  carea  de  locomotive  Diesel   turilor  economice,  tehnico-   (Lumina
                                                                                                                                                                           duiala
         şedinţa  activului  central  de   comerţul  exterior  total  ro­  ţările  capitaliste  dezvoltate   cheiate  peste  50  de  acţiuni   electrice,  strunguri,  lucrări   ştiinţifice,   culturale,   turis­  LARI :
         partid  şi  de  stat  din  3  au­  mânesc  a  crescut  de  6,48   se  datorează  în  bună  par­  de  cooperare,  între  care   de irigaţii etc.).  tice  şi  de  altă  natură,  cu   (Munciţi
         gust  se  arată  :  „în  ce  pri­  ori,  schimburile  comerciale   te  şi  interesului  cx'escînd   societatea  mixtă  de  pro­  Diversificarea  şi  moder­  toate  ţările,  indiferent  de
         veşte  situaţia  din  ţările  ca­  cu  ansamblul  ţărilor  capi­  pe  care  tot  mai  multe  fir­  ducţie  şi  comercializare  a   nizarea  economiei  româ­  natura  orînduirii  dc  stat,
         pitaliste  dezvoltate,  după   taliste  dezvoltate  au  înre­  me  capitaliste  îl  manifestă   rcductoarelor   de   înaltă   neşti  a  detex-minat  impor­  prezintă   semnificaţii   deo­
         părerea  noastră,  eu  toate   gistrat  o  creştere  de  11  ori.   faţă  de  piaţa  socialistă,  atît   precizie   Reşiţa-Renk.   în   tanţe  mutaţii  calitative  în   sebite  pc  planul  destinde­
         fenomenele  profund  nega­  Dinamica  schimburilor  co­  pentru  desfacerea  proprii­  R.F.G. 1   funcţionează  cinei   structura  schimburilor  co­  rii,  al  însănătoşirii  clima­  Timpii
         tive  ale  crizei,  ar  fi  greşit   merciale  a  României  cu  a-   lor  produse,  cit  şi  ca  sursă   societăţi  mixte  comerciale   merciale,  crescînd  conside­  tului  de  pace  şi  înţelegere   13 augu:
         să  se  ajungă  la  concluzia   ceastă  categorie  de  ţări   sigui’ă   de   aprovizionare,   româno-vest-germane  pen­  rabil  ponderea  produselor   între  ţări  şi  naţiuni,  Româ­  să,   ce
         că  ele  nu  mai  pot  rezolva   este,  în  primul  rînd,  rezul­  piaţă  lipsită  de  fluctuaţii   tru  anvelope  auto  şi  arti­  industriale  de  înalt  nivel   nia  militînd  cu  consecvenţă   IZOlat Si
                                                                                                                                                                           verse  di
         problemele  dezvoltării  eco­  tatul  eforturilor  şi  realiză­  economice  şi  conjunctUfa-   cole  de  cauciuc,  produse   tehnic.  Un  rol  determinant   pentru  ca  aceste  raporturi   descarci
         nomice.  în  ciuda  greutăţi­  rilor  întregului  nostru  po­  le.  O  pondere  însemnată   chimice,  de  artizanat,  cera­  în amplificarea relaţiilor  să  se  dezvolte  pe  baza  ega­  va  sufl
         lor  pe  care  le-au  avut  şi   por,  sub  conducerea  parti­  în  cadrul  acestor  schim­  mică,  mic  mobilier,  măc->   comerciale,   tehnico-ştiinţi-   lităţii  în  drepturi,  a  res­  cu  inte
                                                                                                                                                                           nord.  1
         le  au,  ţările capitaliste  dez­  dului,  pentru  dezvoltarea   buri  revine  ţărilor  membre   furi  generale,  comercializa­  fice  ale  României  cu  ţările   pectării  independenţei,  su­  cuprins,
         voltate  dispun  încă  de  su­  economiei  naţionale,  în  ca­  ale  Pieţei  comune.  Ritmul   rea  fructelor  şi  legumelor   capitaliste  dezvoltate  l-au   veranităţii   şi   avantajului   şi  15  fii
         ficiente  forţe  şi  continuă   drul 1   căreia  relaţiile  econo­  creşterii  schimburilor  co­  etc.  Asemenea  acţiuni  au   avut  şi-l  au  vizitele  pre­  reciproc.  23 şi 28
                                                                                                                                                                           diminea
         să aibă un rol însemnat în  mice externe se manifestă  merciale cu aceste ţări în  loc şi cu alte ţări ale Pie­  şedintelui republicii, tova­  CORNEL ARMEANU
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51