Page 46 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
P© lingi cinematograful
„7 Noiembrie" din Petro Posibilităţi largi de amplificare a
şani, trece o maşină, im-
proşclnd apa din băltoace.
•Şoferul se ridică de la vo
lan, ciufulit şi supărat. Ră
tăceşte cam de mult. realizărilor in sectorul zootehnic X> D l
— Hai noroc, dar marc
ŞTAFETA CALITĂŢII toria de mătase Deva şi-au 101 TONE DE FIER neorinduială mai c pe la 13
A PLECAT propus: realizarea unor COLECTATE = 30 300 voi ? Ascultă, unde s-a as (Urmare din pag. 1) sporire a contribuţiei aces 8,00 Glmn-
ciliu ;
produse de calitate şi de
cuns numărul 4 ? Numărul
CU REZULTATE... LEI 8 există, dar 4... tui sector la redresarea 8.15 Tot J
păşirea sarcinilor de plan Iar omul care s-a mu 9,05 Şoimi
cu 1 la sută, folosirea in tat aici abia de o săplă- sîliile de conducere se pre economico - financiară a 9.15 Film
Comitetul U.T.C. de la tegrală de către fiecare tî- Pentru uteciştii din or mină şi nici nu ştie de ocupă eu perseverenţă de C.A.P. De asemenea, în pil : :
I.C. Orăştie a predat în năr a capacităţilor de pro ganizaţiile nr. 5 şi 6 de la unde se cumpără cartofi, valorificarea deplină a po I.A.S. şi în cadrul gospo pisodt
aceste zile comitetului Depozitul de colectare şi nici unde se plăteşte chi tenţialului zootehnic, pu- dăriilor populaţiei există 9,45 Pentr
ncavo
U.T.C. de la Ţesătoria de ducţie şi a fondului de preluare a deşeurilor me ria, se simte ofensat pen nînd un deosebit accent pe însemnate rezerve de creş 10.00 Viaţa
cartierul
tru
lui.
Curios,
mătase Deva albumul cu timp util depăşind C.U.F. talice din Simeria primele dar adevărat. „Nu e nici gospodărirea judicioasă a tere a efectivelor şi a li 11,45 Bucui
realizările obţinute în pro cu 2 la sută, economisirea zile ale lunii august au resurselor furajere, organi vrărilor la fondul de stat, 12.30 Do si
13.00
Telex
ducţie pe luna iulie, în ca a 400 kg fire de relon şi fost zile dăruite muncii şi zarea temeinică a repro atît indicele de natalitate, 13,05 Albur
drul iniţiativei „Ştafeta vîscoză, crearea a două hărniciei, în care s-au ob Azi si mline ducţiei şi selecţiei, moder cit şi producţiile medii si- 18.50 Stadii
Film
calităţii şl a muncii". Re modele noi pe maşina Po ţinut rezultate semnificati nizarea fermelor, perma tuîndu-se la un nivel care 17.50 ritimă
zultatele bune obţinute, licrom. De asemenea, rea ve la capitolul acţiuni fi _________ »________________ nentizarea ca îngrijitori a nu reflectă o fructificare ciul 5
din care am reţinut cîte- lizarea unor acţiuni în nanţate prin muncă patrio un fel de neorinduială, to cooperatorilor localnici. eficientă a condiţiilor exis 18.40 Micul
va, fac o deosebită cinste tică. Astfel, în cinci zile, tul e normal", ii răspunde Există însă o serie de tente. 19.00 mici ; Teleji
uteciştilor de la I.C.O. Ast sprijinul producţiei în va 00 de tineri au colectat 101 omul cu mîndrie. Intr-ade cooperative agricole, cum O modalitate de a releva 19.20 Docul
văr, în noul cartier „Her-
fel, în perioada la care ne loare de 50 000 lei, rectifi tone de fier vechi din hal mes“ din Petroşani, blocul sînt cele din Săleiva, Lă- 19.40 Gala
referim, au fost depăşite cat canete — 30 000 lei, da de zgură 44 Buituri, cu numărul 8 există, dar său, Aurel Vlaicu, Lunca posibilităţile de creştere şi 21.10 ramu: Film
ameliorare a efectivelor o
numărul 4... Pentru că aici,
sarcinile de plan cu 1,7 la acţiuni de muncă patrioti ceea ce valoric reprezintă la fiecare pas, dai de res Moţilor, Izvoarele, Rişcu- reprezintă şi organizarea, ilrie ţ
sută, nu s-a înregistrat că la IX. Chişcădaga, în 30 300 lei. Printre cei mai turi de beton. Ţevi. Scin- liţa, Ruşi, Spini — să a- ducti<
nici un rebut, două tone de frumuseţarea unor zone harnici tineri care s-au duri. Magazii de materiale mintim doar cîteva exem la 15 august a.c., a celei din
Franţ
Movile
de
măcinătură s-au folosit verzi, organizarea upor ac distins în mod deosebit se de construcţii. prefabricate. ple —, care se prezintă cu de-a doua ediţii a expozi 23.00 Teleji
şi
cărămidă
pentru realizarea unor numără : Ioan Trufaş, se Bateriile de calorifer ne nerealizări la efective sau ţiei — tîrg cu animale din *8l-
produse de bună calitate, ţiuni cultural-educative la cretarul comitetului U.T.C., vopsite stau unele lingă la producţia marfă, aces rasa Bălţată românească. LUNI,
s-au înregistrat economii la căminul de nefamilişti, în Bela Szasz, Letiţia Neag, altele, sub cerul liber. A- tea datorîndu-se insufi Stă în posibilitatea orga 16.00 Emisi
de
lături,
lăzi
cu
lemn
oţeluri speciale de 0,750 treceri sportive în cinstea Rodica Oprişa, Marcel mortar întărit. Se cunoaşte. cientei preocupări din par nizaţiilor de partid de la magii
tone. De asemenea, s-au zilei de 23 August şi altele. Neag, Cornelia Vlad şi S-a pierdut blocul. Nu-i. tea consiliilor de conduce sate, a tuturor lucrătorilor 18.50 Imagi
întreprins şase acţiuni de încă un prilej pentru ti Anton Szasz. Poate că abia miine începe re, consiliilor populare şi a din agricultura hunedorea- 19.20 MOI
Teleji
19.30
construcţia lui. Totul e po
muncă patriotică în spriji nerele ţesătoare de la Ţe Strădania, interesul cu sibil în oraşul minerilor celor intercooperatiste, pre nă să amplifice realizările 19.50 Progi
nul producţiei, realizîn- care organizaţiile de tine înnoit. Pentru că, dintot- cum şi a cadrelor tehnice în sectorul zootehnie, prio — Pi
du-se lucrări în valoare de sătoria de mătase Deva, de ret de la D.P.C.D.M., îm deauna, cea mai frumoasă veterinare pentru a înfăp ritare în acest sens fiind 20.10 Iui ; ROtliE
30 500 lei şi s-au prestat a-şi demonstra hărnicia, preună cu uteciştii din ce casă nu s-a construit încă. tui obiectivele ce le revin problemele care privesc lia
Cea pe care poţi să ţi-o
peste 2 210 ore de muncă priceperea în muncă, dra lelalte organizaţii ale o- imaginezi, s-o croicşti, s-o din programul de dezvol strîngerea şi depozitarea UtU i
patriotică la căminul I.C.O. raşului Simeria, iniţiază transformi după dorinţe, tare a zootehniei. tuturor resurselor furajere, 21.10 Oaspi
şi Ia înfrumuseţarea între gostea faţă de meseria a- acţiuni de real folos în ca prin farmec. Cea mai Cu toate că faţă de pla intensificarea investiţiilor noast
din s
frumoasă casă e aceea ca
prinderii. leasă, dorinţa de a înde sprijinul producţiei, con re se va construi miine, nul perioadei pe anul 1978, destinate modernizării fer- bl ulii
plini obiectivele propuse, stituie cea mai sigură ga intregind universul de be Nanii
...Şl A FOST ranţie că angajamentul a- ton şi sticlă al oraşului. în C.A.P. există unele de mclor, întărirea spiritului neză
adueîndu-şi din plin con Aici o altfel decit în cen păşiri la efective şi la pro 21.30 Mai
ÎNTÎMPINATĂ sumat de organizaţia oră tru. Totul e nou, alb. ducţia marfă, acestea nu de ordine şi disciplină, a re ? *
tribuţia alături de ceilalţi şenească a U.T.C. va fi în — Deci, casa nu-i acasă, răspunderii faţă de soarta 22.00 Cadr
CU ANGAJAMENTE muncitori la realizarea şi deplinit şi chiar depăşit tovarăşe şorer. Treci mii reflectă punerea deplină indicatorilor de plan şi a 22.20 Tclej
în valoare a posibilităţilor
în cadrul aceleiaşi ini depăşirea sarcinilor de pînă la 23 August 1978. ne : DEM. D. IONAŞCU de ridicare a rentabilităţii sarcinilor ce revin fiecărei
ţiative, tinerii de la Ţesă plan. LIVIU BRAICA sectorului zootehnic şi de unităţi agricole şi comune
din programul judeţean de
dezvoltare a zootehniei.
BUCUR
diojurnal
Constructorii de obiective miniere mierii Ra
recomand
fxpoiiţie-tîrg 8.00 Ilusti
(Urmare din pag. 1) lo, şantier clasat pe locul I excavatorişti, a buldozeristu Radioproi
în 1977. Din ooeastă între lui Constantin Gagiu, insta 10.00 An ti
dului, ini
tori de drumuri în minerit. cere se nasc mereu noi rea latorului Dumitru Uncheşu, Te apăr
Reîntors acasă, am transmis lizări, se afirmă noi fruntaşi montatorului Nicolae larga, de animale mea. Ei
acest însufleţitor îndemn tu în muncă pe toate şantierele a şoferilor Banyai Eugen, pentru o
magazinu
turor comuniştilor şi lucrăto noastre. Constantin şi Vasile Pocşan, Rapsodii
rilor noştri. Avem garanţia că intr-adevăr, cînd vorbeşti a maiştrilor constructori de că popul
te pentru
nu vom dezminţi prestigiul despre succesele muncitoreşti puncte de lucru Gheorghe la Cristur jurnal ;
ciştigat, vom dovedi şi in a- de la I.C.M.M. Petroşani, în ilaş, Kiss Geza, Nicolae Bel- Ethos şi
vc
cest an şi in anii viitori tot fruntea listei hărniciei trebuie gun, Weisermayer Ervin, Zol- Unda por
pc
mai înaltă competenţă şi neapărat situaţi fruntaşii in ler Adalbert, Ioan Vîlcu, a în ziua de 15 august Vasilachc
răspundere în munca noastră. muncă, acei oameni care inginerilor şefi de comparti a.c., pe păşunea C.A.P. dră rom.
din Cristur, va avea Ioc
vcrtis-clu
— Eu aş sublinia că anul sînt mereu primii acolo unde mente Luco Suciu şi Florica cea de-a doua ediţie a in altern
acesta întrecerea socialistă este mai greu, unde este ne Parciulea, bineînţeles, fără a expoziţiei-tirg de animale jurnal ;
în întreprinderea noastră se voie de braţul şi priceperea încheia aici lista celor mai „Bălţata românească". Cu ridiane ;
22,10 Pa
desfăşoară la cote mai înal lor. Lo sfîrşitul anului trecut destoinici în muncă. acest prilej, crescătorii de 22,30 Estl
te — continua ideea tovară 60 de constructori declaraţi Oamenii I.C.M.M.-ului Pe animale sînt invitaţi să 24.00 Bul
5.00 Nou
şul Costache Avramiuc, pre fruntaşi în muncă. în prim-ui troşani, stimulaţi de înalta turn.
şedintele comitetului sindica semestru al anului, acest nu distincţie cu care le-a fost participe în număr cît mai
tului. Chemarea Io întrecere cleu nu numai că se menţi recunoscută şi răsplătită mun mare, putînd oferi spre
a fost lansată de şantierul ne şi se întăreşte, dar chiar ca, avîndu-'i mereu în frunte vînzare taurine, ovine şi
ll-Livezeni, condus de tovară creşte în dimensiuni. Este lo pe comunişti, acţionează cu porcine. în ziua respecti
şul Gheorghe Antonie. La cul să scriem aici numele lui toată energia şi puterea lor vă, nu vor mai fi orga
DEVA
sfîrşitul primului semestru de Petre Aelenei, Gheorghe Gîr- pentru ca obiectivele minie depărtat
muncă acest şantier care a ban — zidari, Vasile Boboc, re tot mai pretenţioase ce nizate tîrguri de animale tria) ; I
chemat la întrecere se situ Constantin Frumuşelu — fie le-au fost date în construc in localităţile llia şi Şoi- (Arta); I
K.P.L. Deva, secţia de mobilă din Haţeg. Sudorul electric ează în frunte. Aceasta însă rari betonişti, Ioan Dobre, ţie să fie finalizate fa terme muş. tacule (
Nicolac Fâs, lucrează la confecţii metalice. El îşi depăşeşte Aurel Vasile — dulgheri, Ioan nele stabilite, la înalţi para riţi fă
lună de lună planul, realizînd numai lucrări de bună cali a stîrnit şi mai mult ambiţiile rurgistul)
tate. Foto : VIRGIL OXOIU celor de la şantierul l-Petri- Radu, Kenyart Wifhefm — metri calitativi. (Arta) ;
da
v"sl ____
Doctorul
Scaramo
Corespunzător politicii EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL PE răşul Nicolae Ceauşescu, bric); J
consecvente de promovare în aceste ţări, discuţiile şi zis „Şer
a unei largi colaborări cu PARTID Şl DE STAT - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ înţelegerile cu conducătorii LUPENI
press —
toate statele lumii, Româ statelor respective,’ cu per tura!) ;
nia a amplificat şi ampli sonalităţile marcante ale citoresc)
fică raporturile sale co Raporturi de colaborare multilaterală şi vieţii economice, tehnico- de apro;
citoresc)
merciale, de cooperare e- ştiinţilice şi de alaceri -ca verde di
conomică şi tehnico-ştiinţi- re au pus bazele unei largi PETR1L/
fică şi cu ţările capitaliste şi active colaborări pe mul nopţi (ă
NOASA:
dezvoltate. în dezvoltarea activă cu ţările capitaliste dezvoltate (lîî) tiple planuri. curse (I
relaţiilor cu aceste state, Trebuie subliniat însă că Rl CÂNI
(7 Noien
România porneşte de la posibilităţile i'eale de care dăruiesc
principiile coexistenţei paş economia mondială". ca factor de creştere, de ultimii cinci ani a cunos ţei comune, între care cele dispun atît economia ua roşie
nice, de la necesitatea par Realizările economiei na potenţare a eforturilor pro cut o dinamică ascenden mai importante cu Italia României, cît şi cele ale Omul
ic I—I)
ţărilor Pieţei comune sînt
ticipării active la diviziu ţionale româneşti, conti prii de dezvoltare. Pentru tă : cu R.F.G. de două ori, (construcţia de maşini, me mult mai mari, evoluţia RAŞTIE
nea internaţională a mun nuarea cu succes a proce a răspunde cît mai bine cu Anglia şi Belgia de a- talurgie, chimie şi petro intr-un ritm mai înalt a săi — s
cii, la schimbul de valori sului de industrializare imperativelor lichidării cit" proape două ori, cu Fi’anţa chimie, industria alimen comerţului cu aceste ţări Aurel
GEOAGI
materiale şi spirituale pe socialistă, modernizarea mai urgente a decalajelor şi Italia de peste 1,5 ori tară, agricultură), Franţa întîmpinînd însă o serie seriile I
plan mondial, a promovă structurilor economiei na economice, România a fo etc. (tractoare, maşini-unelte, de dificultăţi, cum ar fi tură) ; i
rii unei politici de colabo ţionale şi promovarea pro losit şi foloseşte importul Relaţiile economice din m'obilă, confecţii, instalaţii diverse practici -discrimi aurul şi
Iar) ; Bl
rare neîngrădită între toa gresului tehnic au determi pentru a se aproviziona cu tre România şi R.F.G., de şi echipamente, producţia natorii, tendinţe restrictive trandafii
te popoarele. nat în mod necesar şi au instalaţii, maşini şi utilaje pildă, se intensifică pe ba de autoturisme), Marea Bri- şi obstacole tarif-are din CALAN
în legătură eu aceasta, făcut posibilă intensifica de o înaltă tehnologie. în za acţiunilor de cooperare tanie (producţia de avioa partea ţărilor comunitare. nă (Cas:
suris în
în expunerea secretarului rea relaţiilor comerciale cu acelaşi timp, dinamica ac economică şi tehnico-ştiin- ne, instalaţii pentru condi In concepţia partidului nie) ; S
general al partidului, tova ţările capitaliste dezvolta celerată a schimburilor co ţifică. In ultinxii ani, între ţionarea ierbicidelor, fabri nostru, dezvoltarea rapor- (Murcşu
răşul Nicolae Ceauşescu, la te. Dacă în ultimii 15 ani merciale ale României cu cele două ţări au fost în carea de locomotive Diesel turilor economice, tehnico- (Lumina
duiala
şedinţa activului central de comerţul exterior total ro ţările capitaliste dezvoltate cheiate peste 50 de acţiuni electrice, strunguri, lucrări ştiinţifice, culturale, turis LARI :
partid şi de stat din 3 au mânesc a crescut de 6,48 se datorează în bună par de cooperare, între care de irigaţii etc.). tice şi de altă natură, cu (Munciţi
gust se arată : „în ce pri ori, schimburile comerciale te şi interesului cx'escînd societatea mixtă de pro Diversificarea şi moder toate ţările, indiferent de
veşte situaţia din ţările ca cu ansamblul ţărilor capi pe care tot mai multe fir ducţie şi comercializare a nizarea economiei româ natura orînduirii dc stat,
pitaliste dezvoltate, după taliste dezvoltate au înre me capitaliste îl manifestă rcductoarelor de înaltă neşti a detex-minat impor prezintă semnificaţii deo
părerea noastră, eu toate gistrat o creştere de 11 ori. faţă de piaţa socialistă, atît precizie Reşiţa-Renk. în tanţe mutaţii calitative în sebite pc planul destinde
fenomenele profund nega Dinamica schimburilor co pentru desfacerea proprii R.F.G. 1 funcţionează cinei structura schimburilor co rii, al însănătoşirii clima Timpii
tive ale crizei, ar fi greşit merciale a României cu a- lor produse, cit şi ca sursă societăţi mixte comerciale merciale, crescînd conside tului de pace şi înţelegere 13 augu:
să se ajungă la concluzia ceastă categorie de ţări sigui’ă de aprovizionare, româno-vest-germane pen rabil ponderea produselor între ţări şi naţiuni, Româ să, ce
că ele nu mai pot rezolva este, în primul rînd, rezul piaţă lipsită de fluctuaţii tru anvelope auto şi arti industriale de înalt nivel nia militînd cu consecvenţă IZOlat Si
verse di
problemele dezvoltării eco tatul eforturilor şi realiză economice şi conjunctUfa- cole de cauciuc, produse tehnic. Un rol determinant pentru ca aceste raporturi descarci
nomice. în ciuda greutăţi rilor întregului nostru po le. O pondere însemnată chimice, de artizanat, cera în amplificarea relaţiilor să se dezvolte pe baza ega va sufl
lor pe care le-au avut şi por, sub conducerea parti în cadrul acestor schim mică, mic mobilier, măc-> comerciale, tehnico-ştiinţi- lităţii în drepturi, a res cu inte
nord. 1
le au, ţările capitaliste dez dului, pentru dezvoltarea buri revine ţărilor membre furi generale, comercializa fice ale României cu ţările pectării independenţei, su cuprins,
voltate dispun încă de su economiei naţionale, în ca ale Pieţei comune. Ritmul rea fructelor şi legumelor capitaliste dezvoltate l-au veranităţii şi avantajului şi 15 fii
ficiente forţe şi continuă drul 1 căreia relaţiile econo creşterii schimburilor co etc. Asemenea acţiuni au avut şi-l au vizitele pre reciproc. 23 şi 28
diminea
să aibă un rol însemnat în mice externe se manifestă merciale cu aceste ţări în loc şi cu alte ţări ale Pie şedintelui republicii, tova CORNEL ARMEANU