Page 47 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 47
6 462 • DUMINICĂ, 13 AUGUST 1978 Pag. 8
Unul dintre factorii de Consemnări nici prin căţărarea in tur
rfZJUME cel mai mare interes care nul de fildeş, ci prin stră
revine cu regularitate în dania de a vedea mai lim OFICIUL JUDEŢEAN
expunerile secretarului ge pede şi mai profund. Toţi
NICĂ,
neral al partidului nostru, to marii artişti au fost nişte
GUST varăşul Nicolae Ceauşescu, Marile adevăruri clarvăzători. Heinrich Heine DE TURISM
■a. la doini
este relansarea, intr-un a prevăzut că acolo „unde
te ! ; context sociaJ-politic actual, se ard cărţi, va veni o vre
triei ; a unor mari adevăruri. E HUNEDOARA
al pentru «o- varăşul Nicolae Ceauşescu muncă tenace, lucidă şi me in care se vor arde şi
Quijote. E- vorba îndeobşte de nişte a- oameni". Eminescu a prevă
2 î devăruri pe care obişnuim il readuce in actualitate in responsabilă, corelată cu zut viitorul de glorie al pa
felinul dum- să le numim „etern uma recenta expunere de la şe interesele majore ale po
i ; dinţa activului central de porului din care s-a ridi triei sale. Coga a sădit cre
ilui ; ne", dar pe care, de eter dinţa in izbînda Unirii în
muzicii ; ne şi de mari ce sint, unii partid şi de stat este cel cat. Pentru el, acest popor sufletele a trei generaţii de
patriei ; începuseră să le piardă din ce priveşte răspunderea li nu va fi niciodată „vulg” luptători. Şi exemplele din
vedere, iar alţii, mai grav, teraturii şi artei in opoziţie sau „gloată", căci simte
uninical ; toată literatura lumii ar pu
încercaseră să le denature cu teoriile elitare promova- mereu, in ceasuri de graţie,
1 : Linia ma- ze sau să le împingă mai vate de anumite cercuri in pulsindu-i aspiraţiile ace tea urma la nesfirşit. Ade
ledin. Episo- teresate in crearea unui lui lung şir de inaintaşi al văratul artist, aşadar, poa
mult sau mai puţin discret te fi un inainte-mergător,
m pentru cei inspre locurile în care se spaţiu vid între artă şi cei cărui capăt se pierde in
depozitează vechiturile isto cărora le este de fapt des depărtările înnegurate ale dar nu un „deasupta-mer-
ar TV. ; riei. Un adevăr etern li tinată. istoriei. EJ e conştient că in gâtor". El poate fi un clar
enclor : Ma- man va continua insă să Sint adevăruri pe care acest lung şir nu e decît un văzător, dar nu va li nici
rămînâ ca atare, indiferent orice artist autentic şi o- inel. Aspiraţia sa perpetuă odată un oracol pentru
:tic : „Mîn-
siune“. Pro- de eforturile unora de a-l nest le-a împărtăşit întot va fi aceea de a nu rămî- că fumurile extatice care
studiourilor răstălmăci sau de străda generează mesajele sibili
Iia, Spania, nia altora de a se prefa deauna, ştiind că talentul ne un inel oarecare. Va nice îi sint împotriva firii.
alia ; său nu înseamnă nimic da izbuti nu printr-o originali
ce că nu-l văd. Un aseme
nea adevăr pe care to- că nu e fertilizat de o tate obţinută cu orice preţ, RADU CIOBANU
AUGUST
în limba
in Pakistan ;
cri ; „Elemente şi cerinţe noi
partidului
nul poporu-
ileton. Fami- in pregătirea Recrutează ghizi interpreţi şi însoţitori
ser. Episo-
ai scenelor pentru turismul intern şi internaţional.
selectiuni profesorului de muzică"
colul ansam- Pentru ghizi interpreţi colaboratori ex
o copii din
K.P. Chi- terni, candidaţii trebuie să cunoască o limbă
Cea de-a Vl-a ediţie de sînt cîteva din bogatul pro
o între ba- vară a lectoratelor şi cursu gram al cursurilor ce se străină.
ondial ; rilor de pregătire a profe desfăşoară cu sprijinul u-
sorilor de muzică se des nor lectori de prestigiu, se înscrierile la sediile O. J. T. din Deva,
făşoară, în aceste zile, la lecţionaţi dintre profesorii
Deva. Organizată sub ge de specialitate din Bucu Brad, Haţeg, Hunedoara, Orăştie, Petro
nericul „Elemente şi cerin reşti şi din alte centre u- şani, Lupeni, Geoagiu şi Simeria, pină la
ţe noi în continua pregăti niversitare din ţară.
I : 7,00 Ra- re a profesorului de muzi Profesorii de muzică, di 25 septembrie 1978.
30 Avanpre- că", la ediţia din acest an rijorii, învăţătorii şi edu
V. ; 7,45 Vă participă peste 100 de pro catorii din şcolile hunedo- în secţia confecţii a viitoarei Fabrici de tricotaje din Pe Informaţii suplimentare la sediul O.J.T.
acntru azi ; troşani, muncitoarele confecţionerc fac practică in noua me
mzicale ; 8,30 fesori de specialitate din rene, dornici de o continuă serie. Foto : A. LICIU din Deva, Piaţa Unirii, nr. 2, telefon 12169
1 satelor ; majoritatea judeţelor ţării, perfecţionare în cunoaşte
lirică. Parti- rea moştenirii folclorice
versul; 10,10 precum şi membri ai cena DEFECŢIUNI CARE SUPĂRĂ şi filialele din localităţile menţionate mai
cint, patria clului artelor frumoase atît de bogată şi frumoasă
e muzicală „Ion Andreescu“ din Bucu în ţinut, participă cu mult Aurel Marinca ne-a relatat sus.
11.00 Itadio- interes la activităţile prac că s-a mutat recent in blo
eilor ; 11,30 reşti. cul 11, strada Zamfircscu,
iră — muzi- Cursurile şi lectoratele tice ce se organizează. din Deva. Apartamentul a-
12,00 De toa- Vizitele la obiective is cordat e6te frumos, numai SLALOM PERICULOS
13.00 Raclio- fac parte dintr-un ansam că are, ca mai toate aparta
Grupurile blu de măsuri pentru pre torice şi social-culturale din mentele blocului, şi defec 8 august a.c.. Spre ora
larbara; 13,30 gătirea continuă a perso Deva, Orăştie, Petroşani, ţiuni. Prima ar fi aceea că prinzului, un trafic de cir
14,20 Portret Hunedoara, Călan, Ghelari, nu arc apă caldă. A doua că culaţie extrem de intens. In Grupu! de şantiere
- Vasilo V. nalului de predare din în- Haţeg, frumuseţile plaiuri nu are lumină. Din cele cîteva minute la bariera de
0 Horă mîn- văţămînt la toate discipli două pricini, locatarii noului la Sînt andrei spre Skneria se
ă ; 15,00 Di-. lor hunedorene au întregit bloc, dat în folosinţă la în făcuseră dc-o parte şi de
00 Sonorităţi nele. Prin programul cursu fericit activitatea lectora ceputul lunii iulie, sînt ne alta două şiruri impresionan energoconstrucfii Deva
20.00 Radio- rilor de perfecţionare şi telor şi cursurilor. mulţumiţi. Cine le vine in te de autovehicule de tot
lans pe me- activităţilor practice, pro ajutor 1 felul. La deschiderea barie
Radiojurnal ; Organizarea acestora în rei, coloanele s-au pus in cu sediul în Mintia,
ic sportiv ; fesorii îşi lărgesc aria cu oraşul reşedinţă de judeţ a CINE LEAGĂ S1RMELE? mişcare cu destulă greutate.
duminicală ; noştinţelor de specialitate, In această rulare aglomerată,
! ştiri; 0,05— audiind prelegeri ale ca prilejuit publicului devean Să tot fie o sâptămînă de
muzical noc- concerte corale, programe cînd cetăţenii care vin sau autoturismul „Dacia“ 1300, cu Î N C A D R E A Z Ă
drelor didactice universi merg spre gara din Deva se numărul de înmatriculare
artistice, expoziţii de artă l-HD-4845, apare din urmă
tare de la conservatoarele plastică şi alte evenimente încurcă în nişte sirme. Nu ca un bolid, depăşeşte peri
sînt orice fel de sirme, ci
din Bucureşti, Cluj-Napoca culturale de prestigiu. din cele susţinute de stîlpi culos, intră între două au PRIN TRANSFER SAU CONCURS :
şi Institutul pedagogic din electrici. între stîlpii e—7 tovehicule ce n-aveau intre
dinspre gară, pe B-dul Lenin,
Tîrgu-Mureş. Activităţile Prof. ANTON SCORNEA o sirmă atiraă pină la un ele o distanţă mai mare de
10
mers
metri,
ambele
in
practice de tehnica dirija ® Inginer, subinginer sau tehnician
iod prea în- membru al biroului metru de la pămînt. Seara, prudent, apoi efectuează alte
ile I-II (Pa- tului, culegerea şi inter Societăţii profesorilor mai ales, mulţi trecători sint depăşiri, pe linia continuă principal topometru.
i întunecată pretarea folclorului, inter de muzică opriţi sau loviţi de sîrma cu din apropierea podului ce
OARA: Ten- pricina. Se vede treaba că traversează linia ferată Sime-
) ; Urmă- pretarea estetică a lucrări Prof. ION RUP nu s-a nimerit printre ei un rla—Petroşani, unde, se ştie, Retribuţia, conform Legii nr. 57/1974,
nă (Side- lor corale, metodologia inspector la Inspectoratul lucrător al I.R.E. Deva. drumul este şi în curbă şi
caramouche nouă a predării muzicii şcolar judeţean Păcat ! în pantă. la grupa a lll-a de ramuri.
jcături sub
îă (Con-
'ROMANI : Informaţii suplimentare la sediul Gru
ru (Unirea);
(7 Nolem- Pe la începutul acestei n-am vrut. Acuma însă mă pului de şantiere din Mintia, zilnic între
►rul Fayard, veri, intr-o bună zi (cit de Scurta „lună de miere" duc şi-f rog pe tovarăşii de
;Republica) ;
america Ex- bună a fost se va vedea mai ia Bircea să mă primească. orele 6,30 — 18,00, personal sau telefon nr.
l-II (Cul- incolo), în piaţa municipiu Chiar zilele astea mă duc".
play . (Mun- lui Deva s-au cunoscut, prin „Eu n-am vrut să ies de la ză nicăieri, că a trăit cu o „Sinteţi singură, in acest mo 13220 - 13221 Deva.
:an : E atît intermediul unei terţe per ment ?". „Da, n-am pe ni
cirea (Mun- I.M.C. Bircea, ne spunea Ge femeie de treabă, harnică,
1EA : Iarba soane, un bărbat şi o femeie. noveva Bălaşca, dar Virgil a dar a alungat-o şi aşa mai meni. Vreau să mă ocup de
(Minerul) ; Bărbatul era Virgil Stanciu, zis să stau acasă că mă ţine departe. Nu peste multă vre muncă şi de creşterea copii
zile şi trei miner la Ghelari, iar femeia lor...". Cînd angajamentele
esc) ; ANI- ei". „Cum, doar s-a lăsat şi me am primit o alta, tot a-
tul pilot de Genoveva Bălaşca, muncitoa el". „Da, dar asta n-am nonimă, in care sîntem încu- erau in toi, in apartament a
rcsc) ; U- re la I.M.C. Bircea. Nu erau ştiut-o, decît mai tîrziu". N-o noştinţaţi că în blocul O 1 intrat un individ, a mormăit
eman Jim nici unul la virsta cină’’’ cre un fel de salut, apoi şi-a a-
BRAD : Iţi ajuns „luna de miere" la ju din Gojdu locuieşte o femeie
idafir (Stea- deau că tot ce zboară se mătate, că noua. combina care are 3 copii, de care nu prins o ţigară de la un re-
RABARZA ; monincă, insă in mintea a- ţie a inceput să scirţiie. Ge are grijă deloc, că primeşte şou, ca la el acasă. „Din-
— serii- sul cine este ?“ — am dat
erul) ; O- mîndurora a încolţit un gind. noveva B. nu făcea mincare, bărbaţi. Sigur, ne-am dus
0 şi fraţii Mai apoi, s-au mărturisit şi nu avea grijă de cei 3 copii să vedem care e situaţia, in glas curiozităţii. „Un verişor
U (Patria); au constatat cu deosebită (modestă, i-a mărturisit la cele 2 cazuri. Pe Virgil Stan de la Haţeg, a venit in vizi
(Flacăra) ; tă".
Cidul — bucurie că gindul era ace
sa de cul- laşi : de a-şi închega laolal Aici, în acest loc, ar trebui
: Profetul, tă existenţele. „Eu am mai Pornind de Ia un fapt de viată puse puncte de suspensie,
iii (Popu-
Jondurul şi fost căsătorită — a zis G.B. dar nu le punem pentru că
:riile I-II ; şi am doi copii, iar de soţul relatat într-o scrisoare povestea se deapănă încă.
•iţi fără vi meu nu ştiu nimic de 7 ani". Genoveva B. stă acum cu alt
itură) ; Un „Nu-i nimic — a spus V.S. bărbat. V. Stanciu hălădu
ară (11 Iu-
: Jucăria Şi eu am fost, dar nu mai început numai pe doi), iar ciu nu l-am găsit. „A dis ieşte pe undeva şi poate, po
IA : Mama sînt". Zis şi făcut. Virgil Stan Virgil îi călca pe urme, in ce părut de o săptâmină" — vestea ne va oferi şi alte VÎNZARI
UC : Făgă- ciu a dus-o pe viitoarea lui fapte in viitor (adică, anoni mica
1) ; GHE- priveşte trasul pisicii pe co ne-a spus maică-sa. „S-o ti
1 mamei „jumătate" la mama sa şi la diţă. Au inceput certurile şi dus să-şi caute de lucru — me). Le aşteptăm. Am vrea o Vînd Skoda S 100, ţ: publicitate
fratele său, Gheorghe, s-o atunci Genoveva B. s-a ho- a opiniat Gheorghe Stanciu. să le oferim insă un sfat ce rulat 52 000 km. Hune
vadă. „Vezi ce faci, băiete, tărît: „Plec de la tine, că Eu n-am fost de acord de la lor in cauză şi altora care doara, telefon 13946.
— a zis maică-sa — că te-ai eşti un chiulău şi un leneş inceput cu el, l-am mustrat procedează la fel: Să jude o Vînd urgent, la preţ e Vînd bicicletă Pegas,
mai fript o dată „Gindeş- şi un...“. ,,Du-te unde vrei!“ cînd a luat-o pe femeia a- ce mai bine cînd se apucă convenabil, casă şi de în perfectă stare. Infor
te-te bine, frate" — a inter — i-a replicat Virgil S. Cînd ceea şi atunci cînd s-a lăsat de ceva. Viaţa nu e o lote pendinţe. Spini, nr. 93. maţii, Deva, telefon 16885.
venit Gheorghe. Dar Virgil S. s-au implinit 3 săptămini, de mina Ghelari. N-a vrut rie, un joc de noroc, care
abil pentru o Vînd casă cu depen
ne frumoa- n-a vrut să audă de nimic şi combinaţia s-a destrămat ca să mă asculte. Treaba lui I". îţi dă posibilitatea să mai dinţe în Haţeg, str. Horia e Vînd căţei rasă
£1 variabil, a adus-o pe Genoveva B. in o pinză de păianjen ruptă Am fost la Genoveva B. a- tragi o carte, să vezi dacă nr. 8, ocupabilă, necu
«mala a- cu coada măturii, şi se pă casă. Ne-a zîmbit încreză iese sau nu. Ci este un lu Sehnauzer uriaş, din pă- 1
însoţite de tr-un apartament din Micro prinsă în planul de siste rinţi import, R. S. Ceho- :
•ice. Vintul 75. Proaspeţii căsătoriţi — de rea că nu mai e nimic de zis toare, indiferentă. Nu, di fi cru deosebit de serios şi tre matizare. Informaţii, De
a moderat, fapt concubini — şi-au în in chestiune. Numai că nu sa n-a scris la ziar — ne-a buie ca fiecare să şi-o tră va, telefon 12826. slovacă şi R. P. Ungară. ;
locale din ceput „luna de miere". Ca s-a brodit aşa. Imediat ce răspuns. In apartament era iască demn, cinstit, prin mun Tîrgu Mureş, str. Siretu- j
ira va fi că, in conformitate cu per- « Vînd frigider „Fram".
a intre 10 s-o facă şi mai dulce, şi-au Genoveva B. a plecat, am murdar, cei trei copii — îm Informaţii, Deva, telefon lui, nr. 13, telefon 950/
ziua între lăsat amindoi lucrul pe unde primit la redacţie o scrisoa brăcaţi ca vai de lume. ceptele moralei socialiste. 13877, după oi-a 17. 39838.
izolat ceată erau încadraţi şi astfel trin- re anonimă, in care eram „Mi-a cerut Virgil să mă las
dăveau după pofta inimii. sesizaţi că Virgil S. nu lucrea de lucru, şi m-am lăsat, deşi TRAIAN BONDOR