Page 49 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 49
Proletari din foafe fărlle, unljl-vă I
ANUL X X X
NR. 6463
MARŢI,
15 AUGUST
1978
4 pagini — 30 bani
în cinstea măreţei noastre
sărbători naţionale
fruntaş în întrecerea socialis
tă. în întîmpina-rea zilei de
23 August, colectivul acestui
sector a declarat perioada
7—1.2 august, săptămînă de
producţie mărită. Acţionînd
cu dăruire şi abnegaţie, mi
nerii de la Vorţa au realizat
suplimentar sarcinilor de
plan ale săptămînii 25 ml la
lucrările de pregătiri şi mai
mult de 160 tone de mine
reu complex. Cele mai bune
rezultate le-au obţinut brigă
zile conduse de Troian Căsă-
lean, Şof-ron Pitic, Gheorghe
Marian şi Gheţie Papriciu.
Minerii de la Vorţa şi-au VULCANUL AZI Foto : A. LICIU
propus ca pînă la 23 Au
SPOREŞTE gust să obţină noi depăşiri
PRODUCŢIA FIZICĂ de plan, să se menţină în întreg personalul tehnico-ingineresc, cît mai „VA CUNOAŞTEŢI
fruntea sectoarelor E.M. Cer
în rîndu! colectivelor de la tej. (Nistor Alba, ziarist co mulţi muncitori-antrenaţi in activitatea JUDEŢUL ?“
I.U.M. Petroşani care în cin laborator). Cei 118 ele.vi din ţarii a-
stea marii noastre sărbători flafi în tabitra cu profil do
aviaţie,
organizata
la
Hu
de la 23 August obţin cele CONSUMURI de creaţie teSmico-ştiin|iîică nedoara de C.C. al U.T.C.,
mai- valoroase realizări, se SPECIFICE REDUSE au participat zilele tre
numără şi cel de la secţia Se ştie că Ia Termocen tă mişcare toţi muncitorii special la utilajele de la cute la un» concurs cu
tema : „Vă. cunoaşteţi ju
prelucrări la cald. Prin de trala Mintia există o tra cu înaltă calificare, maiş blocul 5), realizîndu-se e- deţul 7“ — întrecere susţi
în paralel cu sporirea pro
păşirea productivităţii muncii ducţiei de metal, siderurgîş- diţie în activitatea de trii şi personalul tehnico- conomii de 128 000 lei va nută do 8 echipe de tineri
în medie cu 14 la sută, de tii hunedoreni înfăptuiesc zi creaţie tehnico-ştiinţifică. ingineresc. lută. Dealtfel, în cadrul utecişti din Combinatul si
Con
Hunedoara.
derurgic
Ia începuttil anului şi pînă în Pe această temă am pur — Pe ce se axează con întreprinderii noastre func cursul, care a dovedit bu
de zi o seamă de măsuri ca
prezent, lucrătorii de aici au tat o discuţie cu ing. Ioan cret această activitate, ca ţionează o expoziţie per na pregătire a participan
realizat sarcinile ce le revin re vizează utilizarea raţiona Breaz, preşedintele comi re sînt principalele obiec manentă cu piese de ţilor, a fost urmat de o
lă a materilor prime şi ma siei inginerilor şi tehnicie tive asupra cărora se con schimb asimilate. O altă întâlnire a elevilor din ta
la producţia fizică în pro bără cu Eroul Muncii So
porţie de 109 la sută. în a- terialelor — măsuri la stabi nilor de Ia C.T.E. Mintia. centrează gîndirea tehnică latură a activităţii de cer cialiste, Ştefan Tripşa.
celaşi timp, la materii prime lirea cărora are o contribu Mulţi dintre inginerii, proprie, iniţiativele şi ex cetare este legată de creş
şi materiale s-au obtinut e- ţie valoroasă activitatea de maiştrii, tehnicienii şi perienţa membrilor colec terea siguranţei în exploa „PAGINI DIN ISTORIA
conomii în valoare de un cercetare, proiectare şi ingi muncitorii noştri — ne-a tivului ? tare. Şi aici avem rezulta MINERITULUI"
milion lei, ceea ce marchea nerie tehnologică. Pe aceas spus la început interlocu — Nc preocupăm în ma te bune. In etapa de masă,
torul — s-au angrenat în re măsură pentru asimila în faza pc municipiu şi pe La căminul tinerilor de
ză îndeplinirea înainte de tă cale au fost reduse con ramură, membrii colecti la I.C.M.M. Petroşani a a-
termen a unuia din princi tinuu consumurile specifice mişcarea de invenţii şi i- rea şi realizarea în cadrul vului nostru au prezentat vut loc o seară culturală,
biblioteca
organizata
de
palele obiective ale angaja incit, în prima parte a aces novaţii încă din primul an întreprinderii a unor pie numeroase soluţii care vi municipală a Casei do cul
mentului anual. tui an, în combinatul hune- al funcţionării centralei, se de schimb, în special a tură a sindicatelor din lo
însă în ultimii ani, de celor care se importă. A- zau îmbunătăţirea scheme calitate, sub genericul „Pa
dorean s-au economisit prin cînd a fost cuprinsă în ca vem deja o experienţă bu lor de proiecţii din staţie, gini din istoria mineritu
SĂPTĂMÎNĂ DE tre altele, 5 690 tone căr drul organizat şi stimula nă şi rezultate îmbucură modernizarea şi îmbunătă lui". Seara a fost întregită
PRODUCŢIE MĂRITĂ buni cocsificabili, 1 420 tone tor al Festivalului na toare. Aş menţiona că în ţirea unei instalaţii de au
cocs metalurgic, 916 tone că ţional „Cîntarea Romă- anul trecut planul de asi tomatizare etc. Şapte din
Sectorul .minier Vorţa, din rămizi refractare, 3 700 tone niei", activitatea de crea milări a fost realizat inte tre aceste raţionalizări au
cadrul E.M. Certej, continuă metal în şarje la oţelării şi ţie tehnico-ştiinţifică s-a gral. De asemenea, în a- MIRCEA LEPĂDATU
bunele rezultate în muncă, peste 400 tone oţel-lingou amplificat considerabil, as cest an s-au realizat deja
menţinîndu-se de mulţi ani pentru laminate finite pline. tăzi fiind înrolaţi în aceas 14 asimilări de piese (în (Continuare în pag. a 2-a)
de un recital de versuri
dedicate oamenilor adâncu
Loealitâlile hunedorene — lumini ZIUA PRESEI ROMÂNE rilor de cărbune, susţinut
de poeta Marla Dincă.
Astăzi, 15 august, are loc
; în constelaţia Bomâmei socialiste tradiţionala sărbătoare a important — aşa după cum PENTRU
arăta secretarul general al
„Zilei presei române" şi, tot partidului, tovarăşul Nicolae PROTECŢIA MUNCII
| Bucureşti—o comună cu odată, aniversarea împlinirii Ceauşescu — „în ridicarea pînă în prezent, in C. S.
De la începutul anului şi
combativităţii şi eficacităţii
a 47 de ani de la apariţia,
executat
Hunedoara
s-au
j J j în adîncă ilegalitate, a pri presei revoluţionare şi comu lucrări de protecţie a mun
mului număr al ziarului „Scin- niste din România". „Scîn- şapte milioane lei. Printre
cii în valoare de aproape
i oameni demni, harnici şi mindri j teia". Instituirea „Zilei pre teîa" a constituit şi constituie cele mai importante înfăp
un înalt model de presă mi
sei române" şi sărbătorirea
tuiri sc numără standul de
ei an de an constituie expre litantă, un exemplu pentru probă la tensiuni mărite a
I Doi oameni trec pe uliţă oamenii din satul Bucureşci frumoase. Astfel că belşu- | sia atenţiei, preţuirii şi încre întreaga noastră presă în utilajelor electrice, instala
ţiile de captare a prafului
* şi cînd ajung în dreptul u- se ocupau cu mineritul, gul şi civilizaţia pătrund tot * derii deosebite pe care parti modul de abordare şi trata şi rumeguşului in sectorul
fono-
cabinele
timplăric,
jj nei case, unul strigă : însă munceau în condiţii mai mult în viaţa comunei. I dul şi poporul le acordă pre re a problemelor politicii in izolante pentru protecţia
' — Hai Luca, hai la baie ! foarte grele. Cei din sate Azi nici o casă nu mai e ' sei, slujitorilor ei — ziarişti, terne şi externe a partidului personalului care lucrează
I — Vin acuma ! se auzi le Şesuri, Rovina, Merişor acoperită cu paie, cele ce I -colaboratori, muncitori tipo nostru. in condiţii de zgomot, per
,, dinăuntru şi cîteva clipe şi Curechiu, fiindcă sînt se construiesc sînt din că- * grafi, lucrători din domeniul Anul acesta, „Ziua presei delele do apă Împotriva
radiaţiilor calorice la uşile
| mai apoi celor doi li se mai îndepărtate, lucrau la rămidă, au 2 nivele. în toa. | difuzării, tuturor celor care române" are loc în condi cuptoarelor cu propulsie şl
I alătură al treilea. Pe^imă- pădure, plantau puieţi, iar te satele au pătruns electri- I contribuie, prin cuvîntul tipă ţiile 'anului definitoriu al cin multe alte lucrări.
rit sau vorbit, la propagarea
I sură ce se îndepărta, gru vara îşi luau coasele şi co ficarea, şoselele asfaltate. * în mase a politicii partidu cinalului revoluţiei tehnico- FESTIVALUL
pul creştea, iar cînd ajun-
ştiinţifice, în care s-a trecut
Trăind din minerit, în |
borau pe Mureş să strîngă,
J se în staţia de autobuz era în schimbul citorva duble principal, este firesc ca oa- • lui, la satisfacerea cerinţelor la înfăptuirea hotărîrilor Con „GERMISARA"
| mare. de-a binelea. de mălai, griul celor avuţi. menii Bucureşcilor să cumu- I de informare şi de cunoaşte ferinţei Naţionale, ale plena
» Imaginea aceasta — a Acest mod de existenţă se leze acele trăsături, speci- ' re ale omului societăţii so relor Comitetului Central al Ieri s-a deschis la Gcoa-
I plecării oamenilor la mină reflecta în viaţa satelor şi a fice omului ce munceşte în | cialiste. P.C.R., privind transformarea giu- Festivalul cultural-ar-
tistic „Germisara“. Timp de
J — căreia în limbajul locu- oamenilor : gospodăriile e- subteran : sînt demni, dirji, 4 „Ziua presei române" pri acumulărilor cantitative în- o săptămină, aşezarea va fi
rau sărace, casele mici, a-
harnici. în localitate se aud >
I lui i se zice baie, ni se pa coperite în marea majori adesea cuvinte de laudă | lejuieşte o evocare a activi tr-o nouă calitate — obiec gazda unor ample mani
festări polltico-ideologieo şl
tăţii presei noastre comunis
tiv cardinal pentru asigura
re caracteristică pentru co
ji muna Bucureşci. in fiecare tate cu paie, oamenii tră despre Gheorghe Bogdan, * te şi democratice, atît în ile rea înaintării şi mai dinami cultural-educativc, din ca
re nu vor lipsi simpozioa
| zi, din fiecare casă pleacă iau în lipsuri şi nevoi. loan Costea, Nicolae Circo, I galitate cît şi în anii revo ce a României pe calea pro nele pe diferite teme, ac
J cel puţin un om, un băr- — Care e astăzi viaţa Militon Laslău şi alţii, Mi- < luţiei şi construcţiei socialis gresului şi civilizaţiei, a fău ţiunile eu filmul, earlea,
I bat, să scormonească adîn. comunei ? neritul nu e însă singura } te, desfăşurate sub conduce ririi unei economii moderne, precum şi programele ar
tistice.
a ourile minelor de la I. M. — Minele din împrejurimi ocupaţie a locuitorilor, la J rea Partidului Comunist Ro de înaltă eficienţă. Raportul
S Barza sau la lucru la i-au atras pe aproape toţi Bucureşci realizîndu-se acea I mân, a tradiţiilor militante prezentat de secretarul gene. NOI SPAŢII COMERCIALE
• U.U.M.R. Crişcior, iar fap bărbaţii celor 5 sate şi cum simbioză ce se întîlneşte şi I care caracterizează presa rai al partidului, tovarăşul
La
parterul
ta tul acesta îşi pune o puter- oamenii din comuna Bucu în alte localităţi din min- 2 noastră şi pe care ea le-a Nicolae Ceauşescu, la Con din oraşul nou blocului A
Câlan,
a
I nică amprentă pe viaţa lo- reşci sînt harnici, realizează dra zonă a Bradului : în | îmbogăţit mereu în glorioa ferinţa Naţională a partidu fost dat in folosinţă un
| calităţii, a oamenilor ei. an de an — prin grija ce vreme ce bărbaţii muncesc I sa epopee a edificării noii lui, cuvîntările rostite la ple magazin alimentar cu au
* Viorel Demian, primarul o acordă conducerea parti în subteran, cei ce rămîn J Românii. narele Comitetului Central, toservire, dispunînd do
spaţii pentru pîinc, dulciuri,
Bucureşcîului, îşi aduce a- dului şi statului creşterii ni Apariţia, în urmă cu 47 la întîlnirea cu cadrele din lactate etc. In curlnd, ală
„ minte : velului de trai al minerilor, TRAIAN BONDOR 1 de ani, a primului număr al domeniul muncii politico-ideo- turi vor fl date în folosin
J — După cum ne spun ca şi ăl întregului nostru . * „Scînteii", organul Comitetu logice, cuvîntările rostite cu ţă o mercerie, o parfumcrlc
“ monografiile, şi pe vremuri popor — venituri tot mai (Continuare în pag. a 2-a) | lui Central al Partidului Co şi o patiserie-rotiseric.
munist Român, a avut un rol (Continuare in pag. a 3-a)
