Page 50 - Drumul_socialismului_1978_08

Pag. 2 DlîUMUL SOCIALISMULUI NR.

AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ IN ACŢIUNE
lifoîîreşci - o comună

Toate forţele spre atingerea parametrilor
cu oameni demni, harnici 10.00 AmoJogi
S,oo Telcşcoă
proiectaţi, recuperarea restanţelor tru copi
Anii de
(Urmare din pag. 1) se înfăptuieşte prin fondu­ diei (in
rile tot mai însemnate o 10,55 In alb ţ
si ridicarea calităţii cimentului! acasă- se ocupă de agri­ cordate de stat de-a lun­ 1.6.05 Tcleşcoa
16,35 Matineu
♦ * gul acestor ani de progres
cultură, de creşterea ani­ In mări
episodul
Colectivul de oameni ai întronarea unui climat de dreptăţite consiliului oame­ rire. Subliniind că acest malelor. Şi se ocupă bine, şi lumină, dintre care ulti­ 17.00 l.n voi:
muncii de la I.L. Deva a în­ disciplină şi ordine la fieca­ nilor muncii pentru că nu lucru contribuie direct la di­ de vreme ce predările de mii 10—15 au fost cei mai pentru
auto ;
cheiat primul semestru cu re loc de muncă. s-a preocupat în suficientă minuarea beneficiilor, la produse la fondul de stat rodnici, dar şi prin partici­ 17,15 Kăsuncti
unele rezultate bune. Pro­ — Intr-adevăr, avem une­ măsură de organizarea pre­ creşterea cheltuielilor, ei au sînt tot mai mari. In mo­ parea oamenilor la gospo- perelor i
ducţia globală a fost reali­ ori probleme mori datorate luării şi efectuării unor lu­ cerut consiliului oamenilor mentul de faţă, aproape că ri-rea şi înfrumuseţarea co­ loriul vi
zată in proporţie de 108,9 la oalităţii cimentului produs de crări de la constructor şi muncii să manifeste o mai nu există gospodărie — munei. Dealtfel, tot mai în apr«
do' creai
sută, iar producţia marfă în noi — relata ing. Victor Bă- montor. mare exigenţă faţă de buno realizîndu-se astfel o înflă­ mindra înfăţişare a satelor 17.50 Palmieri
proporţie de 100,6 la sută. din, şeful atelierului mori-ci- Maistrul Gheorghe Huh a gospodărire a întreprinderii. cărată chemare lansată de are o tradiţie îndelungată Film do
Insă, după cum a reieşit din ment. Toate nerealizăriie de criticat compartimentul apro­ — Cum să nu avem neca­ comitetul comunal de partid în comună. Faptul e ates­ dus de
tclevhnu.’
darea de seamă prezentată ordin calitativ se datoresc vizionare, arătînd că în timp zuri cu producţia — sublinia şi consiliul popular — care tat de cîteva diplome da- 18.05 Publicilo
în adunarea generală a oa­ în mare măsură nerespectării ce in depozit sînt imobiliza­ lăcătuşul Alexandru Deac — să nu fi încheiat cu statul tî-nd din anii 1962, 1963, 18.10 Sftiecţiut
menilor muncii de către to­ tehnologiei de fabricaţie de te, in stoc supranormativ, dacă numai în acest semes­ cel puţin u contract. Aşa 1964 şi 1975, care preci­ colul -.D.
n
balet „t
varăşul Dorin Popa, preşe­ către operatori pe diferitele piese în valoare de peste 7 tru la noi s-au înregistrat pe­ se face că, la ora actuală, zează că Bucureşcii s-a 18.30 Reportaj
dintele consiliului oamenilor fază ale procesului de pro­ milioane lei, unele piese ab­ ste 19 mii ore om timp de la tineret taurin, spre e- clasat pe primele locuri în 18.50 Lecţii T
muncii, secretarul comitetu­ muncă neutilizat. Din aces­ xemplu, există cu 53 de întrecerea patriotică dintre oratorii
tură ;
lui de partid pe întreprinde­ tea, o mare parte sînt ab­ contracte mai multe decît localităţile rurale. Şi dacă 13,20 1001 dc
re, pianul producţiei fizice a senţe nemotivate şi învoiri. cifra planificată. Şi nu este în 1977 valoarea muncii pa­ 19.30 Telejurn
Program
fost realizat doar in propor­ Adunarea generală a oamenilor in cuvintul lor, unii vorbi­ lipsit de semnificaţie că în triotice a atins cifra de 19.50 — progi
ţie de 91,1 la sută la ci­ tori au adresat critici obiec­ fruntea listei celor ce con­ 800 000 lei, în 1978 ea va lui ;
ment şi de 63,7 la sută la munci; de la I. L Deva tive consiliului oamenilor tribuie la creşterea canti­ ajunge la un milion, ba 20.10 Teatru
duel" d
ipsos. De asemenea, indica­ muncii, arătînd că de multe tăţilor de came, lapte, lină chiar la mai mult, de vre­ sandri ;
torul de eficienţă nu a fost ori nu acţionează ca un or­ ş.a.m.d., se află tot mineri, me ce, în cele 7 luni tre­ 21,40 Tribuna
realizat, depăşindu-se chel­ gan colectiv de conducere, cum ar fi Petru Barba Vlad, cute din acest an s-au în­ 22.10 Armonii
tuielile la 1 000 lei produc­ ducţie (motivele fiind indis­ solut necesare lucrărilor de nu manifestă elasticitate, di­ Petru Nicoară, ca şi cetă­ făptuit lucrări în valoare mâne se
drigal" ;
ţie marfă. ciplină, slabă pregătire pro­ reparaţii, procesului de mun­ namism şi fermitate in lua­ ţeni ca loan Barbu, Patru de peste 700 000 lei, in 22,25 Telejurn
Atît darea de seamă, cit şi fesională, neatenţie etc.) şi că, nu se procură. De aici rea unor măsuri. De aseme­ Codrean, Avram Popa, Ni­ fruntea acţiunii înscriin-
vorbitorii au subliniat că ne- apoi unui control calitativ stagnări în producţie sau fo­ nea, s-a arătat că activitatea colae Tebieş, loan Ciroo, du-se, cum e şi firesc, de­
realizarea indicatorilor fizici insuficient de riguros din losirea de improvizaţii care comisiilor pe probleme de pe Viorel Demian şi mulţi al­ putaţi ca Viorel Demian şi
se datorează in primul rînd partea celor, de la C.T.C. duc la defectarea utilajelor, lingă consiliul oamenilor ţii, Ceea ce înseamnă că Petru Ghilean, ca şi mulţi
restanţelor de la linia I de muncii şi comitetul de partid
Unii dintre participanţii la la scăderea calităţii produ­ viaţa comunei şi a oame­ alţi cetăţeni, cum ar fi Pe­ ISUCUREŞT
ciment şi mai ales nep tinerii discuţii au subliniat în cu- selor. a fost destul de palidă. Co­ nilor ei ore două surse de tru Oprean, Troian Mateş, dioprogramul
în funcţie ia termen a liniei vîntul lor — pe bună drep­ — La atelierul mecanic a- mitetul de partid, consiliul belşug : mineritul şi preda­ Graţian Groza, loan Viad 7.00 Radiojur
a ll-a. Dar, pe lingă aceste tate — că deoarece mai sînt vem meseriaşi buni. Ar tre­ oamenilor muncii trebuie să rea la stat a produselor ce ş.a. Şi astfel, tocmai fiind­ vlsta presei ;
melodiilor ; f
cauze oarecum obiective, numeroase lucrări restanţă la bui să se preocupe mai mult impulsioneze activitatea co­ prisosesc în gospodărie şi, că toţi cetăţenii comunei ştiri ; 9,05 R
vorbitorii au reliefat o serie linia I de ciment şi la linia de asimilarea şi producerea misiilor pe probleme şi să firesc, acest fapt se oglin­ au realizat ceea ce are co­ cullătorilor ;
de lipsuri care s-au mani­ a ll-a (care trebuie pusă în unor repere de piese care conlucreze mai mult cu a- deşte in modul de trai, în muna Bucureşci la ora ac­ do ştiri ; 10. 1
operete ;
festat în activitatea colecti­ cestea. înfăptuiri social-cultu-rale tuală, sub conducerea în­ folii şi rock
funcţiune foarte curînd) o se procură mai greu — ară­
vului, lipsuri care puteau fi parte din aceste lucrări pot ta Octavion Alic, şeful co­ Anolizînd sarcinile ce le demne de anii noştri. în ţeleaptă a partidului, oa­ ţa ; 11,00 Bu
11,05 Atlas I
evitate dacă, la toate nive­ fi preluate de la constructor loanei auto de la cariera de stau în foţă în semestrul II fiecare sat există magazin menii locului se mî.ndresc Avanpremiori
lurile, de la .muncitori, echi­ de către echipe ale benefi­ calcar. Constantina Aoanei, (atingerea parametrilor pro­ universal, cooperaţia de cu comuna lor, cu înfăptui­ 11,35 Dlscotej
dc
pă, atelier, pînă la organul ciarului. „Noi sîntem de fapt şefă de echipă la bobinaj, iectaţi şi recuperarea res­ consum înregistrînd an de rile anilor socialismului pe Buletin in
slăvim
colectiv de conducere s-ar fi proprietarii acestei întreprin­ şi Nicolae Munfeanu, secre­ tanţelor la producţia fizică) an creşteri la vînzările că­ care le cîntă pe scenele nie ! ; 12,35 1
acţionat cu mai multă tărie, deri, noi rămînem să pro­ tarul comitetului U.T.C. pe şi cele din anul viitor, cînd tre populaţie cu circa 1 mi­ căminelor culturale, în pro­ prelative ; 13
în mod riguros şi organizat, ducem în continuare aici. întreprindere, au reliefat în vor avea sarcini şi la export, lion de lei. In casele oame­ gramele formaţiilor artisti­ 3 ; 15,00 Uul
16.00
Radio
în direcţia bunei întreţineri şi Avem şi forţe disponibile şi cuvîntul lor faptul că peste oamenii muncii de la I.L. nilor'se află mobilă nouă, ce de amatori, la Bucureşci Coordonate
exploatări a agregatelor, posibilităţi tehnice să pre­ tot în întreprindere, dar în Deva s-au angajat să facă modernă, televizoare, apa­ pulsînd o activitate cultu­ 17.00 Buletin
păt
creşterii calităţii produselor, luăm o mare parte din lu­ special la depozite, în parcul totul pentru realizarea obiec­ rate de radio, in fapt mo­ rală bogată. Iar cugetele Memoria 18,01
nese ;
raţionalizării consumurilor de crări. in felul acesta le vom auto şi în spaţiile ateliere­ tivelor stabilite şi aprobate dul cum vieţuiesc familiile oamenilor sînt pline de sa­ 20.00 Folclor
materiale, combustibili şl e- realiza mai repede şi mai lor, se pot vedea aspecte de de adunarea generală. din Bucureşci nedeosebin- tisfacţia împlinirilor socialis­ Oltenia ; 20,1
nergie şi, îndeosebi, pentru bine". Ei au adus critici în­ risipă şi de slabă gospodă­ MIRCEA LEPÂDATU du-se prin nimic de traiul te ca şi de o încredere de­ peisaj indust
ran ; 20,30 c
unei familii de la oraş. plină în viitorul localităţii re ; 21,25 Oi
Evident, acest adevăr de lor, tot mol mîndră şi mai studio ; 22,01
oră ; 23,00—5
netăgăduit s-a înfăptuit şi
întreg personalul tehnico- prosperă. muzical nocl
TIMIŞ OARl
lualitatoa rai
zică de jazz
ingineresc, cit mai mulţi mea artelor:
Mai nobil tică ; Profi
Geta lancu ;
muncitori - antrenaţi formaţii dc :
c
Colocviu
ea aurul iv-a trecui mult şi o fe­ Munca — o
învaţă în fai
în activitatea de creaţie Tinăra cu halat albastru meie tinărâ, îngrijorată s-a săvirşeşle in
20.00
întreba
se uita nehotărită la poşe­ sprijinit de tejghea. pumiem.
(Urmare din pag. 1) acţiuni cu termene şi res­ ta de pe tejghea. S-o la ? — Am uitat... N-aţi gă­
ponsabilităţi) s-au realizat Să n-o ia ? Mari a Nicolae sit-o cumva ? O poşetă
fost distinse cu diplome la deja şapte, din Lupeni, vinzătoarea de neagră... Am rămas fără
faza pe municipiu. Zilele — A început etapa pe la mercerie, îşi dădu sea­ nici un ban... Am cumpă­
acestea s-a încheiat etapa municipiu a Festivalului ma că cineva o uitase. A rat o mulţime de jucării şi DEVA , ..o.
de masă a Festivalului na­ naţional „Cîntarea Româ­ luat poşeta modestă şi s-a îmbrăcăminte pentru năs­ ca stelele <
ţional „Cîntarea Româ­ niei". Cu ce participă e- adresat colegelor el: truşnicii mei de copii. pioarâ sau |
niei". Aş putea spune că nergeticienii Mintiei la a- — Cred că-i a femeii cu — Mai aveţi şi altceva IIUNEDOAIL
această a doua ediţie a ceaslă etapă ? băieţii care a fost a- in poşetă ? trie, seriile
Scaramouche
festivalului s-a remarcat — Cu şase exponate dineauri, nu ştiu dacă voi — Da, o pereche de o- ra ba bura <i
atît prin participarea spo­ funcţionale, rezultat al chefari ai soţului meu pe PETROŞANI
rită cit şi prin prezentarea cercetărilor şi inovaţiilor aţi observat-o. A cumpărat care i-am scos de la ate­ Express, se
rea) ; Din
unor inovaţii, raţionalizări săpun şi pastă de dinţi. lierul... Noiembrie) ;
şi îmbunătăţiri tehnice do premiate în etapa de ma­ Cei doi băieţi o tot che­ — Poftiţi, e a dumnea­ nebuni (Rcp
mare eficienţă. să. Dintre ele amintesc mau „acolo e îngheţată, voastră !... PENI : Plo
(Cultural) ;
— Mai exact, cum s-a . doar maşina de bobinat cu mămico, hai acolo !“ — Sarajevo
desfăşurat clapa de ma­ miez toroidal. Prin confec­ probabil nu şi-a dat seama Un gest liresc, unul din VULCAN : 1
torese) ; I.OI
rea­
să ? ţionarea la noi a bobine­ că n-o mai are printre sa­ faptele cotidiene ale rellectind bat, altă
noastre,
lităţilor
— Comisia pentru coor­ lor toroidale reducem con­ coşe. Uitaţi-vă, pe lingă adevăratele concepţii de­ 1-11 (Mineru
Trei zile
donarea activităţii de crea­ siderabil importul, econo­ inelul ăsta mai sint şi... (Muncitoresc]
ţie tehnico-ştiinţifică, de­ misiri anual 750 000 lei nouă sute trei zeci şi şase spre relaţiile dintre oa­ SA : Expedi
sigur cu sprijinul consiliu­ valută. De asemenea, au de lei. meni : un gest simplu, izvo­ serbie I-n
BRAD : Revi
lui oamenilor muncii şi fost prezentate şi două co­ — Şi mai e ceva... di din înalta ţinută etică a (Steaua ro
sub îndrumarea comitetu­ municări ştiinţifice care a- — Da, cu „asta" o să ne omului ce pune înainte de TXE : Judeci
lui de partid, a organizat bordează rezolvarea unor 1. L. DEVA-CH1ŞCADAGA — staţia „O* 1 . Dc aici, calca­ convingem cine este păgu­ toate demnitatea şi cinstea. drum (Patrii
birii (Flacăr
o serie de comunicări, me­ aspecte tehnice din termo­ rul concasat străbate pe bandă peste dealuri şi lunci un drum başa. DEM. D. IONAŞCU BAI : insula
de 8 km, pînă la fabrica de ciment şi var Chiscădaga.
se rotunde şi o gală de centrala noastră. Foto : VANEA A. STADNIC — Ormindea ginţii (Ca m
filme cu caracter tehnic. HAŢEG :
crinii (Popu
Da acestea au participat Suferinţele t
her ; CAL.
majoritatea cadrelor teh- i Cind a fost adusă, cu vreo cile intervenţii am făcut fiind adusă in stare de... pină acum, instalaţia res­ folosibilă. Din cauza înde­ Nickleby (C
nico-inginereşti şi numeroşi , doi-trei ani in urmă, in ju- pentru a-i obţine transferul. repaus total. Elorturile de pectivă a lost „înaintată" lungatei staţionări, au Înce­ râ) ; STMEH
muncitori. în altă ordine l rul ei s-a adunat multă lu­ Frinturile din dialogurile a o readuce la viaţă s-au la gradul de stafie itineran­ put s-o cam doară încheie­ graţie 1573
de idei, după ce la începu­ me. Ce mai, parcă sosise redate le-am reconstituit cu dovedit a fi zadarnice. Sin­ tă. Proprietarii actuali ou turile, prin părţile esenţiale 1LIA : Ziua
na) ; TELIUl
tul anului au fost inven­ una din fiicele balenei „Go- prilejul unor treburi repor­ gura calitate care trebuie dat-o, zice-se, disponibilă făcindu-şi apariţia şi rugi­ trii de pre;
tariate toate problemele liat". Specialiştii in materie tericeşti pe la I.A.S. Mintia. luată in seamă acum este la departament. Cum insă na. Intre timp unele hîrtii rul).
s-au şi grăbit să-şi dea cu Era să uit a vă pune in că această instalaţie vaio- de ofertă continuă să zboa­
tehnice cu care ne con­ nu s-au găsit amatori s-o
fruntăm, a fost lansată, \ părerea. re, altele zac cine ştie prin
mai bine-zis preluată ini­ i — Să vezi ce treabă o să ce sertare. Dar, deocamda­
ţiativa „Fiecare cadru teh­ / facem cu maşinăria asta. O Foileton Silfii tă viitorul maşinăriei rămi-
nic şi muncitoresc să re­ \ adevărată revoluţie in teh- ne tot sub semnul incerti­ Timpul pr<
zolve o problemă tehnică i nica mulsului, nu alta. tudinii. Totuşi departamen­ săptămîna u
în sprijinul producţiei, în 1 — Ce productivitate o să tul nu şi-a spus incă cu- încă de Ia în
şaptămini, vi
afara orelor de program". 1 realizăm ! N-o să vă vină a vin tu!.,. (r-un proces
Iniţiativa „a prins". Indi­ * crede, dar aşa ceva este o temă insă cu lucrul cel rează peste 250 000 iei. De achiziţioneze, stafia devo­ Un lucru ni se conturea­ Cerul va fi t
vidual, sau constituiţi în ţ| mană cerească pentru uni- mai important şi anume că adu, nu aduce insă nici un rează in continuare venitu­ ză tot mai clar. E greu de tul izolat vc
t tatea noastră. crezut că in actualul cin­ se de ploaie
colective, numeroşi oameni „obiectul" in cauză se nu­ folos. Nici măcar nu în­ rile I.A.S.-ului Mintia. Con­ descărcări el
ai muncii s-au antrenat în \ — Intii s-o punem la lucru meşte instalaţie de muls frumuseţează peisajul din vinsă pe deplin şi in timp cinal vom mai putea minca In a doua
rezolvarea problemelor teh­ L şi apoi să vorbim de perfor- mecanic. jur. In schimb e bună de scurt de „avantajele" incon­ lapte tras prin conductele minii, vreme
nice ardente ale întreprin­ • manţe. Nu ştiu de ce, dar In ,,buletinul" ei scrie că pagubă. Face goluri în testabile ce le aduce maşi­ acestei mulgătoare. Bine ar neral frumoa
să, cu cerul
derii. Din programul de ţ am eu nişte presimţiri că... a mai umblat şi pe la alte bugetul unităţii prin amor­ fi să fim contrazişi. Pină la nin noaptea
acţiuni privind cercetarea I — Să nu zici intr-un ceas I.A.S.-uri din ţară, timp în năria respectivă, conduce­ casare mai este doar des­ noros după.
ştiinţifică, dezvoltarea teh­ i rău. Doar ştii cu ce sacrifi- tismentele ce se plătesc rea unităţii a declarat sus tulă vreme. pe alocuri, n
nologică şi introducerea 1 cii a lost adusă. Marfă de care a cam fost maltratată pentru... nefolosirea ei. şi tare că n-o mai poate Pentru conformitate nele de deal
cădea averse
progresului tehnic (care ^ import, nu ? Apoi. nu uita ' şi mai ales descompletată, Pentru „serviciile" aduse suporta decît indivizibilă şi T. DOBRICEANU soţite de des
înscrie un număr de 15 trice.