Page 51 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 51
63 • MARŢI, 15 AUGUST 1978 Pag. 3
EIUME
mulul pen-
llnerct :
ai ©OJMC- „Mîndru sfnt in ţara mea" La Şăufaşti-în
*ru ; B 0
Sub acest generic s-a ces bucurîndu-se piesele
vacanţii: desfăşurat, sîmbătă, la Pe „Cîntec pentru ţara mea", Ca o pasăre ~ măiastră, tntimplător a fost ales ju oamenii cetăţii de foc nu «au în cele citeva ore petrecu
sudului — troşani şi duminică, la La „Cîntarea României", „Cîn- Zlin-tU se înalţă pe vertica deţul Hunedoara. Aici, la numai vocaţia oţelurilor in te in mijlocul tinerilor din
cul de acumulare de la tee pentru oameni", „Prie li, către tăriile albastre ale Deva, s-a constituit in ulti candescente, ci au şi voca tabără am notat in carnetul
■ emisiune cerului. Sus, sus, tot mai mii ani unul dintre cele mai ţia artei, a frumosului, a dc reporter o sumedenie de
ducătorii Cinciş, o amplă trecere în tenie"), şi cea a tineretului sus. Dar iată, motorul se o- mari aerocluburi din ţară, poeziei şi muzicii po care impresii, fapte, imagini şi
revistă a formaţiilor de din Petroşani. preşte... Avionul rămîne dte- aeroclub cu trei activităţi — caută, şi dc cele mai multe gînduri, desprinse din activi
eial al o- muzică uşoară şi folie din va secunde neclintit, cu faţa zbor cu motor, planorism şi ori reuşesc, să le ridice (ca tatea lor şl am notat citeva
rtă — cri- La Cinciş, duminică, în Îndreptată spre soare, apoi... paraşutism. litativ vorbind) Ja acelaşi nume, ale celor mal talen
s esenţial judeţ, manifestare înscrisă prezenţa a mii de siderur- sc răstoarnă brusc, si „cade" De la loan Ştaier, activist Înalt nivel atina dc oţelurile taţi, care s-au remarcat prin
i actului în etapa de masă a celei gişti, au evoluat formaţiile vertiginos spre pămint, în- al Comitetului municipal De Uimedorcne. indemlnare şi curaj : Maria
muzicală ; de-a două ediţii a Festiva virtindu-se ca o frunză va al U.T.C., comandantul înainte de a relata despre Crişan, Cristinel Arapu, Zi
de aur. de muzică uşoară ale clu moartă in bătaia vintului. taberei, notăm citeva amă tinerii cutezători, se cuvine ua Tule, Rodiră Bulgărea,
arţar pro- lului naţional „Cîntarea burilor „Siderurgistul" Hu Jos, mai jos, mai jos. Moto nunte despre organizarea a- să amintim citeva lucruri şi Crăciun Tirlca şl Nicolae
tourile de României". La Casa de nedoara, sindicatelor din rul încă nu sc aude. Dco- cesteia : despre „dascălii" lor in ale Jurglu la zbor cu motor. Tl-
dală, ajuns la citeva sute de
— Tinerii sînt grupaţi in 4
idiene ; cultură din Petroşani s-au Călan şi ale caselor de cul metri de sol, avionul se În detaşamente, după activita aviaţiei. Subliniem dc la în beriu Necşa, Ionel Manoles-
întîlnit formaţiile de muzică toarce fulgerător pi, pro tea pe care o desfăşoară : ceput că toţi sînt tineri, en cu şi deveanul Gicu Vâdea-
in spe .ta- tură din Deva, Brad şi O- tuziaşti şi işi iubesc eu pa nu, care are deja 71 de sal
;:-;lui dc uşoară de la cluburile din răştie. pulsat de puterea motorului, zbor cu motor, planorism şi siune profesia. Florentin turi cu paraşuta, slnt cri
« . Aninoasa, Lupeni, Lonea şi ţişneşte ca o săgeată, din două detaşamente de para- Gcorgescu, Vaslle Neaga,
scriitor ; Organizată de Consiliul nou, spre înălţimi... şutişti. In afara antrenamen Marcel Chclaru şi Gheorghc mai destoinici paraşutiştl. De
‘jitru lu- de la casele de cul judeţean al sindicatelor şi Ne-am început reportajul telor pe specialităţi şi a pro Nicâ, toţi patru absolvenţi ai la planorism instructorii
loan
ne-au
agricul- tură din Haţeg şi Petro Comitetul judeţean de cul nostru, din Tabăra naţională gramului specific unei ase şcolii do ofiţeri de aviaţie Muntean recomandat pe Ţăran,
u,
Emilia
şani. A participat, de ase a C.C. al U.T.C. de pregătire menea tabere, ei sînt an „Aurel Vlaicu", slut instruc Florin Păun, Martin Shaser
grenaţi intr-o serie dc acti
menea, formaţia de muzică tură şi educaţie socialistă, a tineretului pentru apăra vităţi cultural-sportivc şi e- torii de zbor cu motor. Si- şi pe Smaranda Udrişte.
rea patriei, cu redarea uneia
parlidului uşoară a tineretului din trecerea în revistă va pri dintre cele mal spectaculoa ducatlvc. Mulţi dintre tinerii rniotn Cîmpcanu şi Czapo ...Răsfoind jurnalul tabe
de
poporu- Petroşani. Cele mai bune, lejui o dezbatere cu toţi se şi mai curajoase figuri aflaţi în tabără ne-au poves Zoltan sînt iar instructori Ciu- rei ne oprim Ia o pagină $n
Gabriela
planorism,
tit eu emoţie despre vizite
redate
de
..r‘nc-1- mai reprezentative prin re instructorii formaţiilor de ale acrobaţiei 160 aeriene, tineri, le făcute in locurile pline de rca, Marian Văduva şi Ma- care erau unui tinăr caligrafic-
gîndurile
despre
de
oarece
cel
sile Alec- pertoriu, interpretare şi ţi muzică uşoară din judeţ băieţi şi fete din toată ţara, istorie ale judeţului. Iar în- rlus Ionescu do paraşutism. vocaţia omului spre Înălţa
nută artistică s-au dovedit privind repertoriul, inter fac parte din categoria ce tilnirile cu Eroul muncii so Menţionăm că tinăra instruc re. Notăm o frază... „Ne-au
Ştefan
cialiste
Tripşa,
eu
formaţia de muzică uşoară pretarea şi ţinuta scenică, lor mai curajoşi. Să ne ex toare Gabriela Ciurea eslc crescut aripi şl încercăm să
cintee ro- scriitorul Neculai Chirieă şi componenţă a lotului naţio zburăm. Zbor de pasăre, li
rrut „Ma- a clubului muncitoresc din pentru creşterea calitativă plicăm. Tabăra are profil cu cei doi fraţi, poeţi şi nal de paraşutism şi are ptnă ber şi ameţitor. Sintem si
Aninoasa (de un real suc a acestui gen artistic. de aviaţie, este găzduită de menestreli, Eugen şl loan acum exact 1001 de lansări guri că vom reuşi"... Sue-
judeţul nostru şi antrena Evu, au rămas adine întipă cu paraşuta, performanţă ces !
Schimb de experienţă mentele se desfăşoară zilnic rite Sn sufletele lor. In a- destul dc rar intilnltă la îe- MIRCEA CRIVAT
pe aeroportul Săuleşti. Nu
eeste zile ci au Înţeles eă
mel.
Ansamblurile folclorice unui numeros public aflat
„Izvoraşul" din Geoagiu aici la odihnă şi trata
6,<M) Ra- Băi şi Căminului cultural ment. Suita de cîntece şi
Umineţii ; din Vaţa de Jos s-au întîl dansuri a celor două an
8,<H) Ite- sambluri folclorice a ofe masele perspective ale gimnasticii
Curierul nit, duminică, într-un
ulctin de schimb de experienţă. A rit nu numai un spectacol
ulcm as fost, de fapt, un dialog ar celor prezenţi, ei şi un
ii Buletin Cum subliniam în rela
agini din tistic, desfăşurat în parcul rodnic schimb de expe află în momentul schimbă
Aternanţe staţiunii balneoclimaterice rienţă pentru artiştii ama tările noastre de la meciul rii generaţiilor. Mai con
10 Mieri Vaţa de Jos, în prezenţa tori. de gimnastică feminină semnăm bucuria de a fi re
ile ştiri ; România — Bulgaria, pri văzut-o în concurs pe cam
•ic ; 11,20
idio-TV. ; Oînt şi joc pentru mineri ma competiţie internaţio pioana absolută a Româ
1“ ; 12,00 nală de acest gen găzduită niei, Cristina Itu. revenită
12,05 Te la Deva s-a bucurat de în arenă după un accident
c ltoini- •Numărîndu-se printre festările au fost organizate
s inter- colectivele care beneficia la stadion, unde s-au re aprecierile unanime ale grav suferit în ianuarie,
! la 1 la publicului şi specialiştilor care pentru mulţi specia
nioşilor ; ză, din acest an, de redu unit într-un amplu specta prezenţi. Este însă mo lişti a fost considerat sfîr-
; 1G,20 cerea orelor de muncă, mi col de cînt şi joc formaţiile
jnomice ; nierii de la I.M. Barza au artistice de amatori din în mentul să facem preciza şitul carierei sportive a
iri ; 17,05 rea că deşi meciul a fost acestei talentate gimnastei
ai romă. avut sîmbătă zi liberă. treprinderile, instituţiile şi calificat de junioare, a-
ic acrii ; Pentru această zi, Consi de la Casa de cultură din De asemenea, consem
cal din liul orăşenesc de edu Brad. De un deosebit suc ceastă categorisire în gim năm satisfacţia tuturor
iui n ia — nastica de astăzi, practica celor care au asistat sîm
ontempo- caţie politică şi cultu ces s-a bucurat spectacolul tă de la cele mai fragede bătă la competiţie, de a
i şono- ră socialistă Brad a or ansamblului ţigănesc al
ţâre In ganizat un program ar căminului cultural din vîrste, are mai mică im vedea şi aprecia elogios
zi inlr-o tistic şi sportiv bogat. Sîm Geoagiu — oaspete al bră- portanţă, atîta vreme eît şansele tinerelor noastre
>n stop Nadia, la Montreal şi fe
bătă, după-amiază, mani denilor. gimnaste în perspectiva vi
18,00 Ac- tiţele Devei, sîmbătă, au itorului. Elementele noi,
18,10 Mu-, demonstrat virtuţi de exerciţiile complet noi exe
i Din lu maestre, atîta vreme eît cutate de Emilia Eberle şi
lea plas- vîrsta senioarelor a cobo-
rampă : ZIUA PRESEI ROMÂNE Gabi Gheorghiu, integrarea
Solişti şl rît la 9, 10, 14 ani. Meciul rapidă a debutantelor An-
îi ; 19,00 în sine a întrunit atribute
inereţea : le unei întîlniri oficiale gela Jurja şi Viorica Gyiito
care sc (Urmare din pag. 1) Sîntem deplin conştienţi de reprezintă certe promisiuni
?i sc de- faptul că în activitatea lucră, dintre două reprezentative pentru succesele viitoare
i ; 19,io tarilor din domeniul presei şi a demonstrat din nou
vă răs- prilejul vizitei de lucru în ju superioritatea categorică a ale gimnasticii româneşti.
deţul nostru din anul trecut din judeţul nostru mal sini tinerei şi noii noastre e- Iată, în fotografiile noas
constituie îndreptare de ines şi unele neajunsuri, că nu ehipe. Aşa cum sublinia tre, secvenţe ale... zborului
timabilă valoare teoretică şi reuşim întotdeauna să cu antrenorul Bela Karolyi, tinerelor sportive spre con
pr.actică pentru activitatea prindem problemele priorita într-un recent interviu a- sacrare.
ziarelor din judeţul nostru, re de muncă şi de viaţă şi cordat ziarului nostru, NICOLAE ST ANO U
pentru munca fiecărui gaze că mai avem probleme în gimnastica românească se Fotografii : VIRGIL ONOIU
tar. ce priveşte perfecţionarea
măiestriei gazetăreşti pentru
în cadrui preocupărilor de PRONOSPORT
bază ale conducerii partidu a satisface exigenţele legiti
lui şi statului nostru, de fun me ale cititorilor şi a prezen Laminorul Roman — Ceahlăul P.N. 2—0 1
ta cu mai multă forţă de
damentală şi vitală însemnă Nicolina Iaşi — Constructorul Iaşi 1—2 X 2
tate pentru dezvoltarea eco- convingere şi mobilizare me Oţelul Galaţi — Ancora Galaţi 1—1 2
Victoria Ţăndărcl — Celuloza Călăraşi
0—2
nomico-sociaiă, presa din ju sajele pe care le transmitem. Ş.N. Olteniţa — Autobuzul Bucureşti 1.—0 1
Beneficiind de îndrumarea Electronica Bucureşti — Metalul Bucureşti 2—2 X
deţul nostru, ziarele „Drumul T. M. Bucureşti — Voinţa Bucureşti 1—2 J
socialismului" şi „Steagul permanentă a Biroului şi Se C.F.R. Craiova — Eleetroputcre Cratova anulat
roşu" au acţionat cu insis cretariatului Comitetului ju Dierna Orşova — Pandurii Tg. Jiu 4—2 1
3—2
tenţă, sub îndrumarea atentă deţean de partid, de spriji Unirea Dr. Tr. S. — C.S.M. Drobela Tr. S. 3—0 1
U. lVf. Timişoara — Vulturii Lugoj
1
nul preţios al colaboratorilor,
şi permanentă a Biroului Co Strungul Arad — C.F.R. Timişoara 0—0 X
mitetului judeţean de partid, de contactul larg cu cititorii, Rapid Arad — Gloria Arad 2—1 1
pentru sprijinirea organizaţii ziarele şi ziariştii var depune
eforturi necontenite pentru
lor de partid, a organelor de perfecţionarea continuă a în
conducere colective, în asi r
tregii lor activităţi. LĂCĂŢELE vocat pentru a justifica dc potrivit şi mai eficient dacă
gurarea cunoaşterii hotărîri- Asemenea întregului partid, NEGLIJENŢEI fapt neajunsurile din pro ar populariza — chiar in
lor Conferinţei Naţionale şi întregului popor, lucrătorii pria activitate. spaţiul pe care şi l-a atri
ale plenarelor C.C. al P.C.R. Cert este că, actualmen buit ia panou — faptele şi
din presă au urmărit şi au PANOU CARE
şi mobilizarea oamenilor mun primit ou deosebit interes ex te, cabinele c/e la ştrandul realizările valoroase ale ti
cii la transpunerea lor în punerea tovarăşului Nicolae staţiunii Geoagiu sînt cu lor care ţin paravan negli DEZINFORMEAZĂ nerilor ?
viaţă. Presa din judeţ s-a Ceauşescu la recenta şedinţă totul insuficiente. Pentru jenţei. Dacă ar fi să ne luăm IARBA CARE SE PIERDE,..
preocupat şi se preocupă a activului central de partid completarea sau, altfel după panoul „Tineretul fa
pentru evidenţierea şi răs- spus, substituirea funcţio FURAJELE SiNT DE VINĂ? ţă în faţă cu producţia" de Readucem in actualitate
şi de stat — document de
pîndirea experienţei înainta excepţională însemnătate, nalităţii acestor ccrbine, ou Cooperativa agricolă din la termocentrala Mintia ar problema stringerii neîntîr-
te, de oglindirea modului strălucită analiză a principa fost create iniţieri gardero Cîmpuri-Surduc a reuşit o trebui să ni-i închipuim pe ziatc a furajelor de pe
drumurilor,
a-
cum se aplică noul mecanism lelor fenomene şi tendinţe bele colective care, pe par performanţă greu de ega tinerii de aici stind cu mii- marginea prezentînd o dublă
ceasta
economico-financiar, de pro ale vieţii internaţionale con curs, au lua-t altă destina lat. Este vorba despre du nile in şolduri şi privind la însemnătate. Pe de o parte
blemele producţiei de căr- temporane, a căilor de solu ţie. Astfel, garderoba de la blarea pierderilor cauzate restul colectivului cum lu este vorba despre grija ce
bune, metal, investiţiilor, ale ţionare constructivă a pro bazinul olimpic este ţinută de mortalităţi şi sacrificări crează. Pentru că, in afară trebuie acordată aspectului
dezvoltării producţiei agrico sub... lacăt, pentru că s-a neeconomice la bovine şi de titlu şi de colectivul de
blemelor cu care se confrun transformat in depozit. In ovine, comparativ cu anul redacţie — Emil O prea n, de ordin gospodăresc al
le, venind ou o seamă de tă astăzi omenirea, a activi această situaţie vizitatorii trecut. De asemenea, uni responsabil şi Teodora Mar zonelor drumurilor, iar pe
acţiuni publicistice şi organi tăţii României socialiste în tatea menţine în electiv 30 tin, Ovidiu furcă, membri de alta de necesitatea
pentru zatorice în sprijinul realizării au început să folosească stringerii tuturor resurselor
august : chinate păcii şi colaborării drept garderobă spaţiile in de bovine şi 50 de ovine — panoul nu publică ni
acestei sarcinilor care stau în faţa între popoare. Studierea a- stalaţiilor sanitare. Curind ‘ forate. Conducerea C.A.P. mic. Or, realitatea este cu vegetale pentru sporirea
a a in- organizaţiilor de partid, a au apărui însă şi aici... la explică aceste situaţii inad totul alta. Zeci şi zeci de producţiei de furaje. Ia le
ic ăl zi re. profundată a expunerii se gătură cu iarba pe cale de
€u to- colectivelor de oameni ai cretarului general al partidu căte, pentru că instalaţiile misibile pe seama furajelor tineri energeticieni se nu
t aver- muncii. Un larg evantai de lui dă presei inestimabile ja se defectează şi este mult de calitate necorespunză mără printre evidenţiaţii şi a se pierde semnalăm si
te de fruntaşii termocentralei, de- tuaţiile negative întilnite în
acţiuni şi rubrici ale ziarelor loane în îmbunătăţirea conti mal simplu să ie incvi, de toare (!). Cine altcineva
ci t să le repari. Aşa se fa dacă nu consiliul de . con punind eforturi pilduitoare ■ deosebi in raza comunelor
săptă- sînt consacrate oglindirii ac nuă a activităţii sale de răs- — alături de colegii lor mai Turdaş, Bretea Română,
în ge- tivităţii organizaţiilor de pîndire în masă a cuvîntului ce că pe plaja din jurul ducere este insă in măsură
Iduroa- bazinului olimpic este acum . să asigure producerea unor vîrstnici — pe tărimul spo Geoagiu, Veţel şi altele,
ult se- partid, consiliilor populare, partidului, pentru sporirea la modă „garderoba-pătu- nutreţuri de calitate ? Fă- ririi producţiei de energie unde se impun măsuri ur
mporar organizaţiilor de masă şi ob contribuţiei sale Io mobiliza- electrică, al creaţiei teh gente în scopul recoltării
cînd şteşti, perfecţionării învăţă- 'rea tuturor energiilor oame ră u . Şi se pare că această. . cînd la timp recoltatul fu
in zo- modă nedorită va dura pî- rajelor şi depozitarea lot nice. întregii cantităţi de iarbă
ite, vor mintului, a vieţii noastre so- nilor muncii la înfăptuirea nă cind conducerea staţiu in bune condiţii, acest „mo Oare, nu crede colectivul existente pe marginea dru 1
aie. in ciole, vastei munci de forma neabătută a politicii interne tiv" nu va mai putea fi in de redacţie că ar fi mai murilor.
el ec- nii va găsi... cheia lacăte
re a omului nou, cu o înaltă şi externe a partidului şi sta-