Page 54 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
I n f o r m a ţ i i d e p a r t i d
i Velei
Cercurile nemembrilor de partid atrase ÎN JURUL <
Transmis
Ea rezolvarea problemelor curente Eforturi susţinute pentru îndeplinirea cerenion)
răţului
preşedtai
Sn conformitate cu indica serie de măsuri pentru atra Iui (Xma
ţiile primite din partea or gerea sistematică a nemem exemplară a planului anual îui Come
preaniearu
ganelor superioare de partid, brilor de partid la activităţi de SEU
birourile organizaţiilor de le de cunoaştere a hotărîri- (Urmare din pag. 1) dre calificate — am reuşit şi de muncitorul specialist cipal închideri de hale şi Populare
bază din întreprinderile şi in lor de partid şi a legilor ţă să instruim 17 dulgheri, me Alexe Covaci. încălzirea locurilor de muncă 16.00 Telex ;
stituţiile subordonate Comi rii, la activitatea pentru în muncă, a îmbunătăţirii rapor canici şi zidari în profesarea Intr-adevăr, beneficiarul a- —, măsuri ce vor fi înfăptui 16,OS TeleşcoaJ.
tetului municipal de partid făptuirea lor. De asemenea, tului dintre lucrătorii direct şi a meseriei de electrician, preciază modul în care co te pînă ia începerea lunii 1jM5 învăţămii
Pe ;
Deva au acţionat cu promp membrii acestor cercuri sînt productivi şi cei din compar iar 30 de lăcătuşi in execu lectivul Şantierului Energo- noiembrie.
antrenaţi la acţiunile de bu 17,10 R. P. Cfc
titudine şi responsabilitate în nă gospodărire a oraşului şi timentele auxiliare. In acest tarea şi a anumitor lucrări construeţii Deva îşi respectă In prezent însă sîntem dioaso Iî
direcţia organizării cercu la ridicarea construcţiilor so- an au fost organizate şase de sudură. îndatoririle şi printr-o intensă confruntaţi cu o problemă pe 17.30 Muzică i
rilor de nemembri de partid. cial-edilitare. Lunar, au loc cursuri de calificare de gra colaborare îl sprijină in îm care o ridică lucrările de ia 17,43 Viaţa rai
La constituirea acestor cercuri Sîntem convinşi că această bunătăţirea activităţii sale. menţin -
întiloiri şi analize pe proble dul I, cu un total de 193 grijă faţă de formarea cadre un alt obiectiv de investiţii 17.55 Forum e
s-a avut în vedere ca fieca me legate de îndeplinirea cursanţi, în cadrul cărora au — Pentru derularea nor ia fel de important pentru 18.25 Tragerea
re membru să participe ac sarcinilor ce revin fiecărui fost deja pregătiţi 62 zidari, lor noastre a contribuit in mală a lucrărilor de investi activitatea noastră producti 18,35 Telecroni
tiv la rezolvarea unor sorcini nemembru de partid cit şi bună măsură la depăşirea ţii de la grupul energetic nr. vă. Este vorba de execuţia pionieri :
concrete. Comitetele de stabilirea unor măsuri pri 18 betonişti, 17 electricieni şi tunelului pentru dezgheţarea 18.55 Festiva! u
25 de fierari betonişti ; două
României
partid, birourile organizaţii vind îmbunătăţirea activităţii din aceste cursuri se află I N V E S T I T U L ® : . vagoanelor cu cărbune li 19,20 1001 de i
lor de bază şi-au stabilit o de viitor. 19.30 Telcjumi'
încă în desfăşurare, califi- in termen, economice, de calitate vrate de furnizori în sezonul
Prograrm
Pentru ridicarea nivelului cîr»d 46 de sudori şi 25 de rece, lucrare atacată cu suc 20.00 — progri
dulgheri. In aceiaşi timp, un nivelului planificat a! pro 6 — ne informa tovarăşul ces de constructori încă din Iui ;
de cunoaştere însemnat număr de munci ductivităţii muncii cu 28 la Mircea Bădărău, director ad luna mai a.c., cu posibilităţi 20,ÎS Slăvită t
tori sînt cuprinşi în acţiunea junct la LE. Deva — am a- de finalizare în acest an. tează coi
tra Radi
Completarea studiilor mem incomplete, luîndu-se totoda sută în primele şapte luni sigurat documentaţia între Dar, din lipsa unor materia 20.25 Noi, tern
brilor de partid este o pro tă măsurile necesare în ve de instruire şi perfecţionare aie anului, la executarea u- le specifice — tablă groasă, 20.55 Teleein.O!.
profesională la locurile de
blemă de importanţă majoră derea înscrierii acestora la muncă, de aceştia ocupîn- nor lucrări de calitate îmbu gului an de plan 1978 la profile mijlocii şi uşoare, ma veste ele
căreia comitetele de partid şcolile din municipiu sau din nătăţită, faţă de care bene toţi executanţii noştri şi în dueţ ie-,
şi birourile organizaţiilor de comunele învecinate : Şoi- du-se cu multă grijă maiştrii proporţie de cca 80 la sută teriale pentru izolaţie termi engleze ;
bază din întreprinderile şi muş, Cri st ur, Veţei. Fiindcă, ioan Rădulescu, Beniamin ficiarul nu a ridicat nici un cea aferentă realizării pla că — montării nu s-au apu 22,45 Tclejuma
instituţiile aflate în raza mu pe lingă îndeplinirea exem Szobodi, Alexandru Marcu şi fel de obiecţii. Promotorii nului pe 1979. Pe de oltă cat încă de lucru. Tocmai de
nicipiului Deva îi acordă o plară a sarcinilor încredinţa Dionisie Fodor din cele mai ritmului de muncă viu şi e- parte, în scopul desfăşurării aceea apelăm pe această
atenţie deosebită. La nivelul te fiecărui membru de partid, reprezentative sectoare ale ficient de pe şantier sint în condiţii bune a activităţii cale la tovarăşii de la |£ADP
fiecărei organizaţii de partid la locul său de muncă, com noastre. Cît priveşte policali membrii brigăzilor de zidari, şi în perioada friguroasă, îm B.J.A.T.M. să ne sprijine în
s-a întocmit o situaţie nomi pletarea studiilor constituie o ficarea — impusă de com procurarea materialelor c-
nală a comuniştilor cu studii datorie a comuniştilor. dulgheri, lăcătuşi, tinichigii, preună cu conducerile şan BUCUREŞTI
plexitatea lucrărilor pe care conduse de Nicolae Şerbu, tierelor am stabilit din timp mintite, ceea ce ar facilita dioprogramul
le executăm cît şi de insufi Ştefan Szatmari, Ştefan Teo un program concret de mă punerea în funcţiune înainte 7.00 Radiojurr
vista presei ;
Sărbătorirea „Zilei presei române" cienţa ca număr a unor ca dor, losif Vali, Nicolae ioraş suri — care vizează în prin de termen a obiectivului. melodiilor ; »,<
ştiri ; 9,05 lt-‘
cultătorilor ; .
în judeţul Hunedoara Ediţia a doua a expoziţiei-îîrg de ştiri ; 10,05
discului folclo
ţările socialist,
Ieri în întreaga ţară a fost dului, că vom milita cu tot mea cu chip
sărbătorită „Ziua presei ro mai multă vigoare şi compe 11.00 Buletin «
Microfonul pi»
mâne" şi cea de a 47-a a- tenţă pentru a purta cuvintul de animale „Bălţata românească" Avanpremieră
niversare de la apariţia pri partidului spre inima şi cu 12.00 Buletin ■
mului număr, în condiţii de getul maselor, a ajuta oame (Urmare din pag. 1) chiderea expoziţiei-tîrg. zitate expoziţia şi tîrgu! de Te slăvim în
nde ! ; 12,35 «
ilegalitate, a ziarului „Scân nii muncii, zecile de mii de A urmat apoi prezenta animale. In faţa standuri pretative ; 3
teia ". cititori, să înţeleagă sensuri necesarului de consum al rea animalelor celor mai lor de animale, prin exem la 3 ; 16,00
Cu acest prilej au avut loc le şi scopurile hotăririlor populaţiei cu carne, lapte valoroase, precum şi în.mî- plarele prezentate, prin gra 16,25 Coordom
ce ; 16,40 Pcsif
adunări festive organizate ia partidului şi legilor statului, şi alte produse animaliere. narea premiilor stabilite de ficele şi panourile expuse, mea ; 17,00 Bl
Deva şi Petroşani. La adu să fie conştienţi de locul şi Dealtfel, o reliefare con juriu. în cadrul expoziţiei participanţilor li s-a oferit 17,05 Odă lim
17,40 Cunun,
nări au luat parte activişti răspunderea, de contribuţia cretă a posibilităţilor de a ou fost prezentate 148 tau prilejui să cunoască reali românesc ; 12
de partid şi de stat, ziarişti ce se cere fiecăruia in mare- amplifica realizările in sec rine din fermele l_A.S., zările crescătorilor de ani rii ; 20,00 Folo
şi ziarişti colaboratori ai zia le efort constructiv al între torul zootehnic o reprezintă C.A.P., complexelor inter- male din judeţul nostru şi silvania 20.-30
relor „Drumul socialismului" gului popor pentru înflorirea şi exemplarele valoroase de cooperatiste şi de la gos obiectivele cu care sînt ritul legii ;
sonore. ; 22,00.
şi „Steagul roşu" din Petro patriei, pentru ridicarea nive animale din cadrul ediţiei podăriile populaţiei, pre confruntaţi in actualul cin oră ; 23,00—5,<
şani, corespondenţi judeţeni lului de civilizaţie si bună o doua a expoziţiei-tîrg, cum şi 160 ovine. Premie cinal. De asemenea, au muzical noctu
TIMIŞOARA
oi presei locale, muncitori ti stare". care provin din unităţile a- rea s-a făcut pe categorii fost vizitate standurile de litatea radio ;
pografi, lucrători în domeniul ★ gricolo socioliste şi de la de animale, locul I reve produse agricole cu vînza- do estradă ;
difuzării presei, reprezentanţi După adunare a urmat un gospodăriile populaţiei, in nind Asociaţiei economice re, bucurîndu-se de apre nea pentru sa
ai unor uniuni de creaţie şi program artistic de muzică vederea ridicării permanen intercooperatiste pentru cieri favorabile prezenţa u- puri vocale f<
Emisiunea lite
organizaţii obşteşti, cititori. clasică, tînără şi populară, te a rentabilităţii sectoru creşterea şi îngrăşarea tau nor unităţi ca : Apicola, poranii noştri
Participanţii la adunările precum şi un moment poetic lui zootehnic, în special la rinelor Orăştie, Oficiului ju I.J.L.F., Agrocoop, Gostat, nclor de azi
băni
Scriitori
festive au adoptat telegrame la a căror reuşită au cola speciile de taurine şi ovine, deţean de reproducţie şi I.L. Simeria, C.A.P. Orăştie, Zollan. î’rczir?.
adresate Comitetului Cen borat : la pian — Ana If- este necesar ca, pe lîngă selecţia animalelor, I.A.S.-u- Simeria, Boşorod, Sîntan- gracz ; Cronic
tral al Partidului Comunist tinchi, conferenţiar la Con îmbunătăţirea bazei furaje lui Mintia, C.A.P.-ului Si'lvaş dre-i, Peşteana, Şoimuş, De „Un soldat în
Român, tovarăşului Nicolae servatorul „Ciprian Porumbes- re şi extinderea mecaniză şi Lăpuşnic, precum şi cres va, Dobra, Lăpuşnic, Aurel triei" de Pe
Ceouşescu. In telegrama a- cu" şi pnof. Irina Lăzărescu; rii, în atenţia specialiştilor cătorilor de animale Andrei Vlaicu şi altele. Bloc notes dc
minile
oraşul
dunării de la Deva se spune solo voce — prof. Emanuela şi a crescătorilor de anima Roşianu, din Buituri, şi Ma- Organizarea celei de-a de C. Ungur
printre altele : Ataaasiu ; muzică foile — le să se afle permanent ria Timişan, din Haţeg. La doua ediţii a expoziţiei-tîrg 20.00 Ritmuri
tofonul dv.
„Vă asigurăm, mult stima Mariana Pândaru şi ioan Evu C. S. H. Atelierul meca problema ameliorării rase specia ovine, pe locul I s-a de animale a reprezentat o
te şi iubite tovarăşe secretar din Hunedoara ; poezie — nică S.D.V. — mecanică lor, punînd accentul pe spo situat complexul intercoo- reuşită acţiune de eviden
generai că gazetarii comu Valeriu Bârgău (Hunedoara); II. In foto : Strungarul Mi- rirea efectivului de bovine peratist Simeria, C.A.P. Si- ţiere a însemnatelor posibi '«•NE
nişti din judeţul Hunedoara, muzică populară — solistele ron Vilceanu, executînd u- din rasa „Bălţată româ meria şi crescătorul de a- lităţi de dezvoltare a secto
pe deplin conştienţi de meni Viorica Brinduşan-Scutariu, nele piese. Pentru con nească". nimale Ioan Gălăţeanu, din rului zootehnic în cadrul
rea şi responsabilitatea pre Elena Lazăr, Valerica lanoşi, ştiinciozitatea de care dă intîmpinat cu vii aplauze, Jieţ. Tuturor cîştigătorilor !i judeţului nostru, de creşte DEVA : Hi
sei, vor face totul pentru ex acompaniate de taraful an dovadă, pentru lucrările tovarăşul Teodor Haş a tă s-au înmînat premii în o- re a producţiei animaliere ca stelele
pioară sau
plicarea convingătoare, cu samblului „Haţegana" din executate, el este apre iat panglica inaugurală, bieete. marfă şi a rentabilităţii a- HUNEDOAJ!
patos revoluţionar, a nobile Hunedoara, dirijat de Voicu ciat de întregul colectiv. moment care a marcat des In continuare au fost vi cestui sector. trie, seriile
lor ţeluri ale politicii parti Stănescu. O buca'A «»
Harababura (v
PETROŞANI
Express, se
rea) ; Din i
Constatăm conturarea u- naţională, neamestecul în Noiembrie) ;
nui feno'ment pe cît de EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE treburile interne şi avan nebuni tltepv.
PENI : Plex
complex pe atît de dăună tajul reciproc — singura (Cultural) ; .
tor pentru evoluţia norma PARTID Şl DE STAT - DOCUMENT PE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ cale care asigură o evolu Sarajevo
lă a vieţii internaţionale, ţie democratică a vieţii po VULCAN î
(Muncitoresc)
la care omenirea este în e- Tendinţa de reîmpărţire - orientare contrară intereselor litice mondiale, relaţii de Timpul dragi
gală măsură participantă şi prietenie şi colaborare în rnntel (Min
suportantă a consecinţelor tre toate naţiunile, întări LA : Aşii lini
sale. Este vorba de ascuţi colaborării internaţionale nestingherite rea păcii şi securităţii ge citoresc) ;>AT
pediţia disr
rea contradicţiilor în via nerale. I-II (Munciţi
ţa internaţională, a contra In al doilea rînd, pentru CÂNI : E .aii
dicţiilor mai vechi, în sta că tendinţele de manifes fericirea '(7
BRAD : Ni)
re relativ latentă sau cu şi dezvoltării libere a naţiunilor tare a forţei, indiferent că (Steaua roşie
forme de manifestare ate este vorba de cea econo ZA : Soarele
nuate, activizate însă, în întări poziţiile dominante mică sau de cea militară, lui (Minerul
Judecătorul
ultima vreme, de tendinţa în diferite părţi ale lumii marile puteri industriale context cu totul deosebit, plac şi să hotărască în se află în flagrantă con (Patria) ;
mod exclusiv şi irevocabil
de reîmpărţire a zone şi, totodată, caută fiecare, acţionează în tendinţa de cînd, paralel cu acţiunea in probleme în care state tradicţie cu realităţile zi birii (Flacăr.
lor de influenţă, de întă în cadrul colaborării, să reîmpărţire a sferelor de reîmpărţitoare, se dezvoltă le mici şi mijlocii, ţările lelor noastre, cu evoluţia BAI : Furnic
cultură) ; HA
rire a dominaţiei în diferi obţină avantaje cît mai influenţă, atît ale căii eco cu o forţă nemaiîntîlnită obiectivă a fenomenelor rea (PopuU
te părţi ale lumii. Se poa multe pentru sine. nomice, cît şi cele ale căii acţiunea obiectivă a popoa slab sau în curs de dez definitorii ale societăţii o- în sfirşlt ne
te spune — se arată Ca şi cu alte prilejuri, militare. relor, a naţiunilor de a-şi voltare sînt direct impli meneşti contemporane, sînt CALAN : Ni)
(Casa de
în expunerea tovarăşu analiza întreprinsă de se Adevărul este că şi a- alege libere calea emanci cate şi interesate. Căci de natură să vicieze clima R1A : Condu
lui Nicolae Ceauşescu — cretarul general al parti ceastă tendinţă are o isto pării, de a participa ne orice tendinţă de reîmpăr tul general al vieţii inter firul, ceriile
că aceste contradicţii şi dului nostru, tovarăşul rie proprie emanînd din stingherite, suverane şi ţire afectează nemijlocit în naţionale, ceea ce împie ILIA ; Că piti
(Lumina) ; 1
tendinţe sînt strîns legate Nicolae Ceauşescu, sur contradicţiile specifice sis independente la soluţiona primul rînd interesele a- dică soluţionarea unor pro dioptrii de \
de criza economică, criza prinde cu deosebită pro temului capitalist, din na rea marilor şi complexelor cestui grup de ţări, ea fă- bleme de primă însemnă norul).
monetară şi energetică, ca funzime şi claritate conţi tura sa rapace. Perioade probleme ale contempora cîndu-se în general pe sea tate eu care se confruntă
re au creat o situaţie grea neităţii. Conştiinţa naţio ma şi în dauna lor. omenii'ea.
nutul şi sensul dezvoltării istorice îndelungate ea a nală, care îşi pune puter
intr-un şir de state, pre fenomenelor actuale, con fost singura sau cea mai De ce partidul nostru se In ce o priveşte, Româ r
cum şi de faptul că încer cluziile ce se desprind din proeminentă cale de stabi nic amprenta asupra luptei pronunţă cu fermitate îm nia — se spune în expune
cările de a ieşi din criză acestea, precum şi direcţi lire a dominaţiei, dictatu popoarelor de pe toate con potriva unor asemenea rea tovarăşului Nicolae Timpi
nu au dat pînă acum re ile principale în care po lui şi arbitrariului, de îm tinentele pentru stabilirea tendinţe ? Ceauşescu — este anga 16 augu
zultatele aşteptate. Faptul poarele sînt chemate să părţire şi reîmpărţire a cursului dezvoltării pro In primul rînd, pentru că jată ferm pe linia afirmă să şi în inc.
variabil.
Cu
se explică prin aceea că acţioneze pentru a contra lumii şi a zonelor de in prii, refuză categorie prac astfel de orientări vizează rii unei noi politici şi nu după-amiaga
numeroasele contradicţii e- cara cursul negativ al e- fluenţă. Noutatea adusă de tica învechită după care şi ameninţă principii a va precupeţi nici un efort la averse de
conomice dintre ţările ca venimentelor viitoare, e- zilele noastre constă în- un număr restrîns de pu căror valoare este unanim pentru instaurarea ei, pen de descărcări
pitaliste dezvoltate sînt fectul politicii imperialiste tr-un element esenţial, ca teri să dicteze evoluţia fe recunoscută în raporturile tru afirmarea în viaţa in tui va sufla
slab.
Teme
deosebit de puternice şi că în lume. Din expunere se re ţine de conţinutul epo nomenelor, să determine dintre state, cum sînt ega ternaţională a echităţii, cuprinsă ist
aceste ţări acţionează fie desprind cu claritate im cii contemporane, anume sensul dezvoltării vieţii in litatea în drepturi, inde democraţiei şi dreptăţii. şi 33 grade,
care în parte pentru a-şi plicaţiile căilor pe care că ea se manifestă intr-un ternaţionale după bunul pendenţa şi suveranitatea CORNEL ARMEANU 25 şi 30 gra0