Page 55 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 55
mm • MIERCURI, 16 AUGUST 1978 Pag. 3
0 mai bună planificare şi coordonare pe urmele materialelor publicate
WZIUNE ( DISPĂRUTA FĂRĂ URMA
•BBlIBlIWMlIJlMIaţl 1
a activităţii culturai-educative Sub acest titlu am pu în nota amintită. Nu facem- în afara fierului beton, be
>REI 10,00 — blicat în numărul nostru polemică în ziar cu coope neficiarul a asigurat şi alte in 10 Iunie a.c, Petru
iun® directă : din data de 19 iulie o no rativa „Constructorul" (de materiale. Anton, ajutor de miner la
A kosirii tova- din satele aparţinătoare oraşului E.M. Certej, venea liniştit
Ttus, Kuo-fen, tiţă la rubrica „Semnal", spre ale cărei obligaţii Prin minuta încheiată la de la şut, fără să ştie ce
do Cosatitetu- în care atrăgeam atenţia a- contractuale neachitate la data de 21 decembrie 1977,
■al al Partidu- Plasat în spatele şcolii, căminele culturale ; ni se supra faptului că coopera timp se poate discuta mai cooperativa se angaja să surpriză il aşteaptă. Ajuns
s nist Chine*, cu firma lipsă, geamuri relatează despre o serie în acasă i-a găsit pe cei 3
1 Consiliului tiva judeţeană „Construc mult) dar ţinem să amin execute la dispensar lu copii — Petranel de 5
•1 Republicii sparte, căminul cultural treagă de manifestări orga torul" a contractat cu Con tim semnatarului răspun crări în valoare de 141 324
Cllincxc ; din Silvaşu de Sus arată nizate în cele două sate, siliul popular comunal Ve- sului ce elemente docu lei, bani pe care i-a înca ani, Daniel de 4 ani şi
destul de anonim. De un dar în acelaşi timp aflăm ţei construcţia unui dis mentare au stat la baza sat anticipat de la benefi Dârei de 2 ani şi jumăta
*; program privind manifestă că cea mai recentă mani pensar, a încasat anticipat notei respective. ciar. La fila nr. 2, din si-- te — afară şi uşa locuin
st — ed uca- rile culturai-educative nici festare a avut loc la... 9 costul lucrării iar la tim Prin contractul nr. 22/6, tuaţia de plată cu care a ţei închisă.
vorbă. Aflăm că directorul încasat aceşti bani, figu — Unde e mămica ? i-a
lineză. Gran- martie a.c (! ?); că în cele pul respectiv făcea şicane I. 1977, încheiat eu coope
npliniri ; aşezămîntului este în con două sate sînt organizate beneficiarului. Răspunsul rativa, Consiliul popular rează ca articole de lucrări' întrebat P.A. pe puşti.
populară. ; cediu. în concediu se află acţiuni proprii, sau că în la această notă, semnat de încasate; şarpantă din — S-a dus la Deva.
tonală : Ali- şi directorul aşezămîntului cele două sate numai Ca preşedintele cooperativei, lemn de foioase şi înveli- Iniţial, ajutorul de mi-
T ua l?i abuz ; cultural din satul vecin, tovarăşul Tiberiu Lucaciu toare din ţiglă, 111, respec ner nu şi-a făcut proble-
etâtenese ; Silvaşu de Jos, Octavian sa de cultură din Haţeg sună astfel: „încurcă tiv, 188 mp. Să fi uitat J me, mai ales fiindcă ştia
pronocxpres; Inulescu. organizează acţiuni cultu- „Contractul încheiat de aşa de repede preşedintele \ că Firuţa, nevastă-sa, o-
ca pentru Cum cele două sate a- ral-artistice. Şi aşa mai de
J * parţin de oraşul Haţeg, ce parte. noi cu Consiliul popular lume" cooperativei amintite că > bişnUia să meargă des la
1 i.Cintarea Veţel prevede asigurarea cooperativa încasase nişte ? Deva, uneori fără să ştie
U . rem informaţii de la facto Neclare au fost şi răs de către dînşii a materia bani pentru nişte lucrări 1 el. Mai apoi însă, cind
teri'; rii răspunzători de aici — punsurile referitoare la lelor conform proiectului despre care dînsul afirmă a văzut că trece ziua şi
a Ioan Cătană, preşedintele tradiţionala nedee („încu de execuţie. Beneficiarul, Veţel se obliga să asigure în răspunsul dat ziarului ' noaptea şi încă o zi şi
il partidului consiliului orăşenesc pen nunarea boului") care de în afara fierului beton, nu repartiţii pentru principa că nu au fost contractate ? I încă o noapte, apoi zile
imul poporu- tru educaţie politică şi cul venise un eveniment de re a asigurat nici un fel de lele materiale. Şi a asigu Banii încasaţi cu anticipa i multe la rînd şi mama ce-
tură socialistă, Florica Bar- zonanţă judeţeană în urmă material. Lucrarea la care rat repartiţii la B.J.A.T.M. ţie au fost buni pentru ca » lor 3 copii minori nu mai
•aril. liit-erprc-
ul orehcs- bu, preşedinta Comitetului cu mai mulţi ani. Acum se referă (nota — s.n.) a pentru 16 tone ciment, 2,1 activitatea financiară şi de î vine, a intrat la idei. A
otelie viziunii; pentru cultură şi educaţie însă nu se ştia precis dacă fost executată de noi cu tone oţel beton, 16 000 bu plan a cooperativei să se ţ întrebat vecini, rudele
etic î ; socialistă, şi Steluţa Ră- a avut loc sau nu... materialele procurate pe căţi cărămidă presată, încheie acceptabil. La a- i Firuţei, dar nimeni nu ştia
uatce.'i ir „Po- doni, directoarea casei de ste repartiţie, să ştiţi că 17 000 bucăţi cărămidă cu chitarea obligaţiilor, în ; nimic de drumurile fe-
Pro- Pînă cînd factorii care
a studiourilor cultură. Aflăm astfel că răspund de activitatea cul le-am procurat cu eforturi goluri, 3 100 bucăţi ţigle, schimb, cooperativa a în 1 meii. Intre timp, grădini-
planurile lunare de mani tural-educativă din satele foarte mici. Şarpanta şi 95 mp uşi şi ferestre, 2,5 ceput „să umble" la chi I ţa pe care o frecventau
a. 5. festări ale celor două că amintite se vor pune de învelitoarea nu este con mc grinzi pentru planşee chiţe. Nu-i de mirare de Petronel şi Daniel s-a
mine trebuie să ajungă la acord în privinţa situaţiei tractată, noi neavînd dul la care s-au adăugat alţi vreme ce autocritica func
Haţeg pînă în ziua de 25 reale, considerăm că ar fi gheri şi a rămas ca sarci 6 mc material lemnos fă ţionează cu atîta „obiecti
m a lunii precedente. Pentru utilă o îndrumare, planifi nă a beneficiarului. Nota ră repartiţie, din fondul vitate" la preşedintele său. se m n a l
mtmmBss luna iulie nu au ajuns încă. care şi colaborare judicioa dv. nu corespunde realită silvic comunal. Toate aces Se motivează că cooperaţia
Constatăm însă şi un fapt ţii, tonul şi obiectivitatea tea au fost asigurate prin meşteşugărească practică
I-S 6,0 ft Ra- paradoxal: fiecare dintre să spre beneficiul cetăţeni notei ne face să vă trans repartiţia nr. 249/4 februa preţuri cu amănuntul va 1 închis pentru reparaţii a- .
rdimLneţii ; interlocutorii noştri şi-au lor, cu atjt mai mult cu mitem sincerele noastre rie 1977 din fondul de re labile pentru populaţie şi 1 nuale şi cei 3 fraţi râmî-
(.al d 8,00 Re- exprimat în mod diferit o- cît Consiliul pentru educa mulţumiri şi admiraţii zervă al Consiliului popu nu pentru unităţi socialis neau singuri, cit tatăl lor
8,10 Curierul ţie politică şi cultură so
10 Buletin de pinia despre activitatea pentru ajutorul dat". Am lar judeţean, iar prin adre te şi că, încasînd anticipat era plecat la şut. între
v 5pundem as- cultural-educativă desfăşu cialistă din Haţeg desfă redat răspunsul, aşa cum sa nr. 141 din aceeaşi da banii, cooperativa, „Con bau des de mămica lor,
10,00 Buletin rată de cele două aşeză şoară, în ultima vreme, o a fost el redactat. Precum tă, cooperativa „Construc structorul" şi-a încasat insă nimeni nu le putea
Retrospectiva
•rie10,30 Din minte. Există părerea că fructuoasă activitate pe se poate vedea destul de torul" era împuternicită să contravaloarea materiale răspunde. S-a apelat şi la
1
1 ;> 10,45 Ţara cei doi directori sînt activi, plan spiritual. uşor, persiflînd, răspunsul contracteze şi să ridice aces lor puse în operă la con ! ajutorul organelor de mi
i de soare ; există însă şi părerea că a- este de fapt în contradic te materiale pentru scopul strucţia respectivă. liţie fără ca cercetările de
ie ştiri ; 11,05 ceştia nu se prea ocupă de
miorilor ; 11,35 C. DEVEANU ţie cu ceea ce scriam noi prevăzut în contract. Deci ION CIOCLEI pină acum să dea de ur
Kadio-TV. ; ma „dispărutei". Situaţia
Je ştiri ; 12,05
cintec Eomâ- celor 3 minori e destul de
'eperc inter- gravă, nu are cine ii în
•3,00 De la l Oraşul se numeşte Petroşani... griji, cine le lace minca-
Radiojurnal ;
ite economi re şi cine ii spăla. De a-
cii tine, tara ceea socotim că ar fi util
deţin de ştiri; Stau cam de ua steri de toriţi către centru şi iac do vînt. Şi in staţiile de auto ca miliţia să intensifice
011 române : căutările, iar cei în drept
a cântecului oră în stafia de autobuz. vada aceleiaşi responsabili buz din Deva sint coşuri de
r.OO Orele se- Nu pentru că aş aştepta tăţi. Mă uit pe trotuar.' hirtii. Şi mai reflectez tot în — în speţă Comitetul de
lor din Tran- autobuzul ce nu mai vine. Dintre sutele de călători ce acest timp la o întîmplare sprijin al autorităţii tute
IJtera şi spi- lare din Certej — să se
20,50 Cadenţe Intr-un tel aştept, dar las au coborit, abia 2-3, pro povestită de directorul Gru
O zi într-o să plece autobuzul fără să babil certaţi cu civilizaţia, pului întreprinderilor de ocupe de soarta celor 3
*8 hîon stop urc in vreunul; şi au tre au aruncat biletele pe jos. gospodărie comunală şi h- minori. Rindurile de faţă
rn.s sint, totodată, şi o rugă
; 18,00 Aeiua- cut în acest interval 3 sau Oraşul se numeşte Petro- cativă, trăită de el cu toată
18.1,0 Uverturi 4. Altceva mă interesează. jena la care a fost expus minte la adresa celor ce
18^30 Emisiu- Stafia este delimitată de ştiu pe unde s-a aciuit
te j! 18,40 Gru- atunci cînd a admonestat
llclprtce ; 19,00 două coşuri de hirtii. Cu civica pe o cetăţeancă a acestui sau se plimbă Firuţa An
rarâ: Contem- ochii pe acele coşuri stau. municipiu pentru faptul că ton să-i aducă aminte că
i, oroii roma- Trece pe lingă unul din acasă o aşteaptă copiii
— dezbatere ; şani, un oraş ai cărui lo a aruncat pe stradă o hrr-
iţtsna : Franyo ele, după ce a coborit din tie de ambalaj. Ştiţi ce re- cărora le-a dat viaţă şi
•tă Maria Pon- autobuz, un muncitor con cuitori sint în principal mi pe care i-a părăsit cu
a de librărie: neri. replică a primit directorul ?
. căutarea pa structor. (11 recunosc după Şi gîndesc, in timp ce ob „Ridic-o dumneata, dacă iresponsabilitate. Eventual
tru Vintilă ; varul de pe salopetă). De nu-ţi convine". să anunţe cel mai apro
scriitor: „Lu- serv toată această lume gri piat organ de miliţie.
>ai“, reportaj pune frumos biletul de că julie faţă de curăţenia o- Pe cînd şi în Deva o
anu ; 19,30— lătorie in coşul de gunoi şi roşului lor, că in Deva, mu responsabilitate civică mai
pentru case- apoi traversează strada. Co nicipiu reşedinţă de judeţ dezvoltată la unii cetăţeni PE RECEPŢIE
boară un momirlan (ţăran n-am bucuria să lac o ase faţă de curăţenia oraşu UNITATEA NR. 67 DIN LUPENI : Magazinul amintit, In ziarul nostru din 21
localnic) şi face acelaşi menea constatare. Pentru lui ? Pentru că, cei ce lac aprovizionat, ca dealtfel toate unităţile din bazinul car iulie a.c. criticam, la ru
gest de responsabilitate ci că in toate staţiile de au curăţenie sint citeva zeci, bonifer al Văii Jiului, oferă cetăţenilor un bogat sorti brica „semnal", faptul că
vică faţă de curăţenia ora tobuz vezi bilete de călă iar cei ce beneficiază de ment de produse alimentare. In acelaşi timp, personalul deşi a fost solicitat In re
şului. Coboară sute de ce torie aruncate pe asfaltul ea — citeva zeci de mii. unităţii asigură o servire atentă, civilizată, pe măsura e- petate rînduri să repare
iucRl cu ochii xigenţelor mereu crescinde ale oamenilor muncii.
patria) Ari- tăţeni, locatari ai noilor trotuarului, pe peluzele de tavanul apartamentului in
'icior (Arta) ; cartiere ale oraşului, călă verdeaţă, zburătăcite de TH. MĂRCUŞ Foto : A. LICIU care locuieşte minerul lie
; -pentru pa-
-U <Flaeăra) ; Mislodie, G.I.G.C.L. n-a
. c*îc (Arta) ; „recepţionat" critica. Nu
Constructorul); mai aşa se explică de ce
riile I-II (Uni- r Citeva dormitoare, o sa- te. Pină la urmă bătrînii nici pină azi n-a luai mă
Tiiansarnerica
"îou linişte (1 ^ lă de mese, grădină, curte sint aduşi la cămin într-o surile cuvenite. Reamin
Frumoşi şi cu pomi şi bănci, magazii, SAU NEVOIA DE AEECTIUNE stare deplorabilă spre dis tim conducerii G.I.G.C.L.
oblica) ; LU-
ile . cu soare i cam aşa s-ar putea schiţa perarea personalului, a di că este datoare să intre
Atentatul de sumar căminul de bătrini rectorului. (Aflăm că un „pe recepţie" in sensul de
(Muncitoresc) ; din Geoagiu-Sat, Calea Ro me (10 ari), la crescătoria brică de la Sibiu pînă la (loarte mici) pentru între bâtrîn, neavînd bani sufi
Ameninţarea a proceda la executarea
; i LONEA : manilor 216. Şi desigur, bă- de porci, cresc orătănii; in 67' de ani, cind s-a pensio ţinerea părinţilor lor. Fap cienţi pentru băutură, a reparaţiilor pe care uni
astei şi al spe- trinii — 87 de femei şi băr cazul unor îmbolnăviri bă- nat. Nu are pe nimeni, tul e logic, dar uneori se cumpărat de la farmacie tatea respectivă este obli
crdţ) ; PETRI- baţi ducind in spate în- trînii sînt trimişi la sanato este lucidă, aude ceva mai întîmplă şi altfel. Alexa cinci sticluţe de Diana şi
ilţimilor (Mtm- gată să le Iacă. Spre cu
rtNOASA : Ex- t tre 70 şi o sută de ani, riuJ de la Brănişca, iar du anevoios dar, ca să folosim Trosan din Ludeştii de după ce le-a consumat noaştere, dacă s-a uitat,
..'ănrtă, • seriile i cărora statul le-a pus la pă vindecare se intorc tot o expresie tip, „se ţine bi Jos, in virstă de 83 de ani, conţinutul a fost adus la
arcsc) ; URI- ^ dispoziţie această casă de aici. ne". Desluşim şi motivul are patru fii — Teodor, Si- cămin în stare de incon amintim din nou adresa '•
’t de aproape pentru care directorul losi- mion, Samoilă şi Vasile, ul Deva, strada Zarandului,
Noiembrie) ; i linişte, unde nu există gri- Dormitoarele sint îngriji ştienţă). Dojeniţi de direc bloc P 6, apartamentul 19.
ioias Nickleby I ja zilei de mîine. te, curate ; în dreptul unor lescu a ţinut să ne-o pre timul insă a fost obligat tor, îşi iau un aer spăşit
); GURABAR- paturi sint otirnaie sau li zinte : Elena Lehni este prin hotărî re judecătorească cum au copiii prinşi la bor Poate că de data a-
a)b al pustiu- 1 Directorul, Octavian losi- membră de partid din ia să-şi achite partea, losiI canul cu dulceaţă. ceasta, doleanţa firească
1 ; .ORA ŞTIE : \ iescu, pedagog prin intui- pite tablouri şi fotografii, a minerului Mistodie va
din Bodrum / ţie şi gospodar prin forma- din tinereţe, fireşte, cînd nuarie 1944 / £ mulţumită Borza din Aurel Vlaicu a Bătrîneţea e o stare ce
Sclava - lu bătrinul de azi era flăcău de condiţiile de viaţă din fost externat de fiul său, trebuie acceptată ca atare. li recepţionată şi... rezol
ai ;■ GEOAGIU ) ţie conduce căminul de vată.
jrul (Casa de ţ vreo 11 ani, cunoaşte bio- in putere, purta mustaţă şi cămin. Acum aşteaptă re Ioan, dar după terminarea Bătrînii sint simpli sau difi
.ŢEG ; Aştepta- l grafia, tabieturile, micile pălărie după moda timpu venirea medicului din con unor munci agricole de cili, ou deprinderi bune, ou
(T) ; BRAZI ; lui, sau pe cînd octogenara toamnă l-a trimis înapoi. In şi rele, sint blajini sau ar- PONTAJE ANAPODA
i înţelegem ; } bucurii şi necazuri ale lie- cediu. In ultimul timp nu
■:oias NickJeby ) cărui pensionar al stabili de azi era o mindreţe de s-a simţit prea bine... aceeaşi situaţie se află şi ţâgoşi, activi sau apatici. Intre erorile de pontaj
ItuTă) ; SIME- mentului. Şi de la dînsul fată pe care o scoseseră Floarea Bubatu, al cărei E nevoie de mult tact, e
rul şi tranda- l t aflăm citeva amănunte. părinţii la prima ■ ei horă Serafim Berbeniţă, de loc nevoie de Înţelegere. Din semnalate la C.A.P. Cris-
1-11 (Mureşul); din Totia, are exact 95 de fiu, Constantin, domiciliat tur se numără şi cea re
iui la 15 ani 7 Dintre cei 81, şase au pen- sau bal. ani şi şase luni împliniţi in comuna Scoarţa, din ju colo de grija statului pen feritoare la dizlocatul sie-
’ELIUC : Două ţ sie de stat, iar 21 pensie Sala de mese e la lei de deţul Gorj, nu răspunde la tru asigurarea unei bătri-
irezbitism (Mi chiar in ziua vizitei noas clei, lucrare efectuată
i C.A.P.; masa e de trei ori îngrijită, iar bucătăria poa tre (12 iulie a.c.), are pen scrisori sau înştiinţări. neţi liniştite, n-ar fi rău mecanizat, dar pentru ca
) pe zi; lenjeria de corp şi te servi ca exemplu marilor sie C.A.P. şi un fiu pensio Ce alte evenimente mai dacă uneori ar ii vizitaţi de re au fost retribuiţi coo
S pat se schimbă o dată pe restaurante. Există pînă şi proprii lor copil sau ne
nar la Bucureşti unde „a au loc in Calea Romanilor' poţi, dacă la aniversări sau peratorii, cărora li s-au
i săptămină ; asistenţa medi un salon pentru turnători, fost ceva şef la minister". nr. 216 din Geoagiu ? Ca plătit astfel in plus peste
ii cală e asigurată de medi- folosit şi ca sală de lectu Aude destul de greu, dar în oriei cămin apar şi „ca onomastici ar primi o carte 6 000 lei. Pentru a repa
ţ cui circumscripţiei şi o in- ră, unde cineva din perso poştală sau un bucheţel de
ni pentru 1 firmieră („Ar fi bine să a- nalul administrativ al că nu se încurcă în răspun zuri" de indisciplină. Cîfiva flori. Oricum, cei 81 de bă ra greşeala, s-a găsit so
joe irumoa- minului face lectura ziare suri. bătrini atraşi de pahar, fug trini care se află la capă luţia de a confirma în-
„zişe, cu cerul ■ vem o soră calificată") ; din cămin şi se duc în sat săminţări pe 15 ha mai
totul izolat, | fumătorii beneficiază in lor. Mai sînt şi alţi bătrini tul drumului in căminul din mult decit suprafaţa rea
se vor semna- plus de o raţie zilnică de Facem cunoştinţă cu cîţi- cu copii răspindiţi prin lu după băutură. Din neferici Geoagiu-Sat nu au nevoie
pţoaie, însoţite me. Conlorm legilor statului re, mai există localnici ca decit de un dram de afec lă. Asemenea procedee
-.electrice. Vin- ţigări; în fiecare an haine va locatari. Elena Lehni, sint, fireşte, inadmisibile,
3 iîin general de vară şi de iarnă; cei are 89 de ani, mai păs nostru, copiii încadraţi în re prolită de situaţie, vin- ţiune... trebuind tăcute rectifică
ipratura va fl in putere dau o mină de trează ceva din cochetăria muncă au obligaţia de a zîndu-le la preţ de speculă
ittţytca între 13 contribui cu unele sume băutură de proastă calita C. DROZD rile de rigoare.
.Iar ziua între ajutor la grădina de legu- tinereţii. A lucrat într-o fa
le. t J )-------------
/