Page 57 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 57
Proletari din toate {ărlle, unlfl-vă I
ANUL XXX
17 AUGUST
JUDEŢUL HUNEDOARA
4 pagini — 30 bani
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ieri q început In cinstea măreţei noastre
VIZITA OFICIALÂ DE PRIETENIE IN TARA
boare, colectivul turnătoriei
I s-a -angajat ca pînă la
sfîrşitul anului să mai dea
peste plan 100 tone de ra
Ceremonia primirii înalţilor întîlnire la Palatul Republicii diatoare, în condiţiile re
ducerii consumului de ma
oaspeţi chinezi ia Palatul Republicii a Desfăşurată într-o atmo terii prime şi materiale.
.avut loc, miercuri după- sferă de caldă cordialitate, DEPĂŞIRI de plan
.Capitala «Republicii So Otopeni, unde are loc ce amiază, o întîlnire între to Stimă. şi înţelegere recipro- j LA PRINCIPALELE
cialiste România, îmbră remonia primirii oficiale, varăşul Nicolae Ceauşescu, că, întîlnirea a , prilejuit un ţ SORTIMENTE
cată în straie sărbătoreşti, este pavoazat festiv. secretar general al Parti prim schimb . de vederi, \
inundată de flori :şi drape ,.:Ora 10,00. Aeronava o- dului Comunist Român, premergător convorbirilor Tn întîmpinaroa «mafii
le, a ; trăit «miercuri dimi ficială aterizează. preşedintele Republicii. So oficiale consacrate proble- [ sărbători a eliberării pa
neaţa atmosfera marilor în aclamaţiile entuziaste cialiste România, şi tova melor privind dezvoltarea ’ triei, muncitorii .forestieri
momente politice, bucuria ale miilor de bucureşteni, răşul Hua Kuo-fen, pre conlucrării dintre cele din judeţ îşi înzecesc efor
sinceră :a întîmpinării unor aflaţi pe pista de beton şedintele Comitetului Cen două .partide comuniste, turile şi hărnicia, obţinînd
înalţi oaspeţi, mesageri sti din faţa clădirii aerogării, tral al Partidului Comu ţări socialiste şi popoare -zi de zi însemnate depă
maţi ai unei ţări r socialiste care agită steguleţe ale nist Chinez, premierul Con prietene, atît pe plan bi şiri de plan. De la începu
prietene, ai unui glorios celor două ţări, sute şi su siliului de Stat al R. P. lateral, cit şi în sfera vie tul anului, colectivele de
partid, ai unui popor; har te de buchete de flori, to Chineze. ţii internaţionale. muncă din cadrul I.F.E.T.
nic şi viteaz — ’ poporul
varăşul Hua Kuo-fen, per SUPLIMENTAR — ®eva au realizat suplimen
chinez. soanele oficiale Phineze ca- 40000 TONE FONTA tar o producţie globală de
în această zi, la invi re-1 Însoţesc în vizita sa,în începerea convorbirilor oficiale 4,2 milioane lei şi o pro
taţia tovarăşului Nicolae România, sînt .salutaţi, .la Printre colectivele de ducţie marfă de peste 6,5
Ceauşescu, secretar .general cobarîrea din avion, de to ununcă din Combinatul si -milioane lei. Organizîn-
al Partidului Comunist Ro varăşul Nicolae Ceauşescu, Miercuri, 16 august, au publicii Populare Chineze, derurgic Hunedoara care du-şi temeinic munca în
mân, preşedintele Republi care adresează distinşilor început, la Palatul Repu scinstesc cea de a 34-a ani parchete, secţii şi .depozite,
cii Socialiste România, a oaspeţi un călduros şi tra blicii, convorbirile oficiale convorbiri care se desfă versare a eliberării patriei muncitorii forestieri din
sosit la Bucureşti, într-o diţional bun-venit pe pă- între tovarăşul Nicolae şoară într-o atmosferă de cu rezultate de prestigiu, judeţ au obţinut însemna
vizită oficială de prietenie, mîntul ospitalier al Româ Ceauşescu, secretar general cordialitate şi prietenie, de' se numără şi furnaliştii de te depăşiri şi la producţia
tovarăşul Hua Kuo-fen, niei. Cei doi conducători de al : Partidului Comunist înţelegere reciprocă, carac la secţia a Il-a. îmbunătă • fizică, la principalele sor
preşedintele Comitetului partid şi de stat s-au sa-« «Român, preşedintele Repu teristică bunelor raporturi j ţirea continuă a indicilor timente : 6 300 mc buşteni
Central al Partidului Co lutat reciproc, şi-au strîns blicii Socialiste România, existente între partidele, • intensivi şi extensivi de u- .gater fag, «500 mc cheres
munist Chinez, premierul îndelung mîinile, s-au îm şi tovarăşul Hua Kuo-fen, ţările şi popoarele noas- , tilizare a furnalelor de tea total, 700 tone Jlemn
Consiliului de Stat al Re brăţişat cu prietenie. preşedintele Comitetului tre. mare capacitate a permis de foc, 4 000 «bucăţi paleţi
publicii Populare Chineze. în întîmpinarea tovară Central al Partidului Co La convorbiri participă •colectivului de aici să pro de uz general, 20 mc lăzi
Populaţia Capitalei Româ şului Hua Kuo-fen, a ce munist Chinez, premierul membrii celor două dele- : ducă iîn cursul zilei deiieri .de fag şi altele. Cele mai
niei socialiste şi, împreună lorlalţi oaspeţi chinezi au Consiliului de Stat al Re gaţii. cea de a patruzecea mie ibune realizări le-au obţi
cu ea, întregul nostru po venit membri şi membri i tonă de fontă peste sarci nut «în această perioadă
por l-au întîmpinat cu supleanţi ai Comitetului nile de plan revenite de la U.F.EiT. Petroşani, (Fabrica
cele mai calde sentimente Politic Executiv al C.C. al începutul anului. Sporirea de cherestea Vaţa, S.F.Ii
P.C.R., membri ai C.C. al Dineu oficial oferit de tovarăşul
de stimă şi preţuire pe • producţiei de metal este Dobra şi (Hunedoara.
înaltul sol al marelui po P.C.R., ai Consiliului de însoţită iîndeaproape de
por chinez prieten, văzînd Stat şi ai guvernului, con- , Nicolae Ceauşescu in onoarea grija deosebită pentru uti UN IMPORTANT
în. noua întîlnire dintre to ducători de instituţii cen- lizarea cu înaltă eficienţă VOLUM DE MĂRFURI
:
varăşii Nicolae Ceauşescu trale, organizaţii de masă | a materiilor prime, mate TRANSPORTATE
şi Hua. Kuo-fen un mo- şi obşteşti, generali şi ofi- J tovarăşului Hua Kuo-fen rialelor şi combustibilului. PESTE PREVEDERI
anent de deosebită impor ţeri superiori ai forţelor; Această .grijă este demon
tanţă şi semnificaţie în cro noastre armate. strată, printre altele, de Harnicul colectiv de ce
nica relaţiilor româno-chi- în timpul ceremoniei pri- j T o v a r ă ş u l Nicolae persoanele oficiale chineze faptul că ,1a fiecare tonă ferişti de la R.C.M. Deva a
neze, un eveniment de sea mini, miile de bucureşteni ■ Ceauşescu, secretar gene care îl însoţesc pe înaltul de fontă produsă furnaliş transportat de Ta începutul
mă menit' a aduce o con aflaţi pe aeroport şi-au ral al Partidului Comunist oaspete. tii de ,1a secţia a Il-a au anului, peste (prevederile
tribuţie din cele mai pre manifestat prin îndelungi Român, preşedintele Repu în timpul dineului, des redus consumul specific de planului, 288 246 tone de
ţioase la dezvoltarea şi a- aplauze satisfacţia deplină blicii Socialiste România, făşurat într-o ambianţă de coes c.u 1 kg. diferite (mărfuri. De men
dîncirea solidarităţii mili pentru noua întîlnire din a oferit miercuri un dineu caldă prietenie tovărăşeas ţionat că prin.tr-o mai ju
tante, a conlucrării rodni tre t o v a r ă ş i i Nicolae oficial în onoarea tovară ANGAJAMENT dicioasă organizare a în
ce, multilaterale dintre Ceauşescu şi Hua Kuo-fen, şului Hua Kuo-fen, pre că, t o v a r ă.ş u 1 Nicolae ÎMBUNĂTĂŢIT tregii activităţi sarcina sta
Partidul Comunist Român pentru prietenia trainică şedintele Comitetului Cen Ceauşescu şi tovarăşul Hua tică pe vagonul marfă a
şi Partidul Comunist Chi ce uneşte partidele, ţările tral al Partidului Comunist Kuo-fen au rostit toasturi. Hotărîţi să întîmpine fost îmbunătăţită cu 0,6 la
nez, dintre România şi Chi şi popoarele noastre. S-a * Chinez, premierul Consi La încheierea toasturilor ziua de 23 August cu rea sută, ceea ce reprezintă o
na, spre binele ambelor scandat „Ceauşescu — Hua liului de Stat al Republicii au fost intonate Imnul de lizări deosebiţe în produc economie de 30 mii vagoa
popoare, al cauzei genera Kuo-fen !“. Populare Chineze, la Pala Stat al Republicii Populare ţie, siderurgiştii din Călan ne. De asemenea, tonajul
le a socialismului, păcii şi Răspunzînd acestei en- tul Consiliului de Stat. Chineze şi Imnul de Stat muncesc cu dăruire şi ab brut pe tren de marfă a
colaborării în lume. Au participat persoane al Republicii Socialiste negaţie. în toate secţiile, fost îmbunătăţit cu 8 tone.
Aeroportul internaţional (Continuare in pag. a 4-a) oficiale române, precum şi România. atelierele, laboratoarele, ei Printre cei mai harnici
desfăşoară larg întrecerea ceferişti .se numără : Miti
socialistă, obţinînd însem că Dragomirescu, Petru
nate sporuri de producţie. Georgescu, Constantin Bu-
Cadrul geografie al primului stat dac Depăşindu-şi sarcinile de zoianu, Traian Bodeanu şi
■plan, de la începutul anu Nicolae Pavel. (Ion Jura,
centralizat şi independent— regatul lui Burebista lui, cu 275 tone de radia- ziarist colaborator).
Toate cercetările întreprin rice, cu enclave traco-geti- (circa 300 î.e.n.) ; despre du sub diferiţi conducători sau
se pînă în prezent demon ce, pînă la Marea de Azov bla victorie a geţilor, con 'regi basileos), în uniuni
strează că, la începutul se şi Bosforul cimerian. duşi de Dromichete, împotri •de triburi unele cu forţe
colului I î.e.n., existau condi ;Referindu-ne la geto-daci, va expediţiei lui -Lyzimadh redutabile, capabile să îrtfrîn-
ţii pentru ca societatea daco- ramura nordică a neamului (regele Traciei) ; despre jpte- gă mari armate invadatoare
getică să treacă la o formă trac, trebuie remarcat că ei zenţa unor regi ai geţilor în ■pe păminturile stăpînite de
superioară de organizare, ei. Puterea Tor insă ajunge la
cea statală, şi să-şi ocupe ■apogeu în secolele I Te;n. şi
locul ce i se cuvenea în is 1 e,n. sub conducerea celor
toria antichităţii. mai mari dintre regii Daciei
O premisă a organizării re — Burebista şi Decebal.
gatului lui Burebista se lea Este momentul în care Bu
gă, desigur, de existenţa unui locuiau ;în cea mai mare Moldova sudică (Zalmode- rebista prin personalitatea sa,
cadru-geografic adecvat. parte a teritoriului 'României gikos), în Muntenia de nord- într-un răstimp de 38 de ani
Tracii cu numeroasele lor de. astăzi, reprezentînd — aşa est (Rhemaxos), în Transilva •cit domneşte, grupează tri
triburi şi neamuri, aşa cum cum arată D. Berciu — „una nia -şi Moldova (Oroles) în a burile şi uniunile de triburi
rezultă din mărturiile sorise şi aceeaşi populaţie". In ma doua jumătate a secolului III geto-dacice în primul stat
ale antichităţii — Homer, He- joritatea lor scrierile şi măr şi începutul secolului II î.e.n. ; unitar de pe o largă arie
rodot etc., cit şi din cele ne furiile referitoare la geto-da:c despre prezenţa triburilor geografică ce include şi te
scrise (urmele materiale) — vorbesc concret despre pre traco-dacice ale Carpilor în ritoriul actual al patriei noas
au vieţuit într-un spaţiu geo zenţa lor în Transilvania ;,şi Carpaţii răsăriteni de unde tre.
grafic extins, înglobind prin de cei din stînga Dunării ca s-au extins în Moldova, ,pă- Ca urmare a unor acţiuni,
tre altele estul Peninsulei re au opus o dîrză rezisten trunzînd ulterior şi în Tran în numai 10-12 ani Burebis
Balcanice (şi vestul ocupat ţă lui Alexandru Macedon silvania şi (Muntenia. ta ajunge conducătorul unui
ulterior de iliri), importante despre distrugerea armatei Toate aceste mărturii ne mare regat, extins în vest şi C. S. HUNEDOARA — O.S.M. I. Topitorul şef toan Dinu
regiuni ale Asiei Mici, insu macedonene (326 î.e.n.) de conduc la constatarea că (in .mijloc), fruntaş în producţie, de la cuptorul nr. 1, care
lele din nordul Mării Egee, către geţi, în vecinătatea gu dacorgeţii au trăit în spaţiul Prof. MIRCEA DAN LAZĂR în cut-înd va ieşi Ia pensie, îl explică cu plăcere slgnatoarci
Elena Cireş, care lucrează do mal mulţi ani in oţelirle, in- *
bazinul mijlociu şi inferior al rilor Dunării ; despre puter carpato-danubiano-pontic şi Muzeul judeţean Deva dicaţiile aparatelor de control ce sînt instalate în cabinele de
Dunării, ca şi ansamblul Car- nica uniune de triburi ge- că, reltaiv de timpuriu (sec. comandă. Foto : N. NEGRU
