Page 58 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 3
Analiza rezultatelor obţinute în pregătire
de statele majore şi gărzile patriotice îe.oo Tcicj
Intîlnirea fiilor satului - omagiu 16.05 Teleţj
16,35 Corei
din judeţul Hunedoara 16,50 Repo
tem
cald adus patriei şi locului 17,15 Arta
Intim
Ieri a avut loc la Deva aplicarea în practică a do şi numai 1 la sută satisfă a gărzilor patriotice es.te mâne
ţări
natal înfloritor analiza rezultatelor obţinu cumentelor de partid şi de cător. Cu ocazia bilanţului încă loc pentru mai bine ; 17,55 Romi
stat cu privire la pregăti
te la controlul de fond e-
că aprecierile actuale nu
a ieşit în evidenţă faptul
16,25 consi
xecutat la statele majore rea populaţiei pentru apă că în cadrul judeţului exis trebuie să ducă la auto- 18,45 Hepo,
Consiliul de educaţie po- pentru că ea prilejuieşte 15.05 Film
Sitică ţi cultură socialistă îmbogăţirea vieţii economi şi gărzile patriotice, de că rarea patriei. Analiza pre tă o bază tehnico-materială mulţumire. „Neajunsuri Pil :
mai sînt — a spus vorbito
zentată a scos în evidenţă
tre o comisie a Statului
de instrucţie foarte bună,
din comuna Romos a în ce, gospodăreşti şi spiri nil. :
treprins în această vară o tuale a satului. Romosul, Major al Gărzilor patrio activitatea de răspundere pe fondul căreia se prefi rul. Ele trebuie să stea 13.30 Telej
permanent în atenţia orga
20,00 Profil
seamă de acţiuni politico- ca dealtfel toate satele ju tice. desfăşurată la toate nive gurează perspectiva ca pre nelor de partid, a statelor — pr
ideologice şi cultural-edu- deţului şi ale ţării, se află La lucrări au participat lurile pentru aducerea la gătirea gărzilor patriotice majore ale gărzilor patrio lui ;
eative menite să îmbogă pe coordonatele dezvoltării prim-secretari şi secretari îndeplinire a obiectivelor să se ridice necontenit din tice". 20,36. > h
ţească viaţa spirituală a multilaterale. Unităţile a- ai comitetelor municipale ordonate de Comandantul punct de vedere calitativ. lid ;
Suprem pentru această pe
In cuvîntul său tovarăşul
satelor comunei. In legătu gricole obţin de la an la şi orăşeneşti de partid, se rioadă. Pe această linie se general maior Alexandru Primul secretar al Comi 20.40 Ora •
Tcatr
ră cu aceasta am avut o an producţii tot mai im cretarii comitetelor de remarcă preocuparea pen Petricean a evidenţiat suc tetului judeţean de partid 21.30 uităm
convorbire cu tovarăşa A- portante, contribuind sub partid din întreprinderi şi tru cuprinderea populaţiei cesele obţinute în pregăti a subliniat apoi necesitatea Munt
•na Crăciunescu, secretar stanţial la formarea fondu instituţii ale municipiului active în una din formele rea gărzilor patriotice hu- ca Statul major judeţean 22.40 Tcleji
adjunct cu problemele de lui centralizat al statului. Deva, primarii comunelor, de pregătire pentru apăra nedorene, subliniind că a- şi cele subordonate lui
propagandă în comitetul De asemenea, centrul de ofiţeri din statele majore rea patriei, consolidarea ceste rezultate situează să-şi îmbunătăţească stilul
comunal de partid. comună capătă o fiziono ale gărzilor patriotice din din punct de vedere orga gărzile patriotice din jude de muncă, ofiţerii de stat
— Aţi vrea, tovarăşă se mie nouă. Aici s-au con judeţ, reprezentanţi ai Mi major să simtă mai mult
cretară, să vă referiţi pe struit o şcoală nouă şi un nisterului Apărării Naţio nizatoric a statelor majo ţul Hunedoara în rîndul responsabilitatea faţă de
scurt la unele din acţiuni dispensar medical uman, nale, Ministerului de Inter re, încadrarea subunităţi judeţelor fruntaşe pe ţară. organele de partid în în BUCURE
le pe care le-aţi întreprins un pod mare peste rîul ce ne şi ai celorlalte organe lor de gărzi patriotice cu In încheiere a luat cu deplinirea atribuţiilor lor ilioprogran
Sn ultima vreme ? străbate satul. In curînd care răspund de pregăti comandanţi şi specialişti, vîntul tovarăşul Teodor pe linie de pregătire a găr 7.00 Radio
— Una mai recentă, dar harnicii noştri locuitori rea populaţiei pentru apă compoziţia de partid a sub Haş, prim-secretar al Co zilor patriotice. vista preş
melodiilor'
pe care o considerăm deo vor începe lucrările la un rare. unităţilor. mitetului judeţean de A fost, de asemenea, ştiri ; 9,05
sebit de importantă este nou cămin cultural, alături Au fost prezenţi tovară Controlul care a prece partid. subliniată cerinţa întronă cultătoriloi
dezbaterea pe capitole în de şcoală şi dispensar, pre şii Teodor Haş, prim-se- dat această analiză a scos Apreciind că activitatea rii unei discipline ferme, de ştiri ;
10,45 Atlas
organizaţiile de bază, în cum şi alte obiective de cretar al Comitetului jude în evidenţă nivelul supe depusă de organele de atît în unităţile şi subuni Buletin de
grupuri mai restrînse de oa- interes obştesc. ţean de partid, preşedinte rior la care s-au' prezentat partid, statele majore ale tăţile de gărzi, cît şi la o- rul Comhij
aneni a expunerii secretaru — Cum întîmpinaţi pe le Comitetului executiv al gărzile patriotice din punct gărzilor patriotice, de către fiţerii de stat major. Hunedoara
mlcrâ Rad
lui general al partidului, to fiii satului aflaţi în alte Consiliului popular jude de vedere al capacităţii de comandanţii de gărzi pen cotcea „U*
varăşul Nicolae Ceauşescu, părţi ale ţării ? ţean, preşedintele Consiliu acţiune şi intervenţie. Pe tru pregătirea din toate In încheiere, tovarăşul ştiri ; 12,0.’
Sa şedinţa activului central — Avem, într-adevăr, lui judeţean al apărării şi linia pregătirii de luptă se punctele de vedere a luptă prim-secretar a adresat cu cintcc Ron
vinte de mulţumire pentru
pere
inter
de partid şi de stat din 3 mulţi pe alte meleaguri ale comandantul gărzilor pa remarcă o substanţială îm torilor a fost o muncă de îndrumarea şi sprijinul pe De la 1 li
august a.c. La această ac patriei. Unii sînt medici, triotice din judeţ, membri bunătăţire a pregătirii tac calitate, soldată cvţ, rezul club ; 16,0
tivitate, dată fiind însem scriitori, profesori, ingineri, ai birourilor comitetelor tice, fapt reliefat de rezul tatele — pe care colecti care organele superioare 16,15 Al pa
de partid le acordă, sub
nătatea problemelor ridica ofiţeri, alţii maiştri, mun judeţean şi municipal De tatele obţinute. Din tota vul de control le-a apre me ; 16,25
nomiee ; i
te, precum şi analiza cu citori, tehnicieni. Satul îi va al P.C.R., ai comitetelor lul subunităţilor controlate ciat la nivelul judeţului cu toate aspectele, pregătirii solistice ;
prinzătoare şi profundă pe întîmpină pentru zilele de executive ale consiliilor la această categorie de in calificativul de foarte bine gărzilor patriotice din ju ştiri ; 17,05
liei ; 17,45
care tovarăşul Nicolae 19 şi 20 august, cînd vor populare judeţean şi mu strucţie, 85 la sută au ob — tovarăşul prim-secretar deţul Hunedoara, astfel ca ric cu Pei
Ceauşescu o face asupra u- reveni la vatra părinteas nicipal, membri ai Consi ţinut calificativ de foarte a felicitat pe toţi cei care acestea să se achite cu 18.00 Orele
mor fenomene şi tendinţe că, nu numai în straie de liului judeţean al apărării, bine, iar 15 la sută bine. au contribuit la obţinerea cinste de toate obiectivele clor din E
ce se manifestă în viaţa sărbătoare, ci şi cu inima generalul maior Alexandru Pe judeţ, la toate catego acestor realizări. şi acţiunile ordonate de se Ilexele lin
so
denţe
internaţională, am antre deschisă, cu bucuria de a Petricean, locţiitor al şefu riile de pregătire, 66 la su în continuare, vorbitorul cretarul general al parti Intr-o oră
nat pe toţi lectorii şi pro le oferi momente de des lui de Stat Major al găr tă din numărul subunităţi a arătat că, deşi s-au ob dului, tovarăşul Nicolae ştiri ; 0,05-
pagandiştii, cadrele didac fătare sufletească. Pentru zilor patriotice. lor au obţinut calificativul ţinut asemenea rezultate, Ceauşescu, pentru activita muzical n
TIMIŞ Oâ
tice şi alte cadre cu munci aceasta, toţi locuitorii sa Pe marginea concluziilor foarte bine, 33 la sută bine în activitatea de pregătire tea gărzilor patriotice. t atţlitatea
de răspundere în comună. tului au muncit, dînd aşe prezentate de general ma bumul sn
Acţiunea, deşi se află deo zării o înfăţişare frumoasă, ior Alexandru Petricean, zică uşoar
pe column
camdată la început, a stîr- sărbătorească. Prin muncă au luat parte la dezbateri ţia, momei
tnit un viu interes în rîn- patriotică şi prin sprijinul tovarăşii Aron Pîrva, se istoria pi
durile membrilor de partid, unor organe judeţene am cretar al Comitetului mu iniţiată şi
ciul Cornii:
ale tuturor locuitorilor sa făcut toate pregătirile. nicipal de partid Deva, Medalion
telor noastre. Curtea şcolii vechi, şcoală Clement Negruţ, prim-se- Ileău ; 19,i
Am acţionat, de aseme pe care au urmat-o cu cretar al Comitetului mu conomice :
nea, pentru dezbaterea toţii, are cu totul altă în nicipal de partid Petroşani, ricnţei ina
tem origin
altor documente, cum sînt făţişare. La fel străzile şi Brîncoveanu Pogea, prim- producţiei
cuvîntarea secretarului ge uliţele, sediul şi anexele secretar âl Comitetului mu banat Tini
neral ai partidului la Tul- cooperativei agricole. Re ducerea lt
cea, cu prilejul vizitei de cent am deschis un muzeu nicipal de partid Hune — autopei
vclul ficcî
lucru pe care a efectuat-o al satului, care le va a- doara, Ilie Lavu, prim-se- cil la Fal
Sn acest judeţ, precum şi minti mai bine de condiţia cretar al Comitetului jude % ' * , V i 1 * - i m Araci ; Pr
unele legi privitoare la ţăranului de altădată, iar ţean al U.T.C., Gheorghe ranţiilor -
tăţllo coo
creşterea producţiei agrico pentru copii va constitui o Toma, primarul comunei Răreşti di
le, folosirea raţională a te buna şcoală de educaţie Baia de Criş, colonel 1# ţ" w . 20.00 Rad
renurilor agricole, la creş patriotică şi cetăţenească. Gheorghe Şimon, coman K zenţe băi
mondiale,
terea efectivelor de anima Toate manifestările poli- dantul Inspectoratului ju este cr>-
le şi a producţiei anima tico-ideologice şi cultural- deţean de interne, colonel
liere. artistice ce au loc în aces Iioria Şerbănescu, şeful i «ficM mMsffigKh f
— Vă aflaţi în pregăti te zile, ca" şi în cele de Statului major judeţean al
rea unei interesante întîl- 19—20 august, le integrăm gărzilor patriotice. *14 fi rii
tniri a fiilor satului. în ce în Festivalul naţional „Cîn- Din materialele prezen llfi?
constă acţiunea şi ce sem tarea României", ca un o- tate ca şi din discuţii a re ^ M yfSEI' i DEVA :
nificaţie are ea ? magiu cald adus patriei, ieşit preocuparea organelor urai EdI la Erimo
— Intîlnirea fiilor satu locului nostru natal. şi organizaţiilor de partid verde de
lui am vrea s-o permanen Interviu consemnot de şi a statelor majore ale Aspect <le la şedinţa de analiză. HUNEDOÎ
trie, seriil
tizăm, să devină o tradiţie CORNEL ARMEANU gărzilor patriotice pentru Foto : VIRGIE ONOIU O bucat;
Al 7-lea
structorul)
Tranşantei
riile I-II
Desfăşurată sub imperati AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ IN ACŢIUNE Stoica, a fost o convingătoa pe cer (7
N O T Ă vul transformării cantităţii in re pledoarie pentru desfăşu nutul uitt
tr-o nouă calitate, adunarea rarea unei activităţi — aşa publica) ;
Şi totuşi cine-i ajută generală a oamenilor mun Hotărârea neabătută a colectivului— cum o cere secretarul gene bărbat, al
I-U (Culţi
pe navetiştii cii de la I.M. Hunedoara a ral al partidului — la cote Ameninţai
ta Visca să analizat cu inait simţ de din ce în ce mai ridicate de resc) ;
dragostei
eâlâtoreascâ ''răspundere modul în care eficienţă. Relevînd deficienţe (Minerul)
s-a acţionat pentru îndepli le care s-au manifestat în înălţimilor
omeneşte ? nirea sarcinilor de pian şi a amplificarea succeselor de pînă acum domeniul ritmicităţii şi cali ANIN O AS.
Un grup de navetist! de angajamentelor în semestrul tăţii minereului de fier, pre citoircsc) ;
la Ilia la Visca, mulţi din atit de a;
tre ei mineri, ni s-au adre I al anului şi a adoptat mă bune obţinute în anul 1977, mentelor anuale, în scopul muncă şi de viaţă create de cum şi cauzele lor, vorbito (7 Noicm
sat pentru sprijin Sn pro suri care să asigure realiza colectivul I.M. Hunedoara a pregătirii temeinice a realiză partid oamenilor muncii, a rul a accentuat pe necesita Nilcolas
blema condiţiilor de călă rea ritmică şi in condiţii de fost distins cu „Ordinul Mun rii planului pe anii 1979-1980. reafirmat hotărîrea colectivu tea realizării ritmice a pro roşie); GT
torie. In autobuze sînt ne eficienţă sporită a planului ducţiei fizice, concomitent cu rele alb a:
voiţi să inhaleze praf cum cii" clasa a il-a pentru locul Numeroşi vorbitori, între ca lui de la uzină de a executa rul) ; OI
nu o fac nici Sn mină la şi angajamentelor anuale. Ca II ocupat în întrecerea socia re minerul şef de brigadă în. regie proprie montajul uti întreprinderea unor măsuri specială
front. I.T.A. consideră că urmare a strădaniilor depu lajelor din treapta a ll-a, eficiente pentru reducerea chitară (1
nu poate ajuta cu nimic se, a muncii responsabile, listă pe ţară — puternic sti lordache Scînteie, ing. loan continuă, moi accentuată a GIU-BAl :
Ia îndreptarea acestei si mulent în activitatea de vii Bîrsan, şeful Secţiei nemeta pentru creşterea capacităţii sa de
tuaţii, punind vina pe sta desfăşurată sub conducerea tor. S-a remarcat că rezulta lifere Ziaşti, strungarul Con de producţie. cheltuielilor materiale şi eli ŢEG : A
rea’proastă a drumului Ilia şi îndrumarea organizaţiilor tele bune obţinute sînt strirvs In cuvîntul său inginerul minarea oricăror fenomene de Iar) ; BR21
— Visca, întreţinut de Di stantin Simion au exprimat risipă. Toţi vorbitorii au a- Înţelegem
recţia judeţeană do dru de partid, minerii de la I.M. legate şi de stilul şi metode hotărîrea colectivelor de Petru Beldeanu, şeful Secţiei kolas Nici
muri şi poduri. Aceasta, la Hunedoara au obţinut rezul le de muncă ale consiliului muncă pe care le reprezintă miniere Teliuc, a remarcat preciat că programul de mă cultură) ;
o notă publicată de noi in tate de prestigiu în muncă în că, aşa cum a relevat şi da suri şi direcţiile de acţiune puterea ta
primăvară, cu privire la prima jumătate a anului, oamenilor muncii, de promo stabilite vor asigura realiza MERI A : <
modul cum Sşi fac datoria varea formelor şi modalităţi rea de seamă, secţia s-a tlafirul, s<
cantonierii de pe acest sec continuate şi în luna iulie. lor moderne de conducere, Adunarea generală confruntat cu greutăţi în rea rea în bune condiţii a sarci şui) ; ILD
tor de drum nc-a dat un Astfel, pe cele 7 luni din a- concomitent cu atragerea la lizarea calităţii minereului nilor de plan şi a angaja ani (Bunii
răspuns echivoc din care cest an, producţia industria a oamenilor muncii mentelor asumate, convinge Taburetul
am dedus totuşi că respec dezbaterea problemelor uni de la I.M. Hunedoara extras dar, în ultima perioa cltoresc).
tivii cantonieri vor fi puşi lă a fost depăşită cu 16,5 tăţii şi elaborarea deciziilor, dă de timp, prin măsurile re materializată în votul de
la treabă. Dar tată că acuza milioane lei iar producţia în spiritul adincirii autocon- tehnice şi organizatorice în plin al adunării generale.
ţiile „cărăuşului", I.T.A.,
cu privire la starea drumu marfă cu 8,8 milioane lei. ducerii muncitoreşti, o tot dea face totul pentru a păs treprinse în acest domeniu, în telegrama adresată
lui n-au Încetat. S-au extras peste prevederile mai numeroşi oameni oi tra şi la sfîrşitul anului stea. s-a produs un reviriment îm C.C. al P.C.R., tovarăşului
Socotind că adevărul c de plan 510 tone fier în mi muncii. gul roşu de fruntaş. Vasile bucurător, pe care oamenii Ni-olae Ceauşescu, minerii,
undeva Ia mijloc, solicităm, Timpul
17 august:
in numele navetiştilor, ca nereu marfă şi 161 300 tone Dar ceea ce a caracterizat Jurj, miner şef de brigadă la muncii sînt hotăriţi să-I men p repa rato ri i, eI ectro meca n i ci i,
D.j.D.p. să supravegheze dolomită. Întregul spor de în mod deosebit desfăşurarea E.M. Ghelari, accentua pe ţină, chiar să-l amplifice. ceilalţi oameni ai muncii de ţine frun
mai atent cum e împrăş producţie s-a obţinut pe adunării generale a oameni necesitatea punerii grabnice Vorbitorul a arătat că secţia la I.M. Hunedoara şi-au ex să se încă
tiată piatra in gropile dru rul va II
mului de către cantonieri, seama creşterii productivităţii lor muncii de la I.M. Hune in funcţiune a instalaţiei cu va acţiona cu mai multă ho- primat hotărîrea de a munci noaptea şi
iar I.T.A. să urmărească muncii, indicator realizat in doara a fost găsirea răs skip de la puţul III Ghelari, tărire pentru executarea lu neabătut pentru traducerea riabil dup
etanşeizarea autobuzelor ce proporţie de 105,31 la sută. punsului la întrebarea : Ce fapt ce va crea condiţii mai crărilor de investiţii, între ca în viaţă a istoricelor hotărîri va sufla
fac acest traseu. Cele două clin sector
consilii populare — Ilia şi In paralel cu reducerea chel întreprindem în viitor pentru bune pentru desfăşurarea lu re prioritar se înscriu noua ale Congresului al Xl-lea şi Temperaţii
Vorţa — pot da şi ele o mină tuielilor materiale şi pe baza realizarea noilor sarcini ? A- crărilor de investiţii din zonă, cale de transport la mina Conferinţei Naţionale ale fl cuprins
de ajutor Ia întreţinerea realizărilor fizice, producţia dică stabilirea soluţiilor, a iar lăcătuşul Petru Boji, de centrală şi cantina cu 400 partidului, pentru a-şi înde grade, iar
drumului, pe teritoriul pro plini exemplar sarcinile de tre 26 şl
priu, fiind chiar oblicate «a netă a fost depăşită cu 7,3 căilor şi măsurilor pentru rn- la U.P. Teliuc, ducă ce a locuri executată in reale pro-