Page 59 - Drumul_socialismului_1978_08

465 • JOI, 17 AUGUST 1978 Pag. 3

RECfTAL DE POEZIE carnet Cadrul geografic al primului stat dac
Şl MUZICA FOLK ALUZIE LA
cultural
Jn parcul staţiunii bal­ centralizat şi PUNCTUALITATE
neoclimaterice Vaţa de Jos ident
s-a desfăşurat recent un Despre lipsa de punc­
iii judc- reuşit recital de poezie şi tale — lăcaş construit prin (Urmare din pag. 1) fost supuse prin forţa arme­ conomică a regatului daco- tualitate pe rutele stabili­
şi
munca
sătenilor,
hărnicia
muzică folk susţinut de te a şolerilor de la Între­
glob ; a deputaţilor. Spectacolul, lor. get.
membrii cenaclurilor litera­ care a deschis activitatea La nivelul acestui vast te­ Nu se poate imagina ca prinderea de industriali­
âativi ro- re „George Coşbuc u din nord-vest pînă in cursul Du­ ritoriu geografic, „inima" re­ teritoriu mai potrivit pentru zare a laptelui Simeria
confiun- cultural-educativă a noului nării mijlocii al Moldovei, în-
onalc; brad şi u Orizont" din Va- lăcaş, a fost susţinut de globînd deci cimpia dintre gatului lui Burebista cores­ nucleul central al unui stat s-a mai scris in coloane­
arenscă ; ţa de Jos. Au citit din crea­ formaţiile artistice din co­ Tisa şi Dunăre, respectiv Slo­ punde tocmai acelor „vetre de talia celui fondat de Bu- le ziarului nostru. Readu­
neiîicaje; ţiile lor Paula Bulz, Petru muna Şoimuş şi de ansam­ vacia ; in nord şi nord-est permanente" ce aveau să rebista decît „cetatea natu­ cem in atenţia conducerii
Parlenie, Ştefan Popescu, rală" a Carpaţiîor româneşti
imtru co- blul folcloric „Izvoraşul" al pină în Carpaţii Păduroşi in­ reprezinte, în linii mari, te­ unităţii vizate cit ev a din
I marina- Ionel Receanu, Ion Luca şi Casei de cultură din Geoa­ clusiv în Valea Nistrului su­ ritoriul Daciei reunificate in de azi, cu o vastă depresiu­ întirzierile datorită cărora
3 >' Nicolae Crepcea, iar muzi­ giu-Băi. perior şi mijlociu ; în vest Io timpul celui de-al doilea re­ ne centrală — Transilvania la C.A.P. Sirbi, Peştişu
ca folk a fost interpretată —■ cu „zidurile carpatice"
partidului Olbia şi, de aici, pe litoralul ge dac, Decebal. Mic, Leşnic şi Valea Sin-
poporu- de Marcel Negru, Petrişor PENTRU OAMENII MUNCII Mării Negre, în sud pînă în periferice, ale căror nume­ giorgiului s-au acidulat
Olteanu şi formaţia „Ori­ AFLAŢI LA ODIHNA Munţii Balcani. roase „ţări" interioare şi
zont 78" din localitate. „porţi" core erau bine cu­ însemnate cantităţi de
Ansamblul folcloric al Dovada mărturiilor scrise, lapte, care nu a mai pu­
SPECTACOL INAUGURAL noscute daco-geţilor consti­
uii Casei de cultură din Orăş- transmise de istoricii antichi­ tuind tot atîtea puncte stra- . tut fi valorificat. O che­
• „Si nu Oamenii satului Boholt tie o prezentat duminică tăţii referitoare la marele re­ mare la ordine şi discipli­
Valentin au trăit, duminică, un mo­ un spectacol la cabana gat al lui Burebista o con­ legice, cu „contraforturile’! nă a şoferilor in cauză ar
Subcorpaţilor şi vastele zone
ment emoţionant. Au parti­ „Poeniţa", pitoresc loc de stituie numeroasele descope­ joase din exterior, uşor de fi atit in folosul întreprin­
cipat cu mic cu mare la agrement al cetăţenilor o- riri arheologice efectuate în supravegheat. derii de industrializare a
spectacolul inaugural al că­ raşului Orâştie. Spectaco­ tot acest vast teritoriu. La aceasta se adaugă, laptelui, cit şi al unităţi­
minului cultural din locali- lul s-a bucurat de succes. Vorbind despre marele stat O serie întreagă de consi­ bineînţeles, potenţialul eco­ lor agricole cooperatiste.
al lui Burebista trebuie să derente de ordin geografic nomic cu numeroasele surse
facem însă o diferenţiere ce n-au putut scăpa marelui în subsol şi pe sol, cunoscu­
5.00 Ha- O cifră. Dar cită muncă între ceea ce C. Daicoviciu conducător şi strateg Bure­ te şi valorificate .pe scară
Ujmiiieţii ; numea „vatra permanentă" a bista au făcut ca „-vatra" iargă de strămoşii noştri ; un
8.00 Be- primului şi celui mai puter­ climat favorabil, cursurile
Curierul încorporează ea? daco-geţilor" — ce cores­
urlctin de punde cu aproximaţie terito­ nic stat daco-getic să se mari de apă sau cafenele RISIPA DE PE STRADA
iMiem as- In luna iulie, Complexul porţia, feluri de mîncare suprapună in general terito­ muntoase, ca şi litoralul Mă­
O Buletin riului actual locuit de români rii , Negre. CONSTRUCTORILOR
ilo folk ; de alimentaţie publică ţi cu 10-12 lei, minuturi, pră­ — „şi restul ţinuturilor stăpî- riului carpato-danubiano-pon-
ric ; 11,00 hotelier de la Geoagiu-Băi jituri şi cafele de cîte 2-4 nite de Burebista", ocupate tic, Aici, în acest spaţiu car-
11,05 Co- al cooperaţiei de consum lei ; că la băuturi clasa poto-danubiano-pontic s-a Un cititor al ziarului
sixlcrurgie de celţi, de tracii din sudul Unitatea de geneză, ar­ nostru, cetăţean ai reşe­
Avanpre- a realizat o adevărată per­ localurilor e I, în vreme ce la Balcanilor, puternicele cetăţi monia în distribuţie şi marea plămădit poporul român dinţei de judeţ, ne-a sem­
11.35 DJs- formanţă în privinţa desfa­ mîncăruri este a lll-a. Cîte ce a rămas neclintit, vre­
Buletin de cerilor de mărfuri prin ceie sute de mii de farfurii că­ de pe malurile Pontului Eu- varietate a reliefului carpa­ me de peste două mile­ nalat că in jurul blocului
ivim In trei unităţi ale sale — res­ xin, începînd cu Olbia (actua­ tic şi a zonelor periferice de nii, în vatra etnogenezei sale, F 2 de pe strada con­
12.35 Re- rate la mese, strînse, spăla­ lul Porutino din U.R.S.S.) şi contact direct, atribute cu­ structorilor din Deva se
B ; 13,00 taurantul, terasa şi ceai- te, cîţi kilometri „bătuţi" corespunzătoare, în cea mai găsesc aruncate alandala
00 Tehnic într-o zi între bucătărie şi terminînd cu Apollonia (în noscute ale reliefului patriei mare parte vetrei permanen­
liojurnal ; prezent Sozopol, din R.P. te a primului stat unitar or­ lot lelul de materiale de
drag nu- sală, cîte ore de muncă cu noastre fără să constituie un
nate eco- program prelungit. Şi dacă Bulgaria) ţinuturi în ca're lo­ factor determinant, au in­ ganizat de Burebista, „cel construcţii cum ar fi ci­
istantanee mai adăugăm că persona­ cuiau şi alte seminţii- decît fluenţat în mod favorabil dez­ dinţii şi cel mal mare rege ment, var ş.a. Trec zilnic
ilctin de voltarea social-istorică şi e- din Tracio". pe strada respectivă
•sul fami- barul de la staţia de ben­ lul celor trei unităţi nu de­ cele daco-getice şi care au
ut folcJo- păşeşte 20 de oameni, ve­ ne-a relatat cititorul — şi,
bădeanu ; zină din Orâştie. Au fost şocat şi indignat de a-
20.00 Fol- desfăcute în această lună dem că, spre lauda aces­
ÎO,30 Rc- mărfuri in valoare de un tui colectiv, aici se mun­ ceasfâ lipsă de simţ gos­
20,40 Ca- podăresc, m-am adresat
12.00 O zi milion de lei. ceşte, nu e loc pentru chiul tovarăşului Cornel Simon
luletin de Un milion reprezintă o sau delăsare. Dealtfel, şi
on stop cifră. Dar cită muncă în­ pe primele 15 zile din au­ — administratorul şantie­
corporează ea dacă adău­ gust complexul a desfăcut rului, care mi-a spus :
18.00 Ac. „Plimbă ursu, şefule, ce
18,10 Al­ găm că peste 60 la sută mărfuri în valoare de 580
de mu- reprezintă producţie culina­ mii lei — cam 39 mii lei te amesteci ?". O ti avînd
Inscripţii ră, ciorbe cu cîte 4-5 lei pe zi. strada numele constructo­
: Insuree-
Iscruee in rilor, dar asta nu înseam­
român, nă că lucrătorii şantieru­
de Partl-
uân; 18,10 Vă răspundem la întrebare lui respectiv să risipească
1 : Livia bunurile ce le sînt încre­
■donate e- Silvia Pop — Hunedoara : dreptătită la ajutor, conform dinţate. Dimpotrivă.
uia oxpe- întreruperea activităţii pentru H.C.M. nr. 880/1965.
— un sis- creşterea şi îngrijirea co-pilului
irmărire a şi acordarea de concedii ne­ loan Golcea — Brad : Obli­ DE CE TRECEŢI
a Electro- plătite sint două noţiuni dife­ gaţia do întreţinere a copilu-
Autoeon- iui este prevăzută în cap, IV, CU VEDEREA ?
il unităţii rite, cu consecinţe diferite. art. 86-96 din Codul familiei.
Astfel :
tre la ni- a) In cazul întreruperii acti­ In conformitate cu legea cita­ Deşi cooperativa agri­
i al mun- vităţii pentru creşterea şi în­ tă, nu este prevăzută depune­
„Victoria" grijirea copilului, conform pre­ rea la C.E.C. a întreţinerii, in colă din Dobra nu are o
rintui ga- vederilor art. 9 al. 2 din Le­ contul întreţinutului, a suine­ situaţie financiară tocmai
tă în uni- gea nr. 171970, calitatea de lor datorate drept întreţinere,
me.şteşu- persoană încadrată în muncă în cazul în care consideraţi strălucită, se mai fac u-
a ; ,19,30— încetează, astfel că, în iazul că pensia ce o plătiţi pentru neie cheltuieli iară a fi
lin : Pre- întreţinerea copilului este fo­ recuperate, iar unele pier­
pe pieţe în care copilul se îmbolnăveş­ losită în alte scopuri, adresa-
te după cc mama şl-a încetat
e probabil ţi-vă judecătoriei, care va ho­ deri sînt suportate de că­
rit:-' ,în acest mod activitatea, nu tărî în consecinţă. tre unitate ca şi cînd aşa
se mai plăteşte concediu me­
dical pentru îngrijirea copilu­ Nicolae Nicoară — Brad, Ru­ este firesc să se intimple.
lui bolnav. da : In prezent primiţi pensie Aşa a fost cazul cu plata
b) In cazul concediului fără în cuantum de limită de vîr-
plată-, calitatea de persoană în­ stă. Deci nu veţi mai merge a peste 2 800 lei in plus
cadrată în muncă nu se pier­ la revizuirea medicală. S-a co­ faţă de manopera prevă­
de, astfel că, dacă in perioada municat că îndepliniţi condi­ zută la modernizările e-
acestui concediu, copilul se ţiile pentru pensie de limită
i întoarce îmbolnăveşte, mama este în. de vîrstă. „Colravcnienlul u . Foto: F. BERA Deva iecluate în zootehnie, cu
1 ;. Iârba unele transporturi în va­
(Arta) ;
’emi'u pa- tăţile acestea le recoman­ mediu o fac recomandabilă cu laborator de investiga­ loare de peste 1 000 lei
(Flacăra) ; Rîndurile de faţă nu bil din procese vulcanice care nu au fost recupera­
tr (Arta) ; sînt scrise, aşa cum s-ar vechi, ce străbat în drumul dăm pentru tratarea proce­ stărilor de astenie, nevro­ ţii, diferite cabinete —
■ent (Con- părea la prima vedere, lor către suprafaţă diferi­ selor reumatismale cronice zelor uşoare, unor procese încadrate cu personal ca­ te, cu o altă mie de lei
moşANI : — poliartroze şi spondilo­ respiratorii cronice. Pose­ lificat de specialitate. pagubă adusă C.A.P. din
press, se- pentru a face publicitate te straturi geologice, mine- cauză că nu s-a făcut e-
:) ; Trepte staţiunii — atît de cunos­ ralizîndu-se cu diferite ze, proceselor abartieulare sorul, ca să spun aşa, pe — Ce v-ar uşura mult
brie) ; Ti­ cută şi totuşi necunoscută substanţe dizolvate în a- — muşchi şi tendoane bol­ lingă unele afecţiuni reu- sarcina dv., a medicilor cornarea viţeilor livraţi la
mp (Ke- îndeajuns —, deşi aflată în ceste straturi, avînd o u- nave, stărilor post trauma­ rftatice şi al unora din ce­ baîneologi ? complex. Adunate mie pe­
1NI : Alt le de care am vorbit mai ste mie, sumele cresc, iar
eie, seriile judeţul nostru. Nevoia vie­ şoară radioactivitate; o. tice şi la fel de bine stări­ — Punerea anticipata a
VULCAN : ţii echilibrate, acel mod de staţiune care, deşi foarte lor de convalescenţă. sus, se poate trata )a Geoa- diagnosticului de către in­ conducerea unităţii trece
(Mnncito- viaţă care ne prelungeşte veche, trăieşte puternic o — Staţiunea Geoagiu-Băi giu şi de acestea. totul cu vederea, de par­
: Timpul stituţia medicală de terito­
speranţei mult starea de sănătate şi nouă istorie, o dezvoltare nu înseamnă numai apele — Investiţiile mari făcu­ riu; Noi nu sîntem unitate că n-ar fi vorba de avu­
ILA : Asii puterea de muncă se satis­ explozivă datorită marilor termale pentru cură exter­ te de stat pentru extinde­ de diagnosticare ci de tra­ ţia obştească !
icitorcsc) ; face folosind întregul com­ investiţii făcute de stat nă... rea şi modernizarea sta­
iţea (Mun- tament.
,'ANI : E plex de factori puşi la în- — Vreţi să vă opriţi pu­ CONFETII URIAŞE
fericirea demîna noastră de societa­
BRAD : te. Şi staţiunea Geoagiu- Qmul şi viaţa echilibrată ţin la latura profilactică a Prin terasele de ver­
>y (Steaua curei balneare ? Ce reco­ deaţă şi flori ce o înca­
RZA : Soa- Săi reprezintă un aseme­ mandă specialistul balnco-
ilui (Minc- nea complex de factori. Ce log marelui public care vi­ drează, strada Minerului
l: Ediţie •ştim despre ea ? Cei mai Ce ştim, dar mai ales ce nu ştim din Deva este una din
t) ; Jonnv ne la agrement la Geoa-
; GEOA- mulţi ştim că are ştran­ giu? cele mai atrăgătoare, De
lanil (Ca- duri cu ape termale. Ce curînd, în porţiunea cu­
t) ; HA- nu ştim ? In urma discu­ despre staţiunea balneară Oeoagiu - B — Mai întîi, ceea ce re­ prinsă intre străzile Bol-
ea (Popu- comandă orice medic pen­
sfirşit ne ţiei pe care am purtat-o tru menţinerea mai bunei cescu şi Eminescu - a fost
LAN : Ni- cu medicul specialist bal- canenajată o staţie auto.
[Casa de neolog Robert Wichmann, ţiunii se reflectă şi a- stări de sănătate — viaţă
;e, mare e aici în numele sănătăţii oa­ — Da, într-adevăr, ea o- echilibrată. Vorbindu-le ce­ Foarte bine — au spus
mie) ; Si­ pe care o redăm aici, se va menilor ; o staţiune care, feră ca un accesoriu şi po­ supra bazei de trata­ sutele de călători care
li si tran- vedea că nu ştim prea în zece ani, şi-a înzecit ca­ sibilităţi de cură internă ment. Vă rugăm să ne vor­ lor ce vin pentru agrement
-n (Murc- multe. Şi mai ales această biţi despre modernizare, la staţiune, aş vrea să se beneficiază de serviciile
titan la 15 pacitatea de primire. A- cu ape minerale pentru o ştie că nici baia, nici plim­ autobuzelor locale. De a-
ÎHELARI: discuţie ne e tutui-or ghid ceasta ar fi staţiunea gamă restrînsă de afec­ gradul de complexitate al cord I Numai că gospo­
sei (Mun- de valoare pentru a şti Geoagiu-Băi în cîteva cu­ ţiuni, cum sînt cele spas­ procedurilor de tratament. barea nu se fac cu stoma­ darii, care au amenajat
cum să ne folosim de a- vinte, cu istoria sa veche tice - gastrite, ulcere, con- cul ghiftuit de bunătăţile
cest complex de factori şi nouă, eu povestea ape­ stipaţie spastică, calculoze — Tratamentul balnear de care în general se abu­ staţia cu pricina, n-au
spre a ne organiza cu aju­ lor sale. biliare uşoare, dischinezii are trei laturi, una rccupe- zează. Pentru agrement ca montat alături şi nişte re-
torul lor propria „cură de — Aţi vorbit de apele ale căilor biliare. Dar ceea ' ratorie, alta curativă şi a şi pentru tratament, staţiu­ cipienţi pentru colectarea
sănătate". ce face din staţiunea bal­ treia profilactică. Folosirea nea oferă posibilităţi largi Hlrtiilor — aşa cum întil-
de la Geoagiu. Ce calităţi diferitelor proceduri se fa­
11 pentru —- Tovarăşe doctor, v-am deosebite prezintă ele, < ce neară Geoagiu un complex de mişcare într-un decor rrim în majoritatea staţi­
ia se men- ruga să ne prezentaţi în afecţiuni se tratează aici. de factori de sănătate sînt ce în funcţie de scopul ur­ natural fermecător. O baie ilor de autobuz. Drept
i continuă mărit la recomandarea me­ în ştrand, combinată cu o pentru care, frumoasa
uşor. Ce­ cuvinte puţine staţiunea, Vă rugăm să explicaţi a- şi alţi factori, de mediu, plimbare în împrejurimi stradă a Minerului este
rnit senin aşa cum nu o cunoaştem ceasta pe înţelesul tuturor care vin în sprijinul trata­ dicului. In funcţie de a-
eaţa şi va- noi. cititorilor noştri. mentului de specialitate. ceastă recomandare, la fac dintr-o zi liberă petre­ impinzilă, pe o distanţă
7.11. vintul cută la Geoagiu un fericit de 10-20 metri, de bilete
î modorat, — In cuvinte puţine, aş — Apele de la Geoagiu, Există aici un climat de Geoagiu se poate face: prilej de reconfortare.
ic si estic, putea spune că staţiunea, cum am spus, se disting cruţare, cu ierni biînde şi hidroterapie, electroterapie, de autobuz. Ninge, zilnic,
linime vor balneară Geoagiu-Băi e cu­ prin temperatura medie, veri fără caniculă, cu — Vă mulţumim pentru cu conietii uriaşe din ne­
î 12 ţi 17 masaj, cultură fizică medi­ amabilitate. glijenţa cetăţenilor, dar şi
naxime Sn- noscută încă de pe vremea uşor suportabilă sfe vîrste toamne şi primăveri lungi cală. Aparatura pentru a-
grade. Di- romanilor pentru calităţile mai avansate, printr-o bo- şi frumoase, cu altitudine a aosnodariior oraşului.