Page 61 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 61
Proletari din foafe fărlîe, unlfl-vă!
ANUL XXX
NR. 6 466
VINERI,
18 AUGUST
1978
4 pagini — 30 bani
VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE !N ŢARA în cinstea măreţei noastre
NOASTRĂ A TOVARĂŞULUI HUA KUO-FEN sărbători naţionale
Continuarea convorbirilor Spectacol de gală Simeria-călători au transportat
peste prevederile de plan, d*
la începutul anului şi pînă la
T o v a r ă ş u l Nicolae vieţii noastre culturale şi si, mai mult de 15 000 tone de
oficiale Ceauşescu, secretar gene ştiinţifice, generali, nume mărfuri, iu condiţii de sigu
ral al Partidului Comunist roşi oameni ai muncii din ranţă deplină a circulaţiei, tn
perioadă,
staţionarea
aceeaşi
în aceeaşi atmosferă cii Socialiste România, şi Român, preşedintele Repu întreprinderi şi instituţii vagoanelor in tranzit, cu şi
de cordialitate şi priete tovarăşul Ilua Kuo-fen, blicii Socialiste România, bucureştene. fără manevră, a fost redusă
cu S ore pe vagon, ceea co a
nie, de înţelegere recipro preşedintele Comitetului împreună cu tovarăşa Elena Au participat persoanele asigurat o ridicată eficienţă
că, au continuat, joi, 17 au Central al Partidului Co Ceauşescu şi tovarăşul Hua oficiale chineze care îl în activităţii de transport.
I.a râului lor, ceferiştii din
gust, atît în cursul dimine munist Chinez, premierul ICuo-fen, preşedintele Co soţesc pe înaltul oaspete. staţia Sfcmeria-triaj au trans
ţii, cît şi al după-amiezii, Consiliului de Stat al Re mitetului Central al Parti Apariţia în loja oficială portat suplimentar prevederi
convorbirile oficiale în publicii Populare Chineze. dului Comunist Chinez, a celor doi conducători de lor de plan in cele 7 luni şl
tre t o v a r ă ş u l Nicolae premierul Consiliului de partid şi de stat este salu jumătate ale anului 4000 tone
do mărfuri. (IOAN JURA, zia
Ccauşescu, secretar general La convorbiri au partici Stat al Republicii Popu tată de cei prezenţi cu în rist colaborator).
al Partidului Comunist Ro pat membrii celor două lare Chineze, au asistat, delungi şi vii aplauze. Se
mân, preşedintele Republi- delegaţii. joi seara, în sala Palatului aclamă „Ceauşescu — Hua SUPLIMENTAR — 11000
sporturilor şi culturii din Kuo-fen !". TONE DE CĂRBUNE
Capitală, la un spectacol Sînt intonate imnurile de
Depunerea unei coroane de gala organizat de Con stat ale Republicii Popu La I.M. Vulcan, întrecerea
siliul Culturii şi Educaţiei lare Chineze şi Republicii socialistă ce se desfăşoară in
cinstea zilei de 33 August ii
MINERI — IN
de flori Socialiste în onoarea înal Socialiste România. SCHIMBURI DE ONOARE însufleţeşte în muncă pe mi
ţilor oaspeţi chinezi.
neri, ei aducînd „Ia ziuă", în
Spectacolul a oglindit în
Au luat parte membri şi sugestive imagini artistice, fiecare schimb, Însemnate can
tităţi de cărbune. Celor 8 875
Apropierea zilei de 23 Au
Joi dimineaţa, preşedin tate au luat parte membrii membri supleanţi ai Comi aspecte ale muncii crea gust — -marea sărbătoare na tono de cărbune peste plan
tele C. C. al P.C. Chinez, delegaţiei care îl însoţesc tetului Politic Executiv al toare a popoarelor român ţională a poporului nostru — extrase in primul semestru al
premierul Consiliului de pe înaltul oaspete chinez C.C. al P.C.R., secretari ai şi chinez pentru făurirea prilejuieşte minerilor de la Ţc- anului de către minerii de la
sectorul V le-au mai fost a-
Stat- al It.P. Chineze, tova în vizita în ţara noastră, C.C. al P.C.R., membri ai vieţii noi, socialiste. bea afirmarea deplină a pri dăugate 1591 de tone în luna
în
lor
răşul I-Iua Kuo-fen, a de precum şi persoane oficia C.C. al P.C.R., ai Consiliu La reuşita spectacolului ceperii şi hărniciei săptămlnă iulio şi mai mult de 700 do
tn
muncă,
această
pus o coroană de flori la le române. lui de Stat şi ai guvernu şi-au dat concursul mari ci au organizat schimburi do tone de la începutul lunii au
Aceasta
un
Înseamnă
gust.
Monumentul eroilor luptei La solemnitate erau de lui, vechi militanţi ai miş formaţii artistice bucureş onoare în abataje, reuşind să spor de producţie do pesto
pentru libertatea poporu faţă numeroşi oameni ai cării comuniste şi muncito tene, solişti vocali, instru extragă însemnate cantităţi de 11000 tone de cărbune obţinut
cărbune peste plan. Cu aceste
lui şi a patriei, pentru so muncii din întreprinderile reşti din ţara noastră, con mentişti, pionieri şi şoimi rezultate, colectivul EJVi. Ţe- de sectorul V in cele 7 luni şl
jumătate ale anului. Cu rezul
cialism. şi instituţiile Capitalei, e- ducători de instituţii cen ai patriei. bea a ridicat sporul do pro tate deosebite se situează bri
împreună cu tovarăşul levi, pionieri şi şoimi ai trale, organizaţii de masă Interpreţilor le-au fost ducţie pc luna august la circa găzile conduse de Dumitru Să-
600 tone de cărbune, iar de la
I-Iua Kuo-fen, la solemni- patriei. şi obşteşti, directori de oferite coşuri de flori din începutul semestrului al Xl-lea bău, Marin Baltac, Gheorghe
întreprinderi şi secretari ai partea tovarăşului Nicolae Ia aproape 3 000 de tone. tn Iordşn şi alţii.
în
hărnicie
fruntea
întrecerii,
Primirea şefilor misiunilor comitetelor de partid din Ceauşescu şi tovarăşei Elena şl realizări, se situează brigă ÎNSEMNATE ECONOMII
Ceauşescu, din partea to
mari unităţi industriale ale
zile conduse do Traian Băzan,
Capitalei, personalităţi ale varăşului Hua Kuo-fen. Gheorghe Bolog, Viorel Dră- DE COMBUSTIBIL
diplomatice ghici, Grigoro Franţuzu, Pavel I.a Fabrica de var şl dolo-
Pascu şi alţii.
In întreprinderi şi cartiere mită din cadrul C.S. Hunedoa
MĂRFURI TRANSPORTATE ra se depun eforturi stărui
Joi după-amiază, tovară din Piaţa Victoriei, pe şe toare pentru realizarea sarci
şul I-Iua Kuo-fen, preşedin fii misiunilor diplomatice din Capitală PESTE PLAN nilor de pian. De la începutul
anului, aici s-au obţinut su
tele Comitetului Central acreditaţi la Bucureşti. Şi ceferiştii din Srmeria in- plimentar aproape 1000 tone
al Partidului Comunist Tovarăşul Ilua Kuo-fen Locuitorii Capitalei au Kuo-fen, care în cursul di timpină sărbătoarea eliberării de var şi mal mult de 2 50»
Chinez, premierul Consi s-a întreţinut, într-o atmo avut, din nou, ocazia să se mineţii de joi au vizitat patriei cu realizări de seamă tone de doiomită calcinată. Do
in
producţie.
Organizîndu-şi
liului de Stat al ll.P. Chi sferă cordială, cu membrii întîlnească cu tovarăşii temeinic munca pe ture, colec
neze, a primit, la Palatul corpului diplomatic. Nicolae Ceauşescu şi Hua (Continuare in pag. a 4-a) tivele de ceferişti din staţia (Continuare în pag. a 2-a)
Despre Hunsao ara — u- cu un nemaiîntâlnit iureş caracteristice îndeletniciri deanmă totuşi spre rapor "1
nul din centrele de frunte constructiv. Practic, prin complexe şi încă cu multe tări şi comparaţii, care ne
a st re na-
ale economiei noastre anii '48 a început să se necunoscute, întrebări şi reîmprospătează imaginea
(ionale s-a scris şi se scrie cu majuscule noua e- speranţe cutezanţe şi nu de punctului de unde am por
■s şi se va
moi scrie încă mult. Pentri tapă istorică a Hunedoarei, puţine ori străbătute de un nit şi ne ajută să scrutăm
că, prin importanţa rădăci împletind creşterea ei pe Hor mai puţin optimist. Se mai uşor perspectiva. In a-
nilor sale politice şi econo orizontală şi pe verticală O M A - va viguroasă a orinduirii, cesi context, evoluţia de
mice, prin evoluţia sa în cu noi destine individuale şi iniţiată şi chinuită de partid, ansamblu a Hunedoarei pe
anii de pionierat ai noii comune, care dau de fapt a dus însă viaţa înainte, calea socialismului victorios
vieţi, Hunedoara de azi trăinicie acestei străvechi robustă împlinire pas cu pas, Cu timpul s-au a antrenat şi polarizat in
esle cotată pe drept cuvînt cetăţi a metalului româ cristalizat conştiinţe, idea juru-i mase do mii şi mii
în judeţ — şi chiar pe plan nesc. Şi fiecare an contura luri, s-au constituit colecti de oameni, ajungind azi fa
teritorial mai larg — unul şi întregea, cu noi şi tot vele omogene — unitare în peste 75 000 de locuitori —
din etaioanele puternicei mai puternice obiective, a anilor noştri gîndire şi acţiune — din o populaţie de 8,5 ori mai
industrializări, o robustă îm zestrea tehnico-sconomică oamenii harnici şi statornici numeroasă decit in anul
plinire a orinduirii noastre a aşezării de la poalele pe care îi are Hunedoara 1948. An de an, potenţia
socialiste. Respectînd ade Munţilor Poiana Ruscăi, ca şi mii de oameni din toate lismul. Firesc, etapei ace azi. lul ei economic, aflat in
vărul istoric, trebuie să simbol şi forţă motrice a leia de efervescentă crea Deşi asemenea secvenţe plin marş, a înregistrat
împlinirilor viitoare. colţurile ţării, punîndu-şi au intrat de mult în obiş creşteri substanţiale care,
menţionăm că această va mintea şi braţele in sluj toare, prinsă in coordona nuinţa trăirilor noastre, mo
tră de metal şi loc se alia In perioada impetuoasei ba noului edificiu — socia tele unei lumi noi, ii erau mentele de.- bilanţ ne în prin conţinutul lor, dau a-
pe primele planuri şi în *dezvoltări au venit aici mii devărata dimensiune a for
ierarhia economică a vre ţei şi tăriei, a capacităţii
murilor apuse cu treizeci şi- noastre în edificarea npii
patru de ani in urmă. Dar, vieţi. Dacă in cincinalul
deşi aliată in această pos 1966—1970 municipiul Hu
tură de elită pe atunci, po nedoara contribuia la eco
tenţialul ei scăzut, tehnica nomia judeţului şi a ţării
rudimentară şi cadrul social cu o producţie industrială
firav — oglindit în condiţii în valoare de 41,3 miliarde
le grele de muncă şi de lei, in actualul cincinal a-
viaţă — exprimau de fapt, ceasta contribuţie se ridică
in esenţă, tocmai nivelul la aproape 68 miliarde lei,
precar al economiei capita subliniată fiind tot mai
liste în general, ineficient pregnant de caracteristicile
pentru ţară şi popor, insă tehnicii moderne. Puncta
bogat in proliluri pentru rea, doar, a dinamicii a-
clasele stâpînitoare. cestui indicator in compa
raţie cu 1938 — anul de
August 23, descătuşînd viei al realizărilor atinse de
— cu mai bine de trei de vechea orinduire socială —
cenii în urmă — adevărata
ne scuteşte de orice co
forţă vitală a poporului, mentarii: faţă de 1938, pro
sub conducerea revoluţio
ducţia industrială a Hune
nară a partidului comunist doarei înregistrează în 1960
— partid a! celor mulţi şl o creştere de 2 200 la sută,
obidiţi pe acele timpuri, pe iar în 1980 ea va li mai
care i-a chemat la viaţă — mare cu 8 500 la sută.
şi-a împlintat adine stin
dardul înnoirilor şi în inima
SABIN lONESCU
de ioc a Hunedoarei, Mai
intri, cu o scurtă dar grea
perioadă de refacere; apoi. Locuinţe noi în oraşul siderurgiştilor. rola-. VIRGIL ONOIU (Continuare tn pag. a 2-a)
