Page 66 - Drumul_socialismului_1978_08

DRUMUL SOCIALISMULUI NK
•' r '* c

Final viguros

■ 0K (Urmare din pag. 1) frează la peste 2 milioane
lei — după cum preciza in­ Dl
pe care un grup de con­ ginerul Constantin Ciornei.
structori (de la grupul de ...A fost o muncă tenace 3,00Gimna
ncaţă ;
şantiere Timişoara al între­ şi greu încercată, nu odată, 8.15 Tot în
23 August 1944 a intrat au reprezentat practic pri­ rişti au adus poporului Partidul Soeial-Democrat prinderii de drumuri şi po­ de acel neprevăzut care a 3,05Şoimii
în istoria noastră ca un mele mari demonstraţii îm­ nostru, un lung şir de su­ şi cu alte forţe democra­ duri Bucureşti) a desfăşu­ ridicat constructorilor proble­ 3.15 pil : 1
moment crucial, definito­ potriva fascismului), şi din ferinţe. Intre 1940 şi 1944 tice. în 1943 a fost creat rat-o zi de zi, ignorând arşiţa me dificile, dar care prin cu­ (ultimi
riu, pentru destinele popo­ perioada 1939—1940 şi cele au fost arestaţi peste 10 000 Frontul Patriotic Antihitle­ verii sau tăişul de ger al tezanţa, priceperea şi dezvol­ 3,45Pentru
împotriva impunerii odio­ de antifascişti dintre care rist, iar la 1 Mai 1944 s-a iernii. Pentru că, aceasta tatul spirit de iniţiativă al neavoii
rului român, deschizînd ca­ sului Dictat de la Viena peste 300 au fost condam­ este realitatea pură dacă ţi­ 10,00 Viaţa
lea eliberării definitive a din August 1940. naţi la moarte; pogromuri, realizat Frontul Unic Mun­ nem seama că brigada com­ oamenilor au fost rezolvate 11,45Bucuri
oportun. Acum, cînd toate a-
României de sub domina­ citoresc între Partidul Co­ plexă condusă de muncito­ 12.30 De str
13,00 Telex ;
Perioada premergătoare mii de evrei ucişi în „tre­ cestea au fost depăşite —
ţia imperialistă, a înfăptui­ nurile morţii" ; internarea munist şi Partidul Social- rul specialist Gheorghe Toma rămânând doar ca date mo­ 13,05Album
rii aspiraţiilor poporului ro­ războiului a dezvăluit ade­ în lagăre a circa 50 000 de Democrat, apoi Blocul Na­ — care a „aruncat" acest u- 10.30 Stadiei
văratul chip al fascismu­ ţional Democrat". nografice ale înălţării impe­ 17,25Floare;
mân de a fi liber şi stăpîn lui : prigoană sîngeroasă cetăţeni români, la care riaş peste apele Mureşului tuosului obiectiv •— şeful bri­ Emis iu
pc bogăţiile şi pe munca împotriva mişcării munci­ s-au adăugat evenimentele In contextul acestor eroi­ — s-a bazat pe un efectiv găzii complexe, muncitorul tru tir,
muzică
sa. Glorioasa insurecţie toreşti, instigaţiile naţiona­ din nordul Transilvaniei a- ce lupte antifasciste, clasa mediu de numai treizeci şi specialist Gheorghe Toma, şi ÎS,20 Film s
naţională armată a însem­ liste şi şovine, asasinarea caparate de către Ungaria muncitoare, oamenii muncii cinci de constructori. Cu a- le reaminteşte cu o vădită rilimă.
ceşti oameni, cu adevărat
nat o încununare a tradi­ unor personalităţi politice hortystă, unde au fost con­ hunedoreni şi-au adus o minunaţi, s-au excavat 80000 mină de relaxare. Aşa am Episod
ţiei luptei antifasciste din ca I. G. Duca şi Armând cediaţi mii de muncitori importantă contribuţie. Prin metri cubi de pământ, au fost aflat despre încercarea prin 13,10 Micul
cei mi<
România, în fruntea căreia Călinescu, a marelui sa­ români, ţăranii au fost de­ greve, demonstraţii de pro­ turnaţi mai mult de 6 000 care au trecut atunci cînd 13 "0 TeJ^'7A
apele învolburate ale Mure­
s-au aflat neabătut comu­ vant Nieolae Iorga. Faţă posedaţi de pămîntul lor, test, sabotarea maşinii de metri cubi de betoane şi pu­ şului au crescut brusc, înăl- 2>0,u0 în cină
bători :
niştii, cei mai clarvăzători de penetraţia economică, au fost trimişi în lagăre război, prin organizarea se în operă circa 180 tone ţînd platforma plutitoare si 20,15 „Bornă
şi dîrji fii ai poporului. politică şi militară a Ger­ sau deportaţi aproape unei largi mişcări de re­ de oţel-beton. In tot timpul punînd in pericol grinzile antifas-
maniei liitleriste în Româ­ 170 000 de oameni, dintre zistenţă în centrele side­ 20.55 Gaia ai
De la primele manifes­ anilor cit a durat această lansate deja peste rîu. Sem­ silvania
tări ale fascismului, în Eu­ nia, intre anii 1938—1939, care peste 100 000 au fost rurgice şi feroviare, şi mai permanentă încleştare cu nalul pompieristic — după 22,50 Tclejur
ropa, Partidul Comunist partidul a pus pe primul ucişi. ales în Valea Jiului, s-a capriciile vremii, cu coloşii cum îl numea tovarăşul To­
demonstrat nu numai ura de prefabricate (o singură ma, încercind să sugereze o- t
Român a demascat esenţa
sa antipopulară, rolul de U.mmU 888M1JE ffi MJST IM - şi împotrivirea faţă de fas­ grindă cintăreşte 60 de to­ perativitatea — i-a adunat pe Iu jurul ort*
ne), Dumitru Stăvăroiu, Tran­
cism, dar şi faptul că che­
misiuni
instrument al celor mai mările Partidului Comunist dafir Costea, loan Chinez, toţi ca unul Ia faţa locului. Aeropo
Intervenţia, condiţionată în
retrograde cercuri ale cla­ Pirtt SS3TI18 BTHU mfiH Otopeni
Român au avut un puter­ toan Barbu, Constantina Ron- minute, a fost de-a dreptul plecării
selor exploatatoare, carac­ nic ecou în rîndurile tutu­ cea, Samoilă Peierfi, Maria eroică. Şi minutele acestea Hua Ku
terul său odios. După pri­ Tomuţa şi alţi constructori eroice au evitat năruirea u- telc Cc
plan mobilizarea tuturor După cum sc ştie, conti- ror categoriilor de oameni trai al
mul război mondial şi mai forţelor naţionale împotri­ nuînd politica imperialistă ai muncii de pe aceste me­ s-au situat la înălţimea în­ nor grele eforturi, depuse m un ist
ales în deceniul patru, parti­ va politicii de subordonare dc dominaţie, Germania leaguri, indiferent de na­ crederii învestită in capacita­ de-a lungul aproape a 3 luni mierul
dul comuniştilor români, tea lor de a dura o lucra­ de muncă asiduă. Este un Stat
şi dominaţie promovată de nazistă a atacat U.It.S.S. ţionalitate. Marele merit al Popular
episod identic cu cel care i-a
îmbinînd organic lupta pen­ Germania- nazistă, politică în vara anului 1941. încă partidului nostru comunist re de asemenea proporţii şi obligat pe constructori ca nu­ 15.55 Telex ;
pretenţii profesionale.
tru apărarea independen­ ce viza grav însăşi fiinţa din prima zi a războiului, constă în faptul că în cele mai în vreo trei-patru ore să 1G,00 Emis iu r
gliiară ;
Şi mai trebuie spus că i-
ţei, suveranităţii şi integri­ naţională a poporului ro­ Partidul Comunist Român mai grele şi dificile împre­ maginaţia şi creativitatea înalţe un dig lung de peste 19.00 Corul ,.
tăţii teritoriale, şi-a sporit mân. Efortul de unire al s-a ridicat Ia luptă liotă- jurări s-a aflat neobosit în constructorilor — ilustrată 100 metri, pentru a salva de 19.20 1001 dc
19,30 Tclejun
eforturile pentru unirea tuturor forţelor demo­ rîtă împotriva dictarurii primele rînduri ale luptei faptic de numeroasele soluţii apele Mureşului revărsat, Pregătii
forţelor democratice anti­ cratice şi patriotice ale militaro-faseiste a lui An- împotriva fascismului şi practice cu care au comple­ staţia de betoane şi cele 300 20.00 rc ; In cinst
fasciste, pentru apărarea poporului într-un larg tonescu, pentru alungarea războiului, a ştiut să-şi în­ tat ideile proiectantului - de tone ciment vrac — bu­ lori ;
intereselor maselor popu­ front naţional antifascist hitleriştilor din ţară, pen­ tărească propriile rînduri, le-au fost un preţios aliat nuri ce na puteau fi nici­ 20.20 Ancheta
Emislun
20.55
lare şi a libertăţilor demo­ s-a soldat prin cre­ tru participarea României să strîngă alianţa şi cola­ în împlinirea datoriei. Moda­ cum evacuate într-un aseme­ folk ;
nea timp record...
cratice, pentru o politică area a peste o sulă dc or­ la coaliţia antihilleristă. In borarea cu celelalte forţe litatea deosebit de eficientă Reîntorcîndu-ne la secven­ 21,25 Roman
a
milia P;
lansării
peste
grinzilor
de prietenie sinceră cu U- ganizaţii de masă democra­ conformitate cu linia sa democratice şi patriotice, albia rîului cu ajutorul plat­ Ultimul
dovedindu-se, în întrea­ ţele acestor zile, in care con­
niunea Sovietică şi împo­ tice antifasciste, legale şi politică generală — se a- formei plutitoare, efectuarea structorii desprind şi ultimele 22.20 Telejurr
triva războiului. Un obiec­ Ilegale, create, conduse şi rată în Programul partidu­ ga sa existenţă, la înălţi­ taluzurilor cu mijloace meca­ schele de pe înălţimile noii
tiv permanent al partidu­ influenţate de P.C.It., care lui — „partidul a trecut la mea misiunii sale istorice nizate şi executarea rigole­ punţi întinse peste Mureş, Rad
lui în acei ani a fost lupta au îmbinat lupta pentru organizarea a numeroase de apărător al intereselor lor din plăci prefabricate (în iar mecanicul Nieolae Grigo-
întregului popor.
împotriva organizaţiei tero­ revendicări economice cu acţiuni — greve, demonstra­ locul pietrei brute), folosirea re toarnă — cu a sa staţie
riste legionare „Garda de cea împotriva fascismului, ţii, sabotarea maşinii de Actul glorioasei insurec­ schelelor agăţătoare (la mon­ mobilă — cele din urmă BUCUREŞl
Fier", coloana a V-a a prin editarea a peste 500 război fasciste —, la crea­ ţii de la 23 August 1944, tarea cofrajelor) şi a cofra- fîşii de asfalt, vrem să-i a- diojurnal; 7,:
Radio-TV
ră
hitlerismului în România, de publicaţii ilegale şi le­ rea unităţilor de partizani încununând lupta eroică a jelor metalice la riglele de sigurăm pe aceşti oameni con mulăm p
şi a formaţiunilor patrioti­ partidului împotriva fas­ la pilonii podului, sint doar modeşti şi destoinici că vom UusU-Mc mu:
creaţie a oligarhiei româ­ gale în toate limbile naţio­ cismului şi războiului, a citeva din valoroasele soluţii iul românes
ne, a cărei politică a adus nalităţilor, Toate acestea, ce ca unităţi de luptă îm­ da curs, cu toată plăcerea şi marii sărbăt
potriva fascismului, petilru demonstrat că politica tehnice date de constructori, stima cuvenită, amabilei lor vccbea van
grave prejudicii poporului dovadă a justeţei strategiei cucerirea independenţei ţă­ Partidului Comunist Român care s-au concretizat în invitaţii de a fi de faţă la 10.10 Te apăr
român, teroarea şi politica Iria mea; U.
Şi tacticii P.C.R., s-au re­ rii. In acelaşi timp, s-a corespunde pe deplin nă­ creşterea productivităţii mun­ premiera pe care o pregă­ zinul femeilo.
do forţă fiind fenomene flectat în realizarea acor­ intensificat acţiunea de în­ zuinţelor şi intereselor vi­ cii, reducerea volumului de tesc cu atâta minuţiozitate in registrări dc
uu desăvîrşire străine firii dului de front popular din­ tărire a unităţii clasei mun­ tale ale întregului nostru manoperă şi economisirea de cinstea marii noastre sărbă­ Iară ; 12,00 E
poporului român, dragostei tre Blocul Democratic, citoare, colaborarea cu popor. materiale, economii ce se ci­ tori naţionale. toţi. 23 Aug
(Hojurnal ; 13
de libertate şi dreptate, o- finită — mui
Frontul plugarilor, Parti­ Unda veselă
meniei ce-1 caracterizează, dul Socialist (1935), în vic­ tc muzicale.,
împotriva acestei organi­ toriile obţinute de candi­ tinereţii ; 1
zaţii. împotriva tuturor club ; 16,30
daţii forţelor democratice Julicttc Gre<
tendinţelor de fascizare a în alegerile parlamentare lăţi — mcloi
ţarii, Partidul Comunist din 1930, in marile de­ deni ; 17,30
Român a chemat la luptă, cînlecului
monstraţii antifasciste din Antologie lir
a unit şi organizat clasa zaie sonor...
muncitoare, masele de oa­ 31 mai 1930, in uriaşa ma­ Electrecord ;
muzicală ; l!
meni ai muncii de la oraşe nifestaţie de la 1 mai 1939 de re,'... 5
şi sate, intelectualitatea din faţa Palatului regal a jurnal ; 20,15
progresistă, oamenii politici muncitorilor comunişti, so­ ridianc ; 21,3
21,35 Dans
democraţi. Stau mărturie a cialişti şi social-deinoeraţi, (continuare)
acestor lupte amplele miş­ ş.a., care au înlîrziat as­ jurnal ; 22,
spori iv ; 22,3
cări antifasciste din perioa­ censiunea fascismului ia gârului roi
da anilor 1933-1938 (luptele putere. Instaurarea dictatu­ Buletin de
Non stop nu
ceferiştilor şi petroliştilor rii mililaro-fasciste şi ocu­
din ianuarie —februarie 1933 parea ţării de către hitlc- Vedere din carlienil Aeroport Petroşani. Foto: A. Î.H’IU IH8"
Minerii Văii Jiului sint — In jurul a 4 200 lei. cum muncesc, cum trăiesc... Apartamentul cu 3 came­ încă un fapt : a fi azi mi­ — Cum trăieşte un om
V
oameni dîrji, harnici — fapt Bani buni ! Cu ei mi-am Ei bine, de atunci încoace re era frumos mobilat, avea ner in România e un lucru de naţionalitate maghiară I DEVA : M
— Foarte bine. îmi fac I
I ce se relevă în cantităţile întreţinut familia, mi-am retribuţiile noastre au cres­ covoare, televizor, radio, în­ de mate mîndrie, de vreme in Valea Jiului ? % Ia Erimo (
k tot mai însemnate de căr­ purtat copiii prin şcoli — cut suplimentar cu 5 la su­ tr-un cuvînt tot ce-şi poate ce chiar preşedintele ţării, verde de
s
I bune scos din adîncuri — azi amîndoi sint studenţi — tă, primim o masă caldă dori o familie. tovarăşul Nieolae Ceauşescu, şi trăiesc demn, cinstit. De [ HUNEOOAR,
datoria la locul de muncă
trie, seriile
«, dar şi oameni ai adevăru­ ,/ota la Braşov, băiatul la pe zi, gratuit... — Chiar azi am făcut un cel mai iubit fiu al poporu­ Rătăcire <
lui, cinstei şi demnităţii. Sibiu. Eu am o vorbă care Se spune, şi pe bună calcul — ne spunea A- lui român, e „Miner de o- N Sandokan, ti
J — Adevărul este — ne fapt, nici in mină, nici in (Arta) ; Al
* e valabilă în general, dar dreptate, că dacă vrei să lexandru Balint, tot de la noare". viaţă nu simt în vreun fel (Constructori
spunea Victor Nuţoaică, de că fiind de naţionalitate I ŞANI : Tra
l la I.M. Lupeni — că pă~ N press, seriile
k maghiară m-aş deosebi de
mîntul nu-şi dăruieşte bo­ ceilalţi cetăţeni alături de I Trepte pe
I găţiile cu uşurinţă. Tocmai care trăiesc şi muncesc. N bric) ; Tini
timp (Ropub)
k de aceea cred eu că în 1 UNEI in si ÎI! 8 ES pfn i Noi, maghiarii, muncim îm­ I Alt bărbat, al
ţara noastră minerul şi mi­ f , preună cu românii, trăim •* tural) ; In
I
} deosebită din partea con­ împreună, ne distrăm îm­ * resc) ; VUL
clar de Iu:
neritul se bucură de grijă
man Jim
k ducerii partidului şi statu­ preună. Dealtfel, aproape I LONEA : S
lor
toţi prietenii mei sint ro­
lui, a tovarăşului Nieolae Ou oaimm ai \fân Jiu lui,d esp ire viata şi munca % (Minerul) ;
I mâni... devărata gloi
s Ceauşescu personal. I (Muncitoresc)
In ce se reflectă adevă­ Ziceam, la începutul a- * SA : E atit c
\ rul spuselor dv. ? cestor rînduri, că minerii ricirea (Mun<
* _ — In aceea că mecani­ mai bine. te duci la el acasă. Despre reiese că lucrez in subteran tamentul său din Petro­ ai cinstei şi demnităţii. Aşa « * bric) ; BE
k. in minerit se potriveşte cel vezi cum trăieşte un om să I.M. Vulcan — din care Cînd am intrat în apar­ sint oameni ai adevărului, I R1CANI : Pui
zarea pătrunde tot mai
ro.‘
(Steaua
N mult în munca noastră, ni — Ce vorbă ? Vasile Sava, maistru minef dg 18 ani, 9 luni şi 20 de şani, Lukacs Karoly, artifi­ i-a obişnuit munca lor BARZA : Sp;
(Minerul);
O
\ se asigură retribuţii mar!, — Cine munceşte cu sîr- la I.M. Vulcan, aflasem că zile. cier la mina Petrila, făcea aspră, bărbătească. Aşa în­ \ tic specială (
v apartamente confortabile..? guînţo ţf6jeşte bine, căci e un om harnic, apreciat la — Ce vîrstă aveţi ? curăţenie. ţeleg ei să muncească şi să s Chitară (Fla<
— Pot zice cu mina pe mineri! sînf răSpuCtCiti f' °- locul lui de muncă. Am — In 2 august am trecut — Mă pregătesc şă plec trăigşcg intr-o u?.ră ce-i cin­ G1U BAI :
inimă — opina Mihai Cis- noraţi de o ţară întreagă, vrut 19 văd şi cum trăieşte, pragul spre 40. Unii spun în concediu şi vreau sâ steşte şî-î onorează, intr-o I seriile I-II (<
*
v
\ măleanu de la mina Uri- munca şi viaţa lor sint de aceea am stat de vorbă că mineritul e greu, că nu las casa în ordine. patrie ce păşeşte, gvindu-i tii) : HAŢEG
hirtie,
feerii]
S cani - că prin mir^rff f in a te n ţi a tovarăşului cu Maria Sava, soţia lui. merită să lucrezi ân mi­ — Unde ? La munte, la pe mineri în primele rân-' I Iar) : RRAZr
n
CALANi
T
I Valea Jiulm realizat Nieolae Ceauşescu, secre­ — Cînd am venit la Vul­ nă. Nu sint de acof-d. mare \ duri, pe drumul — trasat S de cultură) ;
s ;• eu şl familia mea. Lu­ tarul general al partidului. can . — ne mărturisea in­ E drepţ C Ă nu e u- — Am fost anii trecuţi şi cu claritate de partidul I (11 Iunie) ; S
1 crez in cărbune din 1955, Să vă dau un exemplu : în terlocutoarea — acum 25 şor, dar ne vine în a- la munte şi la mare: Anul nostru înţelept — ce urcă s tarea Romfmi
i ILTA : Urmă
»» mi-am făcut intotdeâună noiembrie anu! trecut, pre­ de ani şl ma! bine — a- jutor mecanizarea. Şi-apoi ăsta mă duc la părinţi, la spre socialismul multilateral I V (Lumina) ţ T
I datoria cu cinste şi am şedintele Republicii a venit veam două farfurii şi două trebuie să te gindeşti la Praid, apoi voi face o dezvoltat, spre comunism. i mărire perie
I-.IX (Minerul)
realizat ciştiguri frumoase.
1 — Cit câştigaţi lunar ? in Vale la noi şi a stat de linguri. Acum, uitaţi-vă ce importanţa lui pentru ţară, excursia tfl slrainâtăie cu TRAIAN BONDOR Omul liniştit,
H
avem.
pentru dezvoltarea ei. Şi
fetjjo^e şi soţia.
vorbă .cu minerii despre
(Muncitoresc)