Page 67 - Drumul_socialismului_1978_08

68 ® DUMINICA, 20 AUGUST 1978
Pag. a

F Consemnări Romos Au început „Tradiţie şi

1 A P A R I Ţ I A j din cadrul „Întîlnirii actualitate"
\ Ne aflăm in plin sezon in oraş cum se imbracă in |
l turistic, ceea ce de la o oraşele altora. Nu e o vor- i ROMOS (prin telefon). chise în prezenţa tovarăşu­ Darea de seamă a re­ O imagine completă a
iei ; i vreme ne îndeamnă la o bă in vint, intrucît ne e dat J Intr-un codru sărbătoresc şi lui Teodor Haş, prim-«eore- flectat o seamă de rezul­ mişcării corale din Valea
pentru co- emoţionant, ieri după-amia- tar al Comitetului judeţean Jiului nu poate fi nicide­
(uljote 1 seamă de reflecţii speciii- să vedem deseori cite o a- ) tate bune obţinute de aso­ cum dală. în aceste suma­
sod) ; \ ce. Putem medita asupra pariţie turistică in stare i ză au început manifestările Hunedoara al P.C.R., pre­ ciaţia culturală, sub îndru­
inul (lum­ t foloaselor turismului ca act să-fi taie răsuflarea. Mai / primei zile a „întîlnirii fiilor şedintele Comitetului exe­ marea organizaţiei comuna­ re insemnări. Încercăm,
ii ; de igienă fizică şi intelec- deunăzi a avut şi Deva \ satului Romos", amplă ma­ cutiv al Consiliului popula; le de partid şi cu sprijinul deci, o prezentare de an­ a
posibil
samblu,
pe
cit
uzicii ; \ tuală, la lărgirea prizantu- privilegiul de a vedea unJI nifestare organizată de A- judeţean. Au mai participat fiilor satului, în toate do­
■atriel ; 4 lui şi deschiderea spirituală asemenea fenomen. A defi- \ sociaţia culturală a comu­ membri ai Biroului Comite­ meniile de activitate. Au în­ tradiţiei, a drumului par­
de
curs
nuclee
aceste
inical ; ? pe ccrre o aduc cu sine lat întîi prin centru, apoi a t nei Romos, cu sprijinul or­ tului judeţean de partid, ai ceput dezbaterile asupra mult îndrăgite de oamenii
1 cunoaşterea muncii şi crea- colindat şi prin piaţă ca * ganelor locale de partid şi Comitetului executiv al Con­ celor două documente.
grădinii, ^ ţiei oamenilor din alte să-l cunoască şl împrejuri- \ de stat. Au venit la aceas­ siliului popular judeţean, De o apreciere deosebită adîncului, de gustul lot
ncurs pen- t locuri ori contemplarea cri- mea. Era un ins cu bărbu- i tă mare intîlnire oameni ai reprezentanţi ai unor orga­ s--au bucurat programul ar­ muzical, apropiate de su­
solişti de nizaţii de masă şi obşteşti, tistic dat de artiştii amatori fletul poporului român. E-
ilară ; 1 tor peisaje. Dar cunoaşte- ţă mefistofelică, foarte bine ) Romosului, localnici şi din xistă informaţii sigure fur­
Linia ma­ ţ rea şi contemplarea cer şi şi uniform bronzat şi foarte | cei care lucrează în alte oi unor întreprinderi şi in­ din Romos şi Vinerea (ju­ nizate de ziarul local „A-
ia. 4 ele probabil o anumită e- bine dezvoltat... ca muscu- 1 părţi ale ţării, bărbaţi şi stituţii judeţene. deţul Alba), precum şi reci­
/ dveaţie, căci am intîlnit tu- latură. Cunoaştem aceste 1 Consiliul Asociaţiei cul­ talul de poezie şi muzică vîntul" (1928-1947), iar (fin
n pentru 1 rişti care au umblat mări şi amănunte deoarece era gol 1 femei, tineri şi virstnici, turale din Romos a prezen­ folk prezentat de actorul ultimii 34 de ani o bogă­
ţ ţâri, dar n-au fost in stare pină ia briu. Purta doar ^ muncitori, lucrători ai o- Mihail Stan, solistul Doru ţie de date ne oferă co­
goarelor, ingineri, profesori, tat darea de seamă asupra
sa-mi spună care e mireas­ nişte bluejeans-i iar in pi- t Stănculescu şi poetul loct-n lecţia ziarelor „Zori noi",
aai.a aar- ofiţeri, medici, artişti, alte activităţii desfăşurate pină continuat de „Steagul
ma văzduhului printre chi­ doare un soi de coturni > Evu. într-o atmosferă de
l războiul paroşi, care e culoarea ce­ înalţi de lemn, pe două \ categorii de oameni ai în prezent, precum şi pro­ destindere, în cîntec, joc şi. roşu". Că există ' o tradi­
rului, cum arată acolo a- tocuri, care-i făceau echi- l muncii. întregul sat a îm­ iectul unui bogat program voie bună, prima zi a in- ţie şi o recunoscută efer­
or. Tran- brăcat ieri straie de săr­ vescenţă, chiar şi memo­
murgurile, ce gindesc oa­ librul precar şi mersul di.fi- i , de activitate pentru îmbu­ tîinirii fiilor satului Romos
menii, de-a ce se joacă cil, dar eroic. Umbla cu | bătoare. nătăţirea în continuare a s-a încheiat cu o seară de rabile succese, nimeni nu
copiii, ce spune o columnă, pectoralii bombaţi şi cu 4 Festivităţile au fost des­ muncii cui tu ral-educative. dans. poate contesta. In acest
o arcadă sau o corabie, braţele uşor îndepărtate de i" an, după două decenii,
i — Trans- cum sună risul fetelor. Pu- trup ca ,,hăl mai tare om I muzica corală a revenit
cctă de la te ou în schimb să mă inlor- din lume" cind a ieşit in a- ţ în actualitate, stimulată
Suc-ursşti- meze exact cit costă un renă. Lumea se oprea şi îl i de amplul festival al mun­
cerenionia cii şi creaţiei ,,Cîntarea
ovarăşului spray pentru parbriz, un urmărea cu expresii ce va- României". Cele 17 for­
, preşedin- casetofon sau un ceas care riau între stupefacţie şi ila- )
uîui Cen- la ore fixe face cip-cirip ritate iar el era mindru ne- 4 maţii corale, ceea ce re­
iduiui Co- prezintă un adevărat re­
aez, pre- iar la jumătăţi cucu. Cum voie mare, convins că de 1
liului de se vede, se întorseseră frumos ce e se opreşte cir- 1 cord neatins vreodată în
Republicii „sensibil" îmbogăţiţi sufle- culaţia pe unde trece. După 4 Valea' Jiului, unesc peste
ineze ; 800 de oameni ai muncii,
teste iar cunoştinţele lor a- acest succes, după ce ni- t
limba ma- bundă acum in detalii e- meni nu l-a întrebat unde 1 de diferite virste şi proie- ■
senţiale şi deosebit de in- şi-a uitat cămaşa, ne aş- \ sii. Pepiniera acestui gen
igal“ ; teresante. lată că putem teptăm să-l revedem miine 1 muzical se allă în şcoli,
, reflecta deci şi asupra re- in slip iar poimiine poate / unde activează 60 de co­
ruri pioniereşti care, anual,
sărbătoa- 4 versului subiectului. Retlec- în urma unei frunze de viţă. \
} ţii care se concentrează mai Să-l împiedice n-ar putea 4 \ , îf' ; , '' se întrec in măiestrie in­
irii sărbă- terpretativă, concursul fi­
) mult in jurul unor aspecte decît cei şapte ani de ac a- 1
«p«***^
|k
ţ de etică şi moravuri. Am să care nasc bunul simţ, 1 llpyF ^ *** . m' <j> limfa H ind un autentic stimulent
în munca neîntreruptă de
i putea porni, bunăoară, de dar dacă nu-i are, noi, cei- \
I la vorba aceea maliţioasă lalţi, ce ne facem ? i perfecţionare artistică.
\ care zice că turistul n-ar ) L * V ■ * . . 1: Dar, aşa cum precizam -
u îndrăzni să se îmbrace la el RADU CIOBANU \ Politeţe şi bună. servire Ia magazinul de copil „1 pitici" al I.C.S. Industrial Hunedoara. la început, aceste note
sumare nu lac decit un o-
ficiu de prezentare a u-
nui reuşit album tipărit
Ilia, în august, la ora pe -urmele materialelor publicate sub auspiciile sindicatelor
Consiliului
judeţean
al
Hunedoara şi Consiliului
7,00 Ra- CRITICA A FOST JUSTA
anpremie- municipal de educaţie pc-
15 Vă re- cinstirii zaţiei de bază neaeţionînd Utică şi cultură socialistă
azi ; 8,00 In legătură cu articolul
; 8,30 Sa- „De ce se acţionează eu la timp pentru aplicarea Petroşani, cu bogate note,
preajma şoară în comuna cu străzi vindute populaţiei va ajun­ indicaţiei cu privire la pla­ informaţii şi fotografii din
10.00 Din (Urmare din pag. 1) întîrziere la aplicarea u- nificarea trimestrială a ac­ ultimele decenii. Albumul
arpatină ; întregi de case noi, cu sate ge la peste 43 milioane, nei indicaţii apărut în
cint, pa- partenerilor Interni şi ex­ intregi de case noi. adică o medie de circa tivităţii. Articolul apărut „Tradiţie şi actualitate"
idiomaga- 8 600 lei mărfuri cumpăra­ numărul din 22 iulie a.c., ne-a mobilizat mai mult ne apare deosebit de in­
30 Noi in- terni de comerţ, produse in Se lucrează in prezent la biroul organizaţiei de bază pentru' îndeplinirea tuturor teresant, instructiv şi bine­
ică popu- valoare de multe milioane canalizarea comunei. A- te pe cap de locuitor. Vo­ de la secţia de mobilă
,te pentru lei. Comuna lira exportă c ea sta înseamnă apă cu­ lumul prestărilor de servicii sarcinilor ce ne stau în venit totodată. El înfăţi­
13.00 Ra- produse pe devize libere. rentă şi baie in casă. Ală­ va spori faţă de cel al a- Brad, vizat în articol, ne-a faţă. La cîteva zile, planul şează, in esenţă, istoria
aloana in- nului trecut cu peste 300 trimis un răspuns, în care pe acest trimestru a fost vie a mişcării corale din
olk ; 13,30 Nu de mult s-a dat la lila turi de binefacerile curen­ se spune între altele :
K> Portre- in funcţie moara de po­ tului electric, acest element mii lei. La Ilia a început întocmit şi supus dezbate­ Valea Jiului de la înce­
portativul rumb cu degerminare, cu construcţia unui mare com­ „Articolul relatează si­ rii şi aprobării adunării puturile ei şi pină astăzi.
Divertls- nou în viaţa satului va ri­ plex comercial de alimen­ tuaţia reală, biroul organi­ generale.
onete cu o capacitate de 100 tone dica mult ştacheta nivelului DUMITRU DEM IONAŞCU
7.00 Nou- pe 24 de ore. Această nouă de viaţă al locuitorilor co­ taţie publică şi hotelier. Ilia ÎNTRE „ÎN GENERAL" SI „ÎN AMĂNUNT"
pretutin- munei Ilia. anilor viitori — punct de
rpreţi ai capacitate de producţie a oprire pentru turiştii aflaţi va în vederea unei mai
iar ; 18,00 „plantai" în lanţul profe­ Reflectat prin prisma pu­ Răspunzînd criticilor cu­
18,10 Mo- siilor ce se practică fa Ilia terii de cumpărare a veni­ în trecere prin judeţul nos­ prinse în articolul cu titlul bune corelări între cerinţe­ r
discoteca tru. de mai sus, conducerea le cumpărătorilor şi fondul
Reuniune şi pe aceea de muncitor in turilor populaţiei, acest ni­ Aceasta este Ilia la ora I.C.S.M. Călan ne infor­ { UN NOU INTERNAT i
1 arm uii industria alimentară. vel de viaţă se arată de de marfă. „în acest fel — PENTRU ELEVI i
»o- cinstirii muncii locuitorilor mează, printr-o adresă tri­ se precizează în adresa res­ La Liceul agroindustrial '
s pe me- Sistematizarea centrului asemenea în creştere sub­ ei; Ilia —• într-o imagine misă redacţiei, că a anali­ 4 din Geoagiu s-a terminat
îsemnări ; satului Ilia, sat centru de stanţială. Ritmul desfaceri­ destul de sintetică. Astăzi, zat situaţia aprovizionării pectivă — vom căuta ca i construcţia unui internat,
meridiane comună, pe seama investi­ lor de mărfuri creşte de la în viitor să putem oferi ţ pentru elevi, cu o capaci- \
,00 Radio- la Ilia este sărbătoare. Se cu marfă a unităţilor şi a / tato de 216 locuri. Noul o. I
Panoramic ţiilor făcute de stat, este an la an cu 3—4 milioane sărbătoreşte o etapă nouă stabilit că în fiecare zi de prin magazinele noastre \ biectiv va fi dat in folo« |
‘.rada şla- de iapt o sinteză a operei lei. La sfirşitul acestui an, intr-un început de istorie marţi gestionarii, împreună mai multe mărfuri de se­ i sinţă odată cu deschiderea I
;c ; 24,00 volumul total de mărfuri nouă. zon, diversificate ca mări­ ţ noului an şcolar. J
0,05—5,00 de construcţie ce se desfă­ cu merceologii, să se depla­
nocturn. seze la depozitele din De­ me, colorit şi croială".
(
De ce scriu despre el ? mai umblă cu cămeşă de iţi pune frîna cu o întreba­ cală de producţie, cuvintul juior şi pădurarilor la plan­
ijHfaiWWB Tocmai pentru că este un cinepă". re profundă, la care nu tat de pin „în rnustu' ză­
lui atirnă greu in sfatul
om măreţ, prin simplitatea Dacă-I întrebi de radio, te-ai gindit a ti ta şi dacă obştei, la luarea deciziilor pezii", sau celor de la I.A.S, CĂMIN DE NEFAMIUŞTI
i întoarce lui in care se oglindeşte televizor, frigider, mobilă la „lopătat bucatele" şi la
t) ; Iarba cumpăna dintre două vremi: nu-i dai răspunsul docu­ şi asta numai fiindcă prin CU 304 LOCURI
ă (Arta) ; sau de ceasul cu câpăcele mentat, nu l-ai convins nici muncă şi chibzuinţă şi-a treburi urgente. La Orăştie s-a dat în fo- ,
entru pa- un apus al uneia şi un ră­ şi lanţ „ca la miniştri", pe Şl aşa, sănătos tun (n-a ( losinţă recent un cămin de
(Flacăra) ; sărit al alteia. Baci Qpvid cit negru sub unghie, Iar ciştigat locul meritat în ie­ nefamilişti cu o capacita-1
urgistul) ; Mărionţ din Chitid, la cel care-l poartă cu grijă ca dacă ai reuşit să-f lămu­ rarhia .morală a colectivită­ pus tutun şi băutură pe te de 304 locuri, in care
Malaieziei pe ochii din cap, în bu­ limba lui „că-i curată otra­ vor locul lucrători ai In-1
continent 71 de ani ai săi, este un reşti, la rindul lui propagă ţii. Toată viaţa a fost un vă şi te curăţă iute") şi ta­ I } treprinderii „Chimica".
PETRO- desăvîrşit „licenţiat" al o- zunarul■ de la pieptar, îţi ideea şi nu-l mai poate om aşezat şi calculat cu re, nu se dă cu una cu
erica Ex- meniei. II ştiu din vremea \ BAIE POPULARĂ (
(Unirea); două bătut de bătrîneţe. ) LA SIMERIA
(7 Noiem- cind minca la masa rotundă Baci David Mărionţ, pre- • 4 La Simeria s-a deschis o
uitat do şi joasă din mijlocul tindei, ibaie populară, construită’
LUPENI: cu intreaga familie, dinlr-o zent cu poza şi numele in 4 do Trustul de construcţii
meie (Cul- strachină, ori ,,întinjea" cu „Monografia Chitidului", 'Hunedoara-Deva.
ături sub este şi un cunoscător ne­
(Muncito- boţuri de mămăligă „in pră- I DUMINICĂ
: Gentle- jala din laboş", şi-l mai întrecut al oamenilor cu o- t CULTURAL-SPORTIVĂ
citoresc) ; biceiurlle lor şi al întâmplă­
neagră ştiu in vremurile de azi, a- rilor din sat, fiind şi el o i In organizarea consiliului
IILA : A- şezat la masa suplă şi mo­ adevărată monografie vie a J comunal de educaţie poli-
1 tică şi cultură socialistă,
eriile 1-11 dernă, cu farfuriile puse leu sprijinul căminelor cul-
ANINOA- localităţii. In el s-au depo­ 4 turale din Rapolt, Bobilna
roape fe­ „în trei etaje, cu Hngura-n zitat zeci şi sute de neste­ Îşi Foit, comitetului comu-
se) ; U- faţă, cuţitu-n dreapta la Un desăvirsit „licenţiat" al omeniei mate folclorice. Poveştile şi
şi
(7 Noiem- furchiţa-n stingă, ca 4 nai al U.T.C. şi organului
Urgia 5 » legendele, doinele şi cin- ‘sportiv comunal, astăzi, 20
GURA- oraş". Dar cită vreme a tre­ tecele capătă prin glasul l august, se vor desfăşura, în
'cadrul unei duminici cui-
la Paris cut de la o etapă la alta... tural-sportive, ample mani­
'IE : Edi­ „Focu s-o arză, că trece zîmbeşte, dus pe ginduri : clinti nimeni de pe coor­ veşnica încredere: „Om lui rezonanţe de mare au­ festări polilico-cducativc,
li ; Jonny „Ca Ieri vorbeam amîndoi donatele ei, orice ar face. face noi cumva să iasă bi­ tenticitate, iar jocurile bă- icultural-artistice şi intre-
; GEOA- multă şi Iute" — îţi va răs­ de ele şi azi is toate-n ca­ In primii ani ai coopera­ ne". t rin eşti, jucate de baci Da­
il liniştit, punde baci David Mărionţ. I ceri sportive — atit la că-
i mtinU cultural din Rapolt,
de cuitu- să". tivizării nu se prea aflau La băirineţea sa nu s-o vid, au iz de dincolo de ţ cit şi in aer liber.
neul de ll mai cinstesc şi pentru li face o deosebită plă­ adăposturi pentru animale. oprit încă din lucru. Neîn­ veacuri. De aceea, tinerii
:i (Popu- că e „singurul dac din sat" cere să stai de taclale, cu In grajdul lui, baci David trecut în tunsul oilor, vara vin la el in serile lungi de ^ CĂMIN CULTURAL
a Eipriei ţ cgre-ţi mai păstrează por­ el despre treburile gospo­ a băgat viţeii de la C.A.P., se duce în Branu, la turma iarnă să-i înveţe cintecele l In cinstea zilei de 23 Au-
na (Casa 1 gust, harnicii locuitori din
a gloriei tul popular şl la culcare. dăreşti, despre viaţă, dar ciţi au încăput. Un timp i-a cooperativei, ' unde tunde şi jocurile şi să le poarte l Prihodişle, comuna Vaţa
.IA : Cin­ „Cine o să mai poarte ţoa­ şi despre Orientul Apropiat. hrănit mai mult cu furajele ol, la 70 capete pe zi, apoi apoi din casă in casă, cu Iile Jos, au terminat ultime­
ul ureşul) ; le albe ? se Întreabă baci Are un umor isteţ şi ideile lui decît cv ale cooperati­ coboară la cosit şi stoguit ocazia obiceiurilor folclo­ le lucrări exterioare la că­
îără vină rice. minul cultural pe care l-au
C : Ur­ David, că tineretu’ de azi şi le împodobeşte cu pro­ vei. finul că „de /-o: prinde construit. Calde cuvinte de
lă, seriile le imbracă numa pe scenă verbe şi zicători. In discu­ In momentul de faţă, du­ neaua pe cîmp, n-au toca­ . mulţumire pentru toţi cel
HELART : la cămin, cind cîntă ori ţii te lasă să aluneci pe pă un număr mare de ani, tele ce minca la iarnă". ION MARINESCU I care au muncit cu dragoste
iile I-1I ziarist colaborator I la ridicarea acestui frumos
joacă. Acum oamenii nu •vorbă şi, cind nu te aştepţi, lucraţi in cooperativa agii- Mal dă cite o mină de a- \ edificiu.