Page 68 - Drumul_socialismului_1978_08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 468 ® DUMINICA, 20 AUGUST 1978

VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE

ÎH TARĂ NOASTRĂ A LISABONA : O Înţelegere Plenara C.C. al P.C, din

________ 1_____________________________ -
între P.S. şi P.C. este cepabtlâ Ecuador
TOVARĂŞULUI HUĂ KOO-FEM so confere un sprijin

QUITO 19 (Agerpres). — transformări iniţiat de gu­
parlamentar stabil unui guvern 41 La Guâyâquil a avut loc o vernul forţelor armate îm­
La şantierul naval şi portul LISABONA 19 (Ager­ cuceririlor Revoluţiei de plenară a C.C. al Partidu­ potriva celor care încalcă
prevederile
noii
lui Comunist din Ecuador.
Constituţii
pres). — La Lisabona a ă- la 25 aprilie 1974. Cu acest prilej, a fost dat aprobate prin referendu­
un
document
publicităţii
Constanta vut loc un miting organi­ în ce priveşte convoca­ în care se evidenţiază po­ mul popular din ianuarie
anul acesta.
zat de Partidul Comunist rea pentru 22 august a se­
Portughez, la care au par­ siunii extraordinare a Adu­ ziţia Partidului comunist Documentul relevă, tot­
(Urmare din pag. 1) Goldana de maşini s-a în favoarea respectării odată, necesitatea lărgirii
îndreptat apoi spre reşe­ ticipat peste 20 000 de per­ nării Republicii, secretarul stricte a calendarului ofi­ şi consolidării alianţelor
soane. Luînd cuvîntul cu general al P.C.P. a relevat
mulul de dezvoltare a con­ dinţa ce le-a fost rezerva­ cial de revenire la o viaţă forţelor de stînga, inclusiv
strucţiilor navale din ţara tă înalţilor oaspeţi în sta­ acest prilej, secretarul ge­ că această iniţiativă a fost politică parlamentară şi ia a Frontului Amplu de
noastră. ţiunea Neptun. neral al P.C.P., Alvaro luată de comunişti în sco­ un guvern civil în Ecua­ Stînga (F.A.D.I.), din care
Cunhal, a arătat că „numai pul preîntîmpinării posibi­ dor. Se cere, totodată, lua­
o înţelegere între partidele lităţii ca, printr-o agrava­ face parte şi P.C. din E-
rea de măsuri ferme îm­
In stafiunile de pe litoralul socialist şi comunist este re a crizei, parlamentul să potriva tuturor celor care cuador, a creşterii vigilen­
e-
forţelor
progresiste
ţei
capabilă să confere un fie dizolvat fără a fi putut încearcă prin diverse mij­ euadoriene în lupta lor îm­
Mării Negre sprijin parlamentar stabil vota înainte de aceasta le­ loace să împiedice evolu­ potriva manevrelor forţe­
gea electorală şi legea pri­
unui guvern". O înţelegere
între cele două forţe poli­ vind fecensămîntul, situa­ ţia firească a procesului de lor de dreapta.
în cursul după-amiezii, Tovarăşul Iîua Kuo-fen tice — a subliniat vorbito­ ţie ce ar crea un pericol
tovarăşul Hua Kuo-fen, a avut cuvinte de înaltă rul — va permite apărarea pentru instituţiile statului. aflată la cea de-a V-a le­
împreună cu persoanele o- apreciere pentru preocupa­ gislatură. Şedinţa de închi­
ficiale române şi chineze, rea partidului şi statului dere a fost prezidată de
care îl însoţesc, au vizitat nostru de a transforma tu­ Activităţi menite să ducă la BilEEMâB Ulaofu, vicepreşedinte al
staţiunile de pe litoralul Comitetului Permanent.
Mării Negre. rismul românesc înti’-o ve­ reglementarea situaţiei din Liban ■ După cum informea­ Bl Preşedintele Libanu­
Cu acest prilej, solii po­ ritabilă industrie, de a pu­ ză agenţia TASS, la Gene­ lui, Elias Sarkis, l-a primit
porului chinez prieten au ne la dispoziţia oamenilor BEIRUT 19 (Agerpres). consolidarea încetării focu­ va au fost reluate tratati*. pe Brian Urquhart, secre­
putut lua cunoştinţă cu o muncii din ţara noastră — Preşedintele Libanului, lui la Beirut şi a măsuri­ vele dintre delegaţiile so­ tar general adjunct cri
altă latură a economiei ju­ condiţii iot mai bune de lor de securitate pe întreg vietică şi americană în ve­ O.N.U. pentru probleme po­
deţului Constanţa — cea odihnă şi tratament. El a Elias Sarkis, a conferit cu teritoriul ţării. Şeful statu­ derea elaborării unei ini­ litice speciale, aflat de vi­
legată de dezvoltarea tu­ felicitat pe arhitecţi şi con­ Fuad Boutros, vicepremier, lui libanez a avut, de ase­ ţiative comune privind in­ neri Ia Beirut. In centrul
rismului. structori pentru efortul de­ ministru de externe şi al menea, convorbiri cu Has- terzicerea armei chimice. convorbirilor s-au aflat mo­
în fiecare staţiune par- pus de a crea pe malul apărării, şi cu Sami Al san Tueni, reprezentantul H La Pekin s-au înche­ dalităţile de aplicare a Re­
ţ cursă de coloana oficială, Mării Negre aceste bijute­ Khatib, comandantul For­ permanent ai Libanului la iat lucrările celei de-a zoluţiei 425 a Consiliului
mii de oameni ai muncii a- ţei Arabe de Descurajare Naţiunile Unite, cu care a treia sesiuni a Comitetului de Securitate, care preve­
! flaţi la odihnă, un mare rii ale arhitecturii româ­ din Liban (F.A.D.). Inter­
neşti în care, anual, îşi pot trecut în revistă rezultate­ Permanent al Adunării Na­ de, printre altele, restabili­
număr de turişti străini au le contactelor diplomatice ţionale a Reprezentanţilor rea autorităţii guvernului li­
salutat cu cordialitate pe petrece plăcut concediul locutorii au examinat ulti­ consacrate evoluţiei situa­ Populari a R. P. Chineze, banez în sudul ţării.
1 reprezentanţii marelui po­ un atît de mare număr de mele evoluţii din Liban şi ţiei din Liban. •
por chinez. persoane. măsurile menite să ducă la
Dineu oficial în onoarea V CURIOZITĂŢI, citaţie a obiectelor de ar­
tă, in cadrul căreia un pa- ţ
CURIOZITĂŢI
înalţilor oaspefi chinezi nou pictat de Locaş Cra- i
a
Nu o dotă s-a spus că, nach (1472-1553) suma fost i )
vindut
pentru
de
Seara, în onoarea tova­ P.C.R., şi Ciao Ţî-iang, in lume, există tot soiul de 920 000 de franci. Pictura, J
răşului Hua Kuo-fen, pre­ membru supleant al Birou­ curiozităţi. Sint atît de mul­ mai o curiozitate, ci şi o citeva mii de ani înaintea intitulată „Venus şi Cupi- |
şedintele Comitetului Cen- lui Politic al'C.C. al P.C. te, incit — aricit ai li de enigma, furculiţei. Aceasta din urmă don" şi . dotind din anul t
• rtral al P. C. Chinez, pre­ Chinez, prim-secretar al pasionat — nu le poţi sirin­ k a început să fie întrebuin­
mierul Consiliului de Stat Comitetului provincial Sî- ga intr-o colecţie. Cu atît Numărul stingacihr este ţată in mod curent abia cu 1537, măsoară 51 cenţi- j
al R.P. Chineze, a celor­ ciuan al P.C. Chinez, au mai mult cu cit, in fiecare de două ori mai mic in 300 de ani in urmă. metri pe 35. Alături de a- 't
lalţi oaspeţi chinezi, Comi­ toastat în sănătatea tova­ zi, mai poţi alia un fapt rindurile femeilor, decit k ceentă lucrare a celebrului $
tetul judeţean Constanţa al răşului Iîua Kuo-fen şi nou, nemaiîntilnil şi ne­ printre bărbaţi. In lume, nu se cunoaşte pictor flamand, la aceeaşi i
P.C.R. a oferit un dineu. a tovarăşului Nicolae maiauzit, lată doar citeva k nici măcar astăzi, cu exac­ licitaţie au mai fost vindu- o
Au participat persoanele Ceauşescu, pentru dezvol­ curiozităţi: In ultimii o sută de ani, titate, numărul amatorilor te o cutie din cristal de |
oficiale române şi chineze tarea continuă a prieteniei, Faptul că, in timp de în diverse colţuri ale Ter- de... curiozităţi! 11
. care îl însoţesc pe înaltul solidarităţii revoluţionare război, se nasc mai mulţi rei s-au construit peste 300 stincâ, realizată — după î
oaspete. băieţi decit lele este denu­ de ornitoptere (aparate care cum apreciază specialiştii %
şi colaborării frăţeşti din­ OBIECTE DE ARTĂ
în timpul dineului, des­ mit „fenomenul anilor de imită zborul păsărilor), cu LA LICITAŢIE — la slîrşitul secolului al |
făşurat într-o atmosferă tre Partidul Comunist Ro­ război". FI nu a putui fi sau fără motor. XVI-le a, precum şi alte o- i
cordială, de caldă priete­ mân şi Partidul Comunist încă explicat ştiinţific, ră- k De curînd, la Paris a fost biecte de valoare artişti- ?
nie, tovarăşul Ion Tudor, Chinez, dintre România şi minînd, deocamdată, nu nu­ Cuţitul a fost folosit cu organizată o importantă li­ că şi istorică. J
prim-secretar al Comitetu­ China, dintre cele două po­
;
lui judeţean Constanţa al poare prietene.
c3aaaciaaaapaaaDiaanaacDC3C3flS3KBSaaac3C3i=iac3ac:i
—~l» * l tt »» » □ CD CD CD? i
mozaic duminical ■ mozaic duminical ■ mozaic duminical
REZOLVAREA CAREULUI din programul complex e- aici pentru eliberare (2 planta ; 5, Staţie (pl.) —
Paloarea peisagistică a DIN NUMĂRUL 6462 laborat după insurecţie ; cuv.) 1 11. Unul din eroii Cui — Iarbă fără foi ; 9.
3. Singura ţară imperialistă neamului, conducătorul Însufleţite —• Unul din e-
1. Copac, Barba. 2. Ară­ care şi-a întărit poziţiile răscoalei din 1821 ; 12. în roii căzuţi în timpul insu­
parcului dendrologic tos, Mare. 3. Baden, Tema. tn lumea capitalismului în amintirea acestor luptători, recţiei ; 7. Proverbe — Cel,
4. Asu, Iti, Adc. 5. N, Rafi­ timpul războiului — Excla­ ioc locul fostului lagăr de mai vechi oraş românesc
nărie. 6. Eminescu, St. 7. maţie de ciudă (pop) ; 4. la Tg. Jiu a fost ridicat un unde se înalţă „Monumen­
-
Simeria I, Ura, Zf, I. 8. Urale, M, -Acceptată de toţi — înce­ monument. tul libertăţii" ; 8. Prieten..,
Rin. 9. Lemn, Rasina. 10. put de ţară ! ; 5. Pană — Vertical: 1. Avram Gru­ francez — Cel al libertă­
I, Aor, Pini. 11. Ierunca, Mulţime de oameni — Pen- ia — \ omite — Munici­ ţii din Bucureşti este stră­
Convorbire cu îng. TRA1AN lACOB, cercetător ştiinţific Ace. .tru (abr.); 6. A admira piul în care se găseşte un juit de „Monumentul eroi­
ia Staţiunea de cercetări silvice Simeria frumuseţile României libe- monument ce cinsteşte me­ lor luptei pentru liberta­
„ISTORIE" ,re ; 7. Distrugere provoca- moria eminentului om po­ tea poporului şi a patriei,
în lunca Mureşului la nqrdul ger (neregulat, englez sau ro­ .tă în toiul luptelor — Om ; litic Petru Groza, pre­ pentru socialism" ; 9. Tu­
oraşului Simeria ae întinde pe mantic) caracteristic perioadei dor Petrescu — Ins — O-
79 tta rezervaţia forestieră Ar- în oare a fost înfiinţat (sec. Orizontal1. Avantaj — B. Miros neplăcut — Pur ; şedintele primului guvern raşul care a fost amfitea­
poretumul Simeria. Creat cu XVTU) şi datorită vegetaţiei 9. Eiunărea la izvoare ! — de largă concentrare demo­
peste două secole In urmă spontane foarte viguroase, e- Ei au fost cel caro la 21 trul luptelor antifasciste şi
dtrstr-o pădure de luncă prin xisfente iniţial. Varietatea re­ septembrie 1944 âu scos în A se droga — Asia ! ; 10. cratică. instaurat la 6 Mar- • care adăposteşte „Monu­
introducerea succesivă de plan- liefului (o terasă plană legată condiţii legale ziarul „Scîn- Municipiu în nord-vestul tie 1945 ; 2, Vraf — Animat mentul eroilor patriei"; 10.
taţii lemnoase exotice aclimati­ de.. luncă printr-tm versant — Penel I ; 3. Semn — îm­
zate, provenind mai ales din abrupt), spatiile eu apă, o- teia" ; 2. Nemţi — Desfiin­ ţării, în care „Monumentul Ase uni — Nume feminin —
China, Japonia şl America do gllnzi naturale pentru vegeta­ ţarea lagărelor de interna­ ostaşului român" ne amin­ prejurare — Aşezare ru­ Cascadă în Islanda ; II.
Nord, parcul dendrologic a ţia din jur, numeroasele po­ re este numai un punct teşte de luptele purtate rală ; 4. Conducător — A' Din loc în loc — A îngriji­
cunoscut o evoluţie cu perioa­ ieni, spaţii libere, elementele
de alternative de dezvoltare de construcţie utilitare sau or­ răm — Cete I; 12. Aşa cum
sau regres datorită vicisitudi­ namentale (podeţe, mese, bănci, 4 2 3 4 5 6 7 8 9 4044 42 este idealul de libertate —•
nilor istoriei sau naturii (inun­ ceainăria japoneză etc.), re­ Omagiu al artei către eroii
daţii, uragane, zăpezi abun­ ţeaua aleilor uşor curbate,
dente, secetă ete.). conferă parcului im pitoresc neamului (pl.).
— In ce constă importanţa aparte. Prezenţa unor plante Cuvinte rare : TIF, ESS.
acestei rezervaţii ? exotice (bambus, magnolii) din
— Parcul are importantă bo­ diverse zone: geografice ale lu­ HELLA HĂNŢESCU
tanică prin bogăţia colecţiei de mii, . schimbarea paletei colo- Deva
plante ; forestieră, ca centru rlstice de la un anotimp la
de aclimatizare : didactică în altul fac de neegalat frumu­ REZOLVAREA
inztrulrea elevilor şi studenţi­ seţea acestei rezervaţii în care PROBLEMEI DIN
lor în excursii de studii ; s’o- elementele se îmbină într-un NUMĂRUL 6462
cial-culturală, ca loc de ex­ tot unitar. Cotat ca una din
cursii şl odihnă şl peisagistică, ■ cele- mal vechi şi mai valoroa­ 1. Ta6 — a3 Orice. 2. d3
pentru că e considerat cel mai se colecţii de arbori şi arbuşti — d4 Orice. 3. Ta3 — c3,
reuşit parc din ţară prin di­ din ţara .noastră, parcul' din
versitatea şl originalitatea pei­ Simeria este căutat nu numai g3, h3 sau b3 Orice. 4. Tcfî,
sajelor. do specialişti în materie, . elevi, gd, h6 sau b6 + mat.
— Cred că frumuseţea peisa­ studenţi — pentru care consti­
jului atrage foarte mulţi- vizi­ tuie un excelent .obiect de MAT ÎN
tatori. Iu ce constă valoarea studiu — ci şi de cei dornici
peisagistică a parcului ? de relaxare într-o ambianţă ; 81 8I8I8MHI S PATRU MUTĂRI
— Atraşi de pitorescul par­ naturală .în care e atita- linişte
cului, anual 11 vizitează peste şi aer curat .sau atraşi de va­ Controlul poziţiei. Alb {
100 OOO de oameni. Valoarea sa rietatea florei ori punctul zoo­ Rh7, Cb5, Cdd, Ne5, p. c6.
peisagistică este dată de faptul logie.
că a fost realizat în stil peisa- VIORICA ROMAN Negru: Re7, p. d7.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA; Deva, str. Dr. Petru Grota, nr. 35. Telefoane ; 11275, 11585, 20708, __ TIPARUL ; TipograSla Deva, str 23 August, nr, 257 ii os;