Page 69 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 69
Proletari din toate firile, unlfl-vă!
ANUL XXX
NR. 6 469.
MARŢI,
22 AUGUST
1978
4 pagini — 30 bani
In prezenţa tovarăşului S-a încheiat vizita oficială Adunarea festivă a oamenilor
Micolae Ceauşescu şi a tovarăşei
de prietenie în tara noastră muncii din municipiul Deva
Elena Oeauşescu, ierS a avut ioc
dedicată aniversării zilei
a tovarăşului Hua Kuo-fen
9 9
de 23 August
Duminică dimineaţa, to duminică după-amiază, to
CUB Df WA“ varăşul Hua Kuo-fen, varăşul Nicolae Ceauşescu, tate, cadre do conduce
preşedintele Comitetului secretar general al Parti re din unităţile economice
Central al P.C. Chinez, dului Comunist Român, şi instituţiile municipiului şi
în prezenţa tovarăşului prescu". Sţnt admirate lucră premierul Consiliului de preşedintele Republicii So ale judeţului, oameni ai mun
Nicolae Ceauşescu, secretar rile unor reputaţi maeştri ai Stat al R.P. Chineze, a- cialiste România, s-a reîn- cii cu o îndelungată activi-;
general al Partidului Comu picturii şi ai sculpturii româ flat în vizită în judeţul tîlnit cu tovarăşul I-Iua tate revoluţionară şi pârtiei-
1
nist Român, preşedintele Re neşti. Constanta, a fost oaspetele panţi la marele act de la 23
publicii Socialiste România, şi Rod al interesului pentru cooperatorilor din comuna Kuo-fen, preşedintele Co August 1944, reprezentanţi ai.
a tovarăşei Elena Ceauşescu, arta românească, oa şi pen mitetului Central al Parti prganizaţiilor de masă şi ob
Chinez,
Comunist
dului
a avut loc, luni, 21 august, tru diferite obiecte de airtă Cumpăna, unitate agricolă premierul* Consiliului de şteşti, numeroşi oameni ai
fruntaşă din această zonă
inaugurarea „Muzeului colec decorativă franceză şi chine a ţării. Stat al Republicii Populare muncii din Deva..
Adunarea festivă a fost •
ţiilor de artă" — important ză, „Colecţia Elisabeta şi înaltul oaspete a fost Chineze. deschisă de către tovarăşul
aşezămînt de cultură al ţării. Moise Weinberg" este una însoţit de tovarăşul Manea Cu acest prilej, tovarăşii A lexandru Voiculescu, prim-
La festivitate au luat par dintre selecţiile care cîştigă Mănescu, membru al Co Nicolae Ceauşescu şi Hua secretar al Comifetu ui mu
:
te, de asemenea, membri şi aici un spaţiu adecvat de ex mitetului Politic Executiv Kuo-fen au avut un nou’ nicipal Deva al P.C.R., pre-*
membri supleanţi ai Comite punere, în care fiecare piesă al C.C. al P.C.R., prim-nii- schimb de păreri cu pri şedinţele Comitetului execu
tului Politic Executiv al C.C, îşi prezintă mai bine valoa nistru al guvernului, de vire la dezvoltarea, pe tiv al Consiliului populari
Cil P.C.R., secretari ai C.C. al rea. alte persoane oficiale ro municipal.
P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, multiple planuri, a relaţii Despre semnificaţia marii
tovarăşa Elena Ceauşescu, mâne. lor româno-chineze, pre sărbători naţionale a popo
Erau de faţă membrii con Au luat parte oficiali
ducerii Consiliului Culturii şi ceilalţi conducători de cum şi în legătură cu pro Ieri, a avut loc Ia Casa de rului român, puternica an
gajare patriotică cu care toţi!
partid şi de stat zăbovesc cu
Educaţiei Socialiste, uniuni interes în faţa lucrărilor din tăţile chineze care îl înso blemele actuale ale vieţii cultură din Deva adunarea oamenii muncii din munici-»
lor şi asociaţiilor de creatori, „Colecţia Krikor H. Zam- ţesc pe tovarăşul Hua politice internaţionale. festivă a oamenilor muncii piu, din întregul judeţ Hu-<
personalităţi culturale şi ar Kuo-fen în vizita sa în •k din municipiul Deva consa nedoara cinstesc glorioasa
baccian", unul dintre cele ţara noastră.
tistice, directori ai unor cu mai preţuite ansambluri de Duminică seara, tovară crată omagierii marii săr aniversare a eliberării pa
noscute muzee bucureştene. opere din Capitală. Vizita a oferit solilor po şul Hua Kuo-fen, preşedin bători naţionale a popo triei. a vorbit tovarăşul Pe-
Numeroşi cetăţeni ai Capi porului chinez, posibilitatea tele Comitetului Central al rului român, cea de a •tre Lungu, secretar al Corni-*
talei, care se aflau în Calea în ansamblul bogat şi coe de a lua contact cu lucră Partidului Comunist Chinez, XXXIV-a aniversare a elibe tetului judeţean Hunedoara
Victoriei, în faţa clădirii ce rent al „Colecţiei Serafina şi tori şi specialişti ai ogoa premierul Consiliului de rării patriei noastre de sub al P.C.R., vicepreşedinte al
adăposteşte muzeul — con- Gheorghe Răut" se distinge relor dobrogene, de-a cu Stat al Republicii Popu dominaţia fascistă — piatră Comitetului executiv al Con
de hotar in milenara noastră
strucţie de o deosebită fru o valoroasă selecţie din o- noaşte nemijlocit realiză lare Chineze, a oferit un istorie. siliului popular judeţean.
museţe arhitectonică, ridicată pera lui Pallady. rile obţinute de aceştia în dineu oficial în onoarea La adunarea festivă au luat Subliniind importanţa ma
in secolul trecut şi rea mena Deopotrivă act de istorie al dezvoltarea şi moderniza t o v a r ă ş u l u i Nicolae parte tovarăşii Teodor H aş, relui eveniment din istoria
ţării, vorbitorul a arătat că
jată — au făcut o însufleţită artei şi pagină de biografie, rea agriculturii — sector Ceauşescu, secretar gene ziua de 23 August 1944 re
primire tovarăşului Nicolae colecţia memorială „losif cu mare pondere în eco ral al Partidului Comunist prim-secretar al Comitetului prezintă încununarea unei
judeţean Hunedoara al P.C.R.,
Ceauşescu, aclamîndu-l înde Iser" are meritul de a creio nomia judeţului. Român, preşedintele Repu preşedintele Comitetului e- lupte îndelungate, în care
lung. na figura unei personalităţi Tovarăşul Hua Kuo-fen blicii Socialiste România, xecutiv al Consiliului popu poporul român a înfruntat
Cuvîntul de deschidere a artistice pe fundalul realită a exprimat calde aprecieri în saloanele ambasadei Re lar judeţean, Vichenie B ălan, nenumărate încercări şi vitre
fost rostit de tovarăşul Miu ţii sociale a timpului. la adresa lucrătorilor o- publicii Populare Chineze prim-vicepreşedinte al Co gii, fără ca vreo furtună
Dobrescu, membru supleant Urmărind cu interes tot goarelor, a eforturilor a- la Bucureşti. mitetului executiv al Consi să-i poată stii-gc flacăra sa
cră a dorinţei de libertate
al Comitetului Politic Executiv ceea ce oferă noul şi presti cestora, a experienţei do- liului popular judeţean, M ir- şi setea de dreptate so
participat
tovarăşa
Au
al C.C. al P.C.R., preşedin giosul aşezămînt de cultură, bîndite de ei în crearea Elena Ceauşescu, tovarăşul cea Lucaciu, Petre Lunga, cială ; el este rezultatul lup
Viorel O coş. A na Herlea —
tele Consiliului Culturii şi E- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, unei agriculturi moderne. secretari ai Comitetului jude tei antifasciste a maselor
ducaţîei Socialiste. tovarăşa Elena Ceauşescu au Manea Mănescu, alte per ţean de partid, membri ai largi populare, din ţara noas
cuvinte de laudă pentru „Co La plecare, sutele, de soane oficiale române.
In aplauzele celor de faţă, lecţia de artă orientală Mar- cooperatori au ovaţionat Au luat parte persoanele birourilor comitetelor jude tră, eroismului şi hotăririi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu Beza şi a soţi-lor Horten îndelung pe înaltul sol al oficiale chineze care înso ţean şi municipal de partid, cu care cele mai largi forţe
patriotice, democratice, ma
taie panglica inaugurală. sia şi Vasile George Beza", poporului chinez prieten. ţesc pe înaltul oaspete în ai comitetelor executive ale sele de la oraşe şl sate, ar-
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ★ consiliilor populare judeţean
membri
de
şi
municipal,
tovarăşa Elena Ceauşescu, (Continuare in pag. a 4-a) După cum s-a anunţat, (Continuare in pag. a 4-a) partid cu stagiu din ilegali (Continuare in pag. a 2-a)
ceilalţi tovarăşi din conduce
rea partidului şi statului, vi
zitează în continuare muzeul, « l
-
prestigios lăcaş de cultură, In dimineaţa de 6 august miliard de lei. Gradul de N
care însumează o vastă su I 1978, sirena minei a sunat mecanizare pe care îl cu
prafaţă de expunere şi reu prelung. Şaizeci de secun noaşte, in acest an, mina I
Ne mai amintim de troc, i
neşte un tezaur de o inesti I de. Clipe de fior. Fiii, ne Lupeni este de 48 la sută.
mabilă valoare artistică. % poţii ţi strănepoţii minerilor
Itinerarul prin această ine I ce-au înroşit, acum 49 de de roabă, de fistău, de \
dită instituţie muzeală a ţării * ani, caidarimul Lupemlar, transportul cărbunelui cu
şi-<tu plecat fruntea în faţa caii ? „Ne mai amintim !
începe cu „Colecţia acade I LUPENI ’78 - Trebuie ! Altfel n-am şti să \
mician profesor George O- * plăcilor comemorative din >
incinta minei, la focul de preţuim îndeajuns condiţii
I jertfă şi eroism. Recunoştin le de azi, munca de azi, \
* ţă părinţilor, bunicilor, stră în dialog cu viitorul bucuriile pe care ni le dă".
ÎN INTERIORUL
I bunicilor, curajului, demni Bucurii cu care minerul I
ZIARULUI * tăţii, dirzeniei lor. In fieca „lumea coloniilor" a rămas bataj şi multe alte utilaje canizate, 5 combine de a- Gheorghe Gorcea, şei de >
i re august, oamenii Lupeniu- mică in faţa arhitecturii pe modeme — s(u la îndemi- balaj, 25 transportoare, 300 schimb în brigada lui I
* lui se întorc cu recunoştin-, Gheorghe Belei, îşi împodo
O Adunarea popu fă spre trecutul ridicărilor verticală. Urcuşurile anilor na minerilor pentru a le u- vagoneţi, 5 maşini de în beşte căminul aureolat de
lară prilejuită de I * revoluţionare, spre vara de noi au pătruns şi la sute de şura efortul şi a le face cărcat. Pină la siirşitul a- frumuseţea, jocurile şi suc I
cesele şcolare ale celor trei
conferirea „Ordinului ( jertiă a lui ‘29, şi allă a- metri sub cu pămint, iuminind 'munca mai spornică. Nu nului, abatajele şi magis .fete — Lidia, Claudia, Eva. I
me
adincuriie
puterea
Muncii' , clasa a ll-a, N colo adevărurile luptelor, a mai in acest an — prin tralele subterane vor mai fi *
c
eroismului de atunci, izvo canizării şi automatizării. grija statornică pe care înzestrate cu 2 complexe, Străfundurile de azi ale
Consiliului popular al I rul eforturilor, al împliniri O zestre de peste un mi 25 transportoare, 3 combi Lupeniului, care cunosc bi I
comunei llia. * lor de azi, al Lupeniului în liard de lei — 5 complexe partidul, conducerea sa o nefacerile utilajelor destina >
• Glorioasa insu l tinerit, renăscut — ca aii- mecanizate de mare pro poartă minerilor — mina ne, 700 vagoneţi, lăcînd ca te tăierii şi încărcării me \
a
transportului
recţie din August S tea centre miniere din Va ductivitate, 9 combine de Lupeni a fost dotată cu 2 zestrea tehnică să sporeas canizate pe orizontală şi *
producţiei
lea Jiului, ca atitea aşezări
că cu aproape un sfert de
complexe de susţinere me
1944 — piatră de ho l * din fără — sub flamura de înaintare, 22 combine de a- verticală cu instalaţii de \
>
tar în istoria Româ purpură ce-şi unduie laldu- automatizare a proceselor
niei. I rile de 34 de ani în lumina tehnologice, au impus şi \
N
creş
• în cinstea mă l pură a libertăţii şi demni cunoştinţe temeinice, calificării I
tăţii.
calitativă
terea
a
reţei noastre sărbă Lupeni 1978 e oraşul pre profesionale. Meseria de N
tori naţionale. [ zentului aflat intr-un vigu miner, in viziunea nouă de I
• Tntîlnirea fiilor % ros dialog cu viitorul. Va mecanizator-miner, de mi- *
—
orientare
satului pe vatra stră I tra-/, cu rădăcini de cărbu ner-tehnician însuşi secretarul I
dată
de
moşească aflată în % ne înfipte adine în istoria general al partidului, tova >
îşi
românesc,
mineritului
plină înflorire. I primeneşte, de la o zi la răşul Nicolae Ceauşescu — I
• M anifestări de alta, chipu-i din adine şi de va ridica mai mult nivelul N
dicate aniversării zi I la ziuă. Lupeniul există, oamenilor adincurilor, „atit I *
din punct de vedere al ca-
lei de 23 August. * trăieşte prin această armo I
nie a adincului cu ziua. Nu
9 Agendă : televi I se poate altfel! Prezentul LUCIA LICIU
ziune, radio, cinema, % odinciirilor Lupeniului e (Continuare în pag. o 3-a) I
pronosport. I prezentul oraşului in care Vedere din cartierul „Viitorului" din oraşul Lupeni. Foto : VIKGIL ONOIU *