Page 7 - Drumul_socialismului_1978_08

-V-9az~wTMIEKCUKI, 2 AUGUST 1978 *’ag. 3

CANJA IN HAINE DE LUCRU DUPĂ ŞEDINŢĂ...
IZIUIME Gazeta de perete a
tul şcolar al Văii Jiului Comitetului comunal de
partid din Tomeşti conţine
rici ;
V. ; pe şantierele de construcţii doar o listă cu ciţiva ce­
aparţine, La Casa de cultură din Brad tăţeni care au ajutat la
■ancca ; repararea unui zid al con­
CV. : „Oame- Cit ţine Valea Jiului, constructorilor ce înalţă ră, îl fac pentru ca
ului“ ; de la Cimpa la Uricani, e edificiile sociale. Mai jos, România socialistă să cîş- siliului popular comunal■
Atit. (Ba, ca să Hm obiec­
Permanenţa şi calitatea , numai entuziasm tineresc. spre Livezeni, alte sute tige mereu în frumuseţe, tivi, conţine şi lista colec­
în progres şi bunăstare".
Valea toată e un şantier
de liceeni din Petroşani
relc.şcoală; al muncii patriotice, la se simt părtaşi activi la „Dar pentru dumneata, tivului de redacţie). Peste
socialiste ; care s-au angajat sute de lucrările ce au început Tudore, ce înseamnă pe­ drum de consiliu, o altă
Căluşului elevj din clasele mari ale pentru construcţia noului rioada aceasta a vacanţei, gazetă de perete consem­
actului cultural — la cotele stadion al oraşului. nează fruntaşii in gospo­
. la ncatcn- şcolilor generale şi din cînd ţi-ai transformat o-
entar ; liceele municipiului. Pe şantierul tineretului rele de odihnă într-o ac­ dărirea comunei din anul
jronocxpres; din Lupeni, munca s-a tivitate utilă oraşului în 1977.
arhitectură Obiective social-cultura- La şedinţa _ Consiliului
i ; le şi gospodăreşti-edilita- organizat în două schim­ care trăieşti ?“. Tudor
•inlă şi dan- înalte ale exigenţei re au devenit şantiere ale buri. Elevii lucrează la Arghirescu — şi el unul comunal pentru educaţie
tineretului unde, în serii săparea canalului pentru dintre elevii ibimi ai cla­ politică şi cultură socialis­
nală ; de cîte 12 zile, elevii Văii devierea unei conducte sei, după cum ne spune tă Tomeşti, care a dezbă­
jocuri po-pu- necesare alimentării cu prof. Nicolae Panţiru — tut activitatea pentru lu­
Cîţi cetăţeni ai oraşului cut de la 45 la 102, fiind Jiului sînt alături de apă a oraşului. I-am gă­ na iulie, unul din punctele
•i ; Brad trec zilnic pragul ca­ cuprinşi în această activi­ ■constructori, prin muncă sit aici pe absolvenţii cla­ răspun2sîndu-ne îşi con­ dezbaterii a fost... pro­
sei de cultură ? — a fost tate peste 1 700 de oameni entuziastă care, în multe sei a VlII-a de la Şcoala firmă credinţa pe care i-au paganda vizuală in comu­
dat-o zilele de muncă pe
le ! ; prima întrebare pe care ai muncii din oraş. Im­ locuri, depăşeşte chiar aş­ generală nr. 3. Mariana nă. Numai că „obiectul"
>ară ; i-am adresat-o lui -Ioan pulsul dat -de cea de a teptările. acest şantier : „Aici -s-au dezbaterii, printre care şi
teca : „Vi- Ghiţa, directorul aşezămîn- doua ediţie a festivalului a La Petrila, acolo unde Tancu, premianta clasei, putut vedea adevăratele gazeta de perete, a ră­
Bragelona“. tului. Şi răspunsul a venit determinat apariţia a noi prinde contur noua clădi­ care a trecut cu succes calităţi ale noastre, adică
>e ţară ; probele la concursul de acelea care depăşesc vor­ mas şi după şedinţă la
prompt : peste 300 ! formaţii corale (3), mai re a şcolii generale nr. 1, admitere în liceu, mî- iei de golaşă...
bele, pe care le relevă
Numărul, în raport cu multe brigăzi artistice, gru­ elevii din localitate au nuieşte cu îndemînare ■faptele".
populaţia, vorbeşte de la puri vocale, grupuri de pregătit terenul pentru sapa şi hîrleţul, deşi OPRIŢI „RECOLTATUL-
sine despre modul în care montaje literar-muzicale, fundaţie şi lucrează cot munca ce o face nu e Am putea adăuga că, TIMPURIU
casa de cultură s-a consti­ recitatori artistici, echipe la cot cu constructorii. E- uşoară. Recunoaşte, de prin aportul sutelor de
tuit ca un centru al vieţii de dans tematic şi popular, levii clasei a VlII-a, de elevi din Valea Jiului, lu­ Nu de puţine ori pot ii
: 6,00 Radio- fapt; „Nu e uşor, dar ne crările de investiţii au in­ văzuţi oameni care — lip­
neţii ; 7,00 spirituale orăşeneşti. Per­ de teatru scurt, interpreţi la şcoala generală nr. 5 descurcăm. Cu vorbe de trat în termenele prevă­ siţi de cel mai elementar
8,00 «vevista manentizarea unor activi­ de muzică folk, multe din­ din localitate (vreo 30 la voioşie, cu glume, munca
•ierul melo- tăţi — o constantă în mun­ tre acestea remareîndu-se zute în grafice sau că, în bun simţ, de respect faţă
tin de ştiri; număr), însoţiţi de praf. nu ni se pare grea". unele locuri, ele îşi anun­ de munca altora — dau
ascult ători- ca activiştilor culturali bră- cu prilejul acţiunii „Dialog D. Anghel, s-au înfrăţit cu „Cum apreciezi, Mariana, ţă devansarea. Dar im­
in de ştiri ; deni — un afiş divers, o pe aceeaşi scenă" sau cu colegii lor de la şcoala această activitate?". Ele­
>1 folcloric ; bună îndrumare din partea ocazia unor treceri în re­ gazdă a noului obiectiv portantă este, credem,
socialiste ; va stă puţin pe ginduri. valoarea educativă a a-
iri şcolare ; Comitetului orăşenesc de vistă. De pildă, cu un an (nr. 1). „Cum să vă spun ? O cestui aport, aşa cum o
ştiri ; 11,05 partid şi Consiliului pentru in urmă, unităţi ca Autoba­ în noul centru civic al simt ca pe o contribuţie vedeau şi o simţeau Ma­
icrilor ; 11,35 educaţie politică şi cultură za T.A., E.G.C.L., P.T.T.R., năvală in culturile de sfe­
dio TV. ; oraşului Petroşani, pe — mică, e drept, după riana, Tudor şi alte sute şi
ştiri ; 12,05 socialistă au făcut ca, in­ spitalul unificat etc. nu a- strada Republicii, serii de puterile noastre, dar con­ sute de elevi care, pentru clă şi trifoliene ale unită­
folclorului diferent de anotimp, nu­ veau formaţii apte să pre­ 100 sau 25 de elevi, de la cretă — la marele efort o bună perioadă din va­ ţilor agricole socialiste. Li­
istivalul de meroşi cetăţeni să ia în zinte programe în faţa pu­ nii vin cu sacii, alţii cu
i „Florile timpul lor liber calea spre blicului. Astăzi, fiecare din liceele industriale şi eco­ pe care oamenii Văii Jiu­ canţă şi-au pus haine de
00 Do la 1 nomic din localitate, sînt lui, ca toţi cei ce mun­ lucru. cărucioare de mină, iar
iul invitaţi- casa de cultură. Activităţi acestea poate susţine un ajutoare de nădejde ale cesc cinstit şi demn în ţa­ LUCIA LICIU cei mai moderni cu auto­
adiojurnal ; la clubul deschis toată ziua spectacol de aproximativ turismele proprietate per­
e cconomi- — şah, rummy, biliard —, două ore. Peste puţină vre­
tine, ţara TN SPRIJINUL sonală şi se apucă, de
in de ştiri; o expoziţie etnografică per­ me, pe scena ce se va ame­ ABSOLVENŢILOR „recoltat" frunze de sfe­
ii române ; manentă (Expoziţia Safian), naja în parcul „Filimon clă, trifoi şi lucerna. Au­
un româ- seri de dans pentru tine­ Sîrbu", fiecare unitate eco­ CARE NU AU
ele serii ; rel T ode rici, maistru la
ii dorului ; ret, cercuri tehnico-aplica- nomică va prezenta, săptă­ PROMOVAT I.C.M. Simeria, a fost
spiritul le- tive (radio-tv, muzică, croi­ mânal, în aer liber, un TN TERMEN prins cu sacul in lanul de
ţe sonore ; torie etc.), cabinet de spectacol pentru locuitorii
oră ; 23,00 EXAMENUL DE sfeclă al C.A.P. Timpa.
>p muzical consultaţii juridice, simpo­ oraşului. Toate aceste îm­ Alţi doi cetăţeni din Si­
zioane pe diferite teme, bunătăţiri calitative şi can­ BACALAUREAT meria au intrat cu căru­
;8,00 ACtllâ- mese rotunde, expuneri, titative au determinat, după Absolvenţii liceelor şi ai fos­
8,10 Muzică lunar are loc vernisajul u- telor şcoli medii de cultură cioarele de mină in cul­
Emisiunea cum era şi firesc, o mai generală, precum şi absolven­ tura de sfeclă a C.A.P.
,40 Cintece nei expoziţii, revista vorbi­ mare afluenţă a publicului. ţii şcolilor profesionale, de Sîntandrei. Fiind descope­
1 Pacatiuş tă „Agora" care-şi cîştigă Se apreciază că numai la maiştri şi postlicealc, care nu
Constantin; din ce în ce mai mulţi a- recenta confruntare artisti­ au susţinut sau promovat în riţi, au lăsat cărucioarele
, literară. termen examenul de bacalau­ şi au fugit. Sint aşteptaţi
Literatura, depţi, trei brigăzi ştiinţifi­ că dintre I.M. Barza şi reat şi, respectiv, examenul de la sediul C.A.P. pentru
ană şi con- ce, spectacolele propriului U.U.M.R. Crişcior au parti­ absolvire, se pot înscrie pentru
— eseu de ansamblu folcloric, care în cipat circa 7 000 de spec­ susţinerea acestora în sesiunea a-şi ridica mijloacele de
ri bănăţeni ce se organizează in cursul lu­ transport respective. Alt
■anz Licb- acest sezon estival oferă tatori. nii august. caz : In ziua de 25 iulie
mri pentru programe în locurile de Aşadar, conţinutul, cali­ înscrierea absolvenţilor se va a.c., ocupanţii autoturis­
agrement aie brădenilor de tatea Şi diversitatea reper­ face la unităţile în care aceş­ mului 1 -HD-4727, oprit la
la pădurea Borca sau la toriului, preocuparea con­ tia au promovat ultimul an de parcarea de la intrarea in
căminul cultural Gura Ru- tinuă a factorilor răspunză­ studii, sau la centrele în care comuna Băcia — doi băr­
au fost repartizate şcolile res­
zii... tori au contribuit şi con­ pective. baţi şi o lemeie — au
Enumerînd toate acestea, tribuie în cea mai mare Examenul de bacalaureat se umplut portbagajul cu
nu putem omite un ele­ măsură la educarea politi- va desfăşura după programele
ii de vişi- absolvenţilor din acest an frunze de sfeclă şi apoi
?că şi fugi ment esenţial: creşterea co-ideologică, patriotică şi (1578). Absolvenţii şcolilor me­ au luat-o spre Haţeg.
EDOARA : cantitativă şi calitativă a moral-cetăţenească a oame­ dii dc cultură generală, care
press (Fia­ activităţii cultural-educati- au funcţionat înainte de 19G8, Opriţi-i pe vandali! Nu-i
rta) ; Doi nilor muncii, îi mobilizea­ vor putea opta pentru probele lăsaţi să distrugă culturi­
port (Con- v-e şi artistice în compara­ ză, în spiritul programului profilului real sau umanist. le agricole I
l'ROŞANI ; ţie cu prima ediţie a Fes­ educaţional al partidului, Cei care au absolvit şcoli de
femeie, se- tivalului naţional „Cânta­ la înfăptuirea sarcinilor ce maiştri şi postlicealc vor sus­
a) ; Chea- ţine probe după programele BEREA ÎN... HOL
area lumi- rea României". Numărul le stau în fată. Vedere dc pe strada Minerului din Deva. examenului de bacalaureat din
irie) ; Me- formaţiilor artistice a cres­ C. DROZD Foto: VIRGIL ONOIU acest an.
vului (Re- Nu este o noutate fap­
I : Gentle- tul că, in aceste zile căl­
ral) ; Ale- duroase de vară, restau­
(Muncito-
: In sfîrşit Aprovizionarea oameni­ roşiile sosite dintr-un ju­ spunea Nicolae Creţu, şe­ loace de transport sînt C.L.F. să asigure la locu­ rantul din Vaţa de Jos
ncitorcsc); lor muncii în condiţiile ce­ deţ îndepărtat al ţării au ful complexului din Ilia — suficiente astfel că marfa rile de recoltare asemenea este foarte solicitat de su­
orie (Mi- tele de oameni care do­
, : le mai bune presupune ca stat în incinta depozitului reţeaua de desfacere e bi­ se transportă imediat după ambalaje. Un alt aspect:
icitorcsc) ; marfa, în calea ei de la doar pînă s-au făcut for­ ne aprovizionată. Furnizo­ recoltare, C.L.F. Ilia avînd centrele de desfacere — resc să-şi potolească se­
ieti scurte producător la consumator, mele necesare, după care rii noştri de varză, cartofi, oamenii săi permanenţi la cum sînt cele de la Bălţa, tea cu o bere rece. Se in-
URICANI : timplă însă aici unele lu­
e curse (7 să parcurgă un drum cit maşina ce le-a adus a por­ morcovi — vorbesc de cei principalii furnizori din Hărţăgani, Barbura şi alte­ cruri supărătoare pentru
AD : Dan­ mai scurt. Dealtfel, de a- nit spre unităţile de des­ din judeţ — ne trimit mar­ judeţ. Pentru a procura le — fac comenzile pentru
ia roşie) ; cest fapt depind creşterea facere. Varza recoltată de fă conform programului acele legume ce încă n-au marfă telefonic, cererile cei care îndrăznesc să
buciumată treacă pragul restaurantu­
MIinerul) ; vitezei de circulaţie, evi­ la C.A.P. Deva şi C.A.P. stabilit. C.A.P. Dobra, de ajuns să fie recoltate în ju­ lor fiind notate, uneori, nu lui. Aştepţi la masă şi...
neninţarea tarea stocurilor supranor- Sîntandrei era îndrumată exemplu, ne livrează în deţ, C.L.F. Ilia a trimis într-un registru, ci pe bu­
ourg, seri- direct spre reţeaua din Hu­ fiecare zi 12 tone. Cu cîtă- maşini şi oameni în alte nimeni nu te întreabă ce
; GEOA- mative etc., însăşi calitatea căţele de hîrlie. Astfel că doreşti. In cele din urmă
inălţimilor muncii în comerţ. Referin- nedoara şi Valea Jiului. va vreme în urmă, eram în judeţe ale 'ţării. Cu toate se întîmplă — s-a întâm­ alli că totuşi în holul prin
ă) ; HA- du-se la această problemă, Aşa se procedează şi cu pericol să rămînem fără acestea drumul mărfii spre plat chiar în ziua raidului
Nickleby cartofii, rădăcinoasele şi varză. Ca să evităm aceas­ cumpărători poate fi încă nostru — ca hîrtiuţele să care ajungi în bucătărie
.1 : Ulza- Viorel Bota, director ad­ se serveşte berea şi nu
apaşilor junct al întreprinderii ju­ se piardă şi să se expe­ la masă cum e normal.
e nopţii deţene pentru legumeai dieze unităţilor cantităţi de
cultură) ; mărfuri la latitudinea ges­ Ce să mai vorbim, o or­
-a însurat fructe, considera : în lumina cerinţelor consfătuirii pe ţară ganizare căreia responsa­
nţul Ibra- — Ne preocupăm mult tionarului depozitului. Pen­ bilul localului împreună
LIA : Su- pentru a face ca drumul tru ziua de 18 iulie unita-
i Werlher a oamenilor muncii din comerţul socialist cu întregul personal tre­
C : Piesă mărfurilor spre cumpără­ tatea din Hărţăgani, spre buie urgent să-i pună ca­
u o pia- tor să fie cit mai scurt, exemplu, a solicitat 1 400 păt.
iincrul).
fapt important în comerţul kg de cartofi, dar i s-.au NECAZURILE CU
cu legume şi fructe. De a- Legumele — pe un drum fărâ trimis numai 860 kg, deşi AUTOTURISMUL
ceea am extins aprovizio­ asemenea produs se afla în 1-HD-1998
narea directă, produsele ocolişuri spre consumatori! cantităţi suficiente în de­ Autoturismul cu numă­
luate de la furnizori stau pozit. Un alt aspect: La rul de circulaţie l-HD-1998
pentru 2 puţin în depozit. Acest ora actuală C.L.F. Ilia are a fost „Internat" de mai
In ge­ scop îl urmăresc şi grafi­ stocate cantităţi însemnate
ţi cerul de varză, în vreme ce în multă vreme la autoservl-
oaptea şi cele de aprovizionare sta­ alte produse procurate de tă situaţie am mobilizat scurtat. Iată de ce afirmăm ce-ul din Hunedoara. Pro­
ia. După bilite săptămînal între noi toţi lucrătorii complexului aşa ceva : cartofii sînt luaţi Valea Jiului este aşteptată. prietarul lui a fost nevoii
nnala a- şi producătorii din judeţ, la furnizorii locali, ca şi Desigur, se fac eforturi,
loaie, în- din alte judeţe. în ce pri- la recoltare în grădina de la furnizorii din zonă pînă acum să Iacă cinci
•i electri- măsurile cu privire la evi­ veşte cartofii am sugera C.A.P. Ilia. — cooperativele agricole dar ele ţrebuie intensifica­ drumuri la Hunedoara,
moderat tarea încrucişărilor ş.a. din Dobra, SălcLva, Lăsău, te pentru ca dr.umul măr­ promiţîndu-i-se de fiecare
amporare ca, totuşi ei să treacă prin — CSt stă marfa venită furilor spre consumatori să
îperatura Afirmaţiile interlocutoru­ .depozit, Şi .anume pentru a de la furnizori în depozit ? Ilia, Hărău şi Brad — în dată că reparaţia este
iptea in- lui nostru sînt susţinute de fi preambalaţi, mai ales că — Cea destinată oraşului vrac, ceea ce presupune să aibă cît mai puţine ocoli­ goto în ziua care urmea­
iar ziua fapte. In complexul din depozitul din Deva dispu­ Brad o trimitem direct in­ fie descărcaţi în incinta de­ şuri. Este necesar să se ză. Acesta nu ar ti poale
rade. întreprindă toate măsurile cel mai mare necaz cu
august : Deva, în spaţiile sale de ne de o maşină de mare tr-acolo. Doar cea care ur­ pozitului, sortaţi şi apoi
abilă, eu depozitare nu se afla, la productivitate. Extinderea mează să fie expediată încărcaţi în saci pentru a pentru ca legumele să a- autoturismul, ci faptul că
•os. Vor ambalării acestei mărfi, ca centrelor de desfacere mai fi expediaţi spre centrele jungă oît mai repede în mecanicii de aici i-au
foaie, in­ ora raidului nostru, nici un pierdut ...cheile. De ce
ii elec- kg de roşii, morcovi, în şi a altora — cum ar fi ră­ mici o depozităm pentru o de desfacere. Operaţii care consumul populaţiei, lucru
schimb în unităţile de des­ dăcinoasele, de pildă — ar vreme. — firesc — necesită timp. foarte important pentru o puneţi oamenii pe dru­
nestabi- Preluările de la furnizori De aceea ar fi bine dacă asemenea marfă supusă u- muri şi le pricinuiţi neca­
orar no- facere din reşedinţa judeţu­ permite creşterea operati­ zuri, tovarăşi de la auto-
verse de lui şi în cele din Simeria vităţii în desfacerea către merg — cum afirma inter­ încă la cîmp cartofii ar li nei rapide deprecieri cali­
descăr- asemenea marfă exista din cumpărători. locutorul nostru — bine, încărcaţi în lăzi sau în tative. service ?
abundenţă. Am asistat cum — La ora actuală — ne conform cu graficele. Mij­ saci, ceea ce presupune ca TRA1AN SONDOR