Page 70 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 70
P*s 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Adunarea festivă a oamenilor muncii
SE HOTAR mISTORIA II
din municipiul Deva dedicată 10.00 Anto-
9,00 Tcleş
tru
(rolu
Partidul Comunist Român, stegar aniversării zilei de 23 August 10.55 Ansa Conc
popii
11,25 Teici
ai luptei pentru salvgardarea 10.00 rismi Teici
1S,05 Romi
(Urmare din pag. 1)
a.c. şi Ia recenta întîlnire cu
activul central dc partid şi a mutaţiilor complexe ce au M,3fl Tcleţ
loc in lume. Bogatul conţi
de stat. Ca rezultat al mun
independenţei naţionale mata, s-au ridicat împotriva cii stăruitoare desfăşurate nut de. idei al acestei expu 17.00 tor ; Moşi
fascismului antonescian şi a
neri dă comuniştilor, tuturor
de organizaţiile de partid,
ocupaţiei
După
hitleriste.
cum _ se ştie rolul hotărâtor de către colectivele de oa celor ce muncesc din patria 17,10 Fcsti
Rom;
Odată cu dezlănţuirea răz munist, Uniunea Patrioţilor, Social Democrat, Partidul Na în aceasta luptă l-a avut meni ai muncii, pe cele 18.20 Land
boiului fascist împotriva U- Apărarea patriotică), care au ţional Ţărănesc şi Partidul clasa muncitoare în frunte cu şapte luni ale acestui an, in noastră un suflu nou, revo şi ci
niunii Sovietice, în iunie 1941, activat fără întrerupere, a ti Naţional Liberal). Toate aces Partidul Comunist Român — dustria judeţului nostru a luţionar, de activitate ne Repo
şi angajarea României ală părit şi a difuzat manifesta te înţelegeri au constituit, în factorul care a constituit su obţinut peste plan o produc obosită, pentru înfăptuirea 18,40 Slăvi
turi de Germania nazistă, şi ziare. fond, Frontul Naţional Anti fletul polarizant al tuturor ţie de 314 milioane lei, cu neabătută a sarcinilor ce le Poen
%j do E
Partidul Comunist Român, Sub conducerea comunişti hitlerist, al cărui nucleu di acţiunilor de rezistenţă, nu peste 760 milioane lei mai revin. in, Xribt
consecvent politicii sale de lor, lupta maselor a îmbrăcat namizator şi liant a fost Parti cleul mobilizării tuturor for mult decît in perioada Intr-o atmosferă de pu 19.20 1001
ţelor naţionale în lupta pen
apărător al intereselor naţiu forme din cele mai diverse. dul Comunist Român, prezent tru răsturnarea dictaturii mi- . corespunzătoare a anului ternic entuziasm, participan 19,30 Telcj
trecut, cea mai mare parte
nii, s-a pronunţat ferm de la Paralel cu acţiunile revendi în toate alianţele politice. De litaro-fasciste antonesciene, pe seama creşterii productivi ţii la adunarea festivă de la In pi
început pentru ieşirea din cative economice, au fost or asemenea, o mare importan alungarea cotropitorilor hit- tăţii muncii. De asemenea, 20.00 Intre
război şi alăturarea României ganizate numeroase acte de ţă s-a acordat legăturilor cu lerişti şi scoaterea ţării din s-au obţinut economii la Deva au adresat o telegram ă tro j
la coaliţia antihitleristă. Si- sabotaj în fabrici, uzine, numeroşi generali şi ofiţeri războiul antisovietic in care consumurile de metal, cocs C om itetului C entral al Parti 20.15 Anxih
tuîndu-se in fruntea mişcării transport feroviar, au fost in superiori, pentru atragerea poporul nostru fusese împins metalurgic, lemn de mină, dului C om unist R om ân, per dus
ridul
de rezistenţă, a organizării cendiate depozite de muni armatei alături de forţele na contra voinţei sale. Modul carburanţi şi lubrifianţi, be sonal tovarăşului N icolae 20.55 Arc
de acţiuni concrete, partidul ţii, ţărănimea se sustrăgea ţionale patriotice. In această strălucit în care a organizat neficii suplimentare de 24 C eauşescu, în care, printre gust.
şi condus la victorie masele
comunist şi organizaţiile sale de la mobilizări, concentrări privinţă, un rol ce nu poate populare, într-un moment milioane lei şi un plus de 16 altele, se spune : cal-li
de masă au desfăşurat o sus şi rechîziţii, iar intelectualita fi subestimat a avut prezenţa crucial al istoriei naţionale, milioane lei valută la export. „Făcînd bilanful insufleţi- bă tor
ţinută activitate de propa tea înaintată condamna răz monarhului şi a anturajului cel al insurecţiei armate din Au fost remarcate, cu acest Augu
gandă prin viu grai, presă, boiul hitlerist, se opunea său în cadrul înţelegerilor August 1944, şi, apoi, în prilej, rezultatele bune obţi tor cu care oam enii m uncii 22.15 Telej
prin manifeste, radio, pen ideologiei fasciste, apăra tra realizate. „Constituind o lar întregul proces revoluţionar nute de harnicele colective din m unicipiul D eva şi din
tru clarificarea politică a ma diţiile progresiste, umaniste gă unitate a tuturor forţelor al cărui rezultat fundamental din C .S: Hunedoara şi Călan, judeţul H unedoara intim pină
selor şi a armatei, pentru or ale culturii româneşti. care se pronunţau pentru este făurirea orînduirii so de minerii de la Paroşeni, 23 A ugust, glorioasa aniver
ganizarea şi mobilizarea lor Concomitent cu derularea răsturnarea dictaturii milita- cialiste pe pămîntul Romă - Uricani, Deva, Barza, Hune sare a eliberării patriei de
la lupta de doborîre a dic acestor acţiuni, partidul co ro-fasciste — sublinia tova niei, demonstrează înalta doara, energeticienii de la sub dom inaţia fascistă, vă BUCURI
capacitate a partidului nostru
taturii antonesciene şi de în munist a desfăşurat o perma răşul Nicolae Cea u şes cu —, dc a aplica în mod creator Mintia şi Paroşeni, lucrătorii raportăm , tovarăşe secretar ajunul ma
Buletin d<
lăturare a dominaţiei Germa nentă activitate pentru uni întărind colaborarea cu for adevărurile generale ale so de la întreprinderile meca general, că organizaţiile de rect din )
niei naziste. rea tuturor forţelor politice ţele militare, partidul a pre cialismului ştiinţific la condi nică şi chimică Orăştie, de la dinalc ;
Lipsurile materiale, rechizi- antihitleriste intr-un larg gătit şi a dus la victorie in ţiile specifice politice, eco „Marmura" şi I.M.M.R. Si partid, colectivele de m uncă 7.30 Marii
meria, „Refractara" Baru şi
23 August
ţiile şi corvezile, oprimarea Front Naţional Antihitlerist. surecţia naţională armată nomice, naţionale ale Româ de alte colective muncitoreşti din industrie, agricultură, in tru dc ti
fizică şi morală, jignirea sen Astfel, în toamna anului antifascistă şi antiimperiaîis- niei. din judeţ. vestiţii, transporturi, din presei ;
timentelor naţionale de către 1943 s-a realizat Frontul Pa tă, de la 23 August, care a înfăptuirea insurecţiei de Răspunzînd chemării parti celelalte dom enii ale produc ştiri; 9,05
cultă torli;
germani au provocat în rin- triotic Antihitlerist, la care deschis poporului român ca la 23 August — a subliniat dului, rezultate bune au ob ţiei m ateriale, au acţionat în ştiri ; 10,]
în continuare vorbitorul —
durile poporului român o pu participau Frontul plugarilor, lea luării soartei în propriile a avut consecinţe nemijlocite ţinut şi oamenii' muncii din această m are întrecere so dc la 23 j
ternică stare de spirit antn condus de dr. Petru Groza, sale miini". şi însemnate asupra desfăşu agricultură, care au realizat cialistă sub înalta deviză, nostru de
tetin de ş
hitleristă. O influenţă consi Uniunea Patrioţilor, Uniunea Astfel, în vara anului 1944, rării războiului, contribuind în condiţii optime recoltatul crofon, i
derabilă asupra maselor oamenilor muncii maghiari Partidul Comunist Român a din plin la prăbuşirea poziţii cerealelor şi celelalte lucrări lansată de dum neavoastră la Buletin d<
populare au avut-o pierderi dîn România (Madosz), Parti realizat cel mai cuprinzător lor germane din Balcani, des- agricole, au crescut efective C onferinţa N aţională „Să rae In Au
jurnal ;
le mari suferite de armata dul Socialist-Ţărănesc. La a- sistem de alianţe Cunoscut chizînd calea dezvoltării o- le de animale, în cooperati transform ăm cantitatea intr-o lori de la
română în luptele pentru O- cest front a aderat vremelnic pină atunci în istoria ţării, la peraţiunilor ofensive elibe vele agricole prevederile de- nouă calitate!", reuşind să magiul n<
desa, noile mobilizări care (o lună) şi Partidul Social De- lupta de rezistenţă pentru e- ratoare spre Europa Centra păşindu-se cu 4 000 capete încheie fiecare lună din a- 14.00 Bule
au urmat, apoi pierderile mocra t. liberarea ţării participînd lă şi accelerînd victoria fi bovine şi 25 000 ovine. Re cest an definitoriu al cinci La mlcroi
nală asupra Germaniei na
15.30 Cari
mari de la Cotul Donului şi In conjunctura politică şi practic întregul popor. Reiese ziste. Contribuţia poporului zultate deosebite a obţinut nalului revoluţiei tehnico- IC,oo Radi
în Ca-ucaz. In această situa militară din primăvara şi va cu claritate că glorioasa in român la marea cauză co colectivul Complexului inter- ştiinfifice cu sarcinile de microfon,
ţie, P.C.R., cea moi consec ra anului 1944 se realizează surecţie armată din August mună a coaliţiei antihitle cooperatist de ingrăşare a plan îndeplinite înainte de Radiojurn,
sărbători
ventă forţă politică a rezis Frontul Unic Muncitoresc 1944 nu a fost un puci mi riste, la zdrobirea trupelor tineretului taurin de la O- term en, ceea ce perm ite a- — omagiu
tenţei din România, a adre (Partidul Comunist şi Partidul litar sau o lovitură de palat, hitleriste-hortyste, a solicitat răştie, unitate decorată cu cum ularea pe opt luni a unui 19.00 Bule
sat tuturor forţelor politice Social Democrat, la jumăta ci un act eroic al întregu sacrificiul vieţii a numeroşi titlul de Erou al Muncii So avans de patru zile atit în Zi August
1978 ; 19,30
nefasciste ale ţării, indiferent tea lunii aprilie), Coaliţia Na lui popor român, realizat cu comunişti şi altor patrioţi, cialiste pentru rezultatele industria judeţului cil şi în cultătorii :
cea a m unicipiului".
de concepţiile politice, filozo ţional Democratică (Partidul acordul şi participarea celor jertfe grele de sînge date din anul 1977. In ajunul
fice sau de stare socială, Comunist, Partidul Socialist- mai largi forţe patriotice de cei peste 500 000 de După ce vorbitorul a tre Adunarea festivă s-a în 21.00 Bule
Tara-n
cheiat cu un bogat şi semni
chemarea să se unească in Ţărânesc, Partidul Naţional- populare. îmbogăţind teoria ostaşi români care au luptat cut în revistă succesele re ficativ program cultural-ar- demn ; 1
pe front, un uriaş efort e-
marcabile obţinute de oa
tr-un front antihitlerist naţio Democrat şi o grupare libe şi practica marxist-leninistă, conomic, care a depăşit de menii muncii hunedoreni in tistic. Versurile patriotice, 22,15—C,00
nal, fixînd ca unic criteriu al rală sub conducerea fostului care preconizează şi realizea peste patru ori veniturile alte domenii de activitate, a dansurile tematice şi popu cal noctu:
acestei alianţe atitudinea an prim-ministru Gheorghe Tătă- ză insurecţia populară, Parti bugetului ţării din anii 1937/
tifascistă. Ea s-a menţinut in rescu — în mai), urmate în dul Comunist Român a înfăp 1938. spus : La a 34-a aniversare lare, cîntecele patriotice şi
tot timpul războiului ca orga iunie de înţelegerea cu Pa tuit o acţiune insurecţională In continuare, vorbitorul a a eliberării patriei de sub revoluţionare s-au constituit
nizaţie politică centralizată, latul regal şi constituirea la nivel naţional, angajind in spus : 23 August, marea săr dominaţia fascistă, se cuvine intr-o amplă frescă a de
a condus organizaţii de ma Blocului Naţional Democrat mod practic unanimitatea bătoare naţională a poporu 6ă evocăm de asemenea bo venirii noastre, simbolizind DEVA :
să (Uniunea Tineretului Co (Partidul Comunist, Partidul naţiunii române. lui român, îmbracă în acest gata activitate pe care parti un înălţător şi entuziast o- Condurul
an un cadru plin de semni dul o desfăşoară pe plan magiu adus insurecţiei na seriile I-i:
DOARA :
ficaţii. Toţi cetăţenii Româ internaţional. Dovadă a gri ţionale armate antifasciste ne (Flaci
niei socialiste, sub conduce jii neţărmurite pentru evo şi antiimperialiste, luptei e- tigrul Mi
n -' •*-. ma
rea partidului, se află ple luţia fenomenelor lumii con roice a partidului, clasei trffjf ; PICI
nar angajaţi în marca operă temporane şi înscrierea ac muncitoare, pentru libertate patrie —
rea) ; Un
creatoare de edificare a tivităţii României pe coordo naţională şi dreptate so Noiembrie;
(B
societăţii socialiste multila natele eforturilor pentru o cială. vişină Un
PENI:
a fost depăşită cu 3,9 la sută, mixte din Brad se preocupă lume mai dreaptă şi mai tural) ; S£
s-au obţinut economii de 50 in mod permanent — sub con teral dezvoltate, a viitorului
tone de metal şi 201 MW ener ducerea organelor şi organiza său comunist şi acţionează bună, a păcii şi progresului, mai exist
gie electrică. ţiilor de partid — de aprovi cu fermitate pentru înfăptui o constituie recenta expune VULCAN :
tei şi. al >
1
LAMINORUL DE 800 MM — zionarea tot mai bună a popu rea istoricelor hotărîri ale re a secretarului general al Adunări festive consacrate torcsc) ; I
de
ridicarea
calităţii
laţiei,
DEPĂŞIRI LA PRODUCŢIA servirii consumatorilor. In a- aniversării zilei de ,23 August america i
FIZICĂ cest fel, l.c.S.M. Brad rapor Congresului al Xl-lea şi partidului, tovarăşul Nicolae 1944 se desfăşoară în toate t-n (Mine
Adevărata
tează in cinstea zilei de 23 Au Conferinţei Naţionale ale. Ceauşescu, în faţa activului
Colectivul Laminorului do oraşele şi comunele judeţu I-II (Mani
800, dc La C.S. Hunedoara, ra gust realizarea peste plan la partidului, a obiectivelor pla central de partid şi de stat. lui nostru. Ele sînt urmate NOASA :
vînzări de mărfuri către popu
portează Ln cinstea marii noas laţie, piuă la jumătatea lunii <Muncitorc
tre sărbători naţionale însem in curs, a eîrca 8 milioane lei. nului unic de dezvoltare e- Analiză de înaltă ţinută te de programe artistice închi la (Steaua
nate depăşiri la producţia fizi Pe primele locuri ale Întrece conomico-socială pe anul 1978, oretică şi practică, în spiri nate evenimentului, la reu nE : cine
că. Prin îmbunătăţirea indici rii socialiste se situează colec a sarcinilor reieşite din expu tria); Viet
lor intensivi şi creşterea tim tivele magazinelor conduse de tul materialismului dialectic şita cărora îşi aduc contri ra) ; GEO.
pului efectiv de laminare, pla- nerile tovarăşului Nicolae şi istoric, al socialismului buţia ansamblurile artistice ma (Casa i
tiiil producţiei fizice, dc la În Aurel Rusu, Nicolae Oprea, E- ŢEG : Dc
ceputul acestui an, a fost rea lena Ionel, Elena Bordea, Ni Ceauşescu, secretarul general ştiinţific, expunerea Înarmea de amatori ale caselor de prezbitism
lizat în proporţie de 10G,8 la colae ştefan, Vaslle Popa, al partidului, la plenarele C.C. ză comuniştii, întregul po cultură şi cluburilor munci BRAZI : :
sută. Laminaloriştii şefi Ionel LAN : Re
Cindea şi Ioan Almăjan, ma- Gheorghe Luca şi alţii. al P.C.R. din martie şi iulie por cu cimoaşterea temeinică toreşti. (Casa de c
nevrantul principal Marin Bur RIA : Und 1
tică, Traian Costa, cuptorar, (Mureşul) ;
Virgil Radu, lăcătuş, şi ajusto- tă de oer
rul Petru Bărbulca sînt câţiva LIUC : Or.
dintre cei care au contribuit
SCHIMBURI din -plin la frumoasele rezulta
DE PRODUCŢIE MĂRITA te obţinute de colectiv.
IN MINERIT DOUĂ BRIGĂZI —
In zilele premergătoare ani 60 TONE DE FURAJE
versării glorioasei insurecţii TRANSPORTATE
armate de La 23 August, mi Rezultatei
nerii de la Lupeni au organi Şl DEPOZITATE din 20 aug
zat schimburi de producţie Laolaltă cu întreaga ţară, şi Portul c.-ţa
mărită in abataje, extrăgind ţăranii cooperatori din Gura- Progresul I
zilnic Însemnate cantităţi de sada îşi înzecesc eforturile in Viitorul
cărbune. In zilele de 18 şi 19 muncă in cinstea marii sărbă Oltul Sf. G
F.C. c<
august, sectoarele V, VI şi tori a eliberării patriei. In a-
VII au realizat peste plan mai ceastă săptămînă ei au orga Constructoi
F.C. Bi
mult de l 004 tone de cărbune. nizat zile record la principala Viitorul Sc<
PRODUCŢIE NETĂ lucrare a sezonului : transpor Gaz mc
şi
tul
depozitarea
furajelor.
SUPLIMENTARĂ Vineri, la brigada a in-a Ulcş Met. Plopej
Poiana Cin
Harnicul colectiv al I.M.M.K. şi sîmbătă, la brigada a n-a C.S.M. Bro
Simeria intimpină ziua de 23 Gothatea, au fost transportate Autobus
August cu rezultate deosebite şi depozitate G0 do tone de
în muncă. Orientîndu-şi cu furaje. Azi, in satele comunei „U“ Cluj-N
predilecţie preocupările spro şi pe terenurile C.A.P. sînt or F.C.M.
îndeplinirea planului la pro ganizate acţiuni de muncă pa Minerul Ca
ducţia fizică şi reducerea chel triotică, la care suit mobili Gloria 1
tuielilor materiale, personalul zaţi toţi locuitorii comunei. Industria si
muncitor de aici a realizat de DEPĂŞIREA SUBSTANŢIALĂ Mureşul
la începutul anului o pro C.I.L. Sighc
ducţie netă suplimentară în A PLANULUI C.F.R. i
valoare de peste 4,3 milioane LA DESFACEREA înfrăţirea C
lei şi o productio marfă de 5 DE MĂRFURI
milioane iei. In aceeaşi pe U.M. Ti
rioadă au fost reparate în plus CĂTRE POPULAŢIE lei. Fond de
ţaţă de plan 257 vagoane pe Colectivul de muncă al în
8 osii, productivitatea muncii treprinderii comerciale de stat Aspect tiia timpul adunării Icstive. Foto ; V. AZUGEANU