Page 71 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 71
m MARŢI, 22 AUGUST 1978
Pag. 3
r
UWE manifestări v
* ţara in August
«iui pe«- dedicate In August ţara parcâ-i un poem
iiacrct * Pe ccire-l murmurăm noi, fiecare,
Ca pe un imn de pace, cald, suprem,
muzică Ce ne-nconjoarâ ca o sărbătoare.
pretat de întîlnirea fiilor satului
loeîrlia" ; aniversarii In August ţara parcă-i un hambar
pe vatra strămoşească împovărat de grine şi lumină,
ură a lu- Deasupra căruia coboară iar
lunentar ; de 23 August Amiaza, ca o mantie senină.
aflată în plină înflorire
nlru vii- In August ţara parcă e un vis
încheierea Ce-I poartâ-n zări înalte ciocîrlia —
„Chttarea FESTIVALULUI Supremul crez ce-n inimi ne stă scris :
CULTURAL-ARTISTIC !! Partidul, Ceauşescu, România I
f. seminţe „GERMISARA" \\
vor veni.
scriitor ; Duminică, in staţiunea IOAN VASIU
Ir ia mea ! balneoclimaterică Geda :
'.-simfonic giu-Băi s-au desfăşurat
Sremia ; manifestările prilejuite de
închiderea . Festivalului Adunarea populară
cultural-artistic „Ger mi so
ra". După o reuşită para
izbitoare;
dă a portului popular, la
iaiistă in- de conferirea „
casa de cultură a avut
Ce a a- loc un amplu spectacol
iul popo- de muzică şi poezie, la
realizarea căruia au con . clasa a ■a,
■i in Au- tribuit ansamblul folclo
■ol Jllllzi-
iîîv.at săr- ric „Bucura" al Casei de
ci dc 23 cultură din Haţeg, ansam Consiliului popular
blul artistic al Casei de
cultură din Orăştie, mon
tajul literar-muzical al că al comunei lila
minului cultural din Geoa-
giu, formaţia de dansuri Duminică dimineaţa, în vicepx-eşedinte al Comitetu
populare germane din sa sala cinematografului „Lu
Aspect din timpu! intîlnirii fiilor satului. lui executiv al Consiliului
ţ’ara in tul. Aurel Vlaicu precum mina" din Ilia, a avut loc popular judeţean, care a
ii/ori : 6,00 şi ansamblul de cintece şl
;,15 In (U- tale ale omenirii contempo adunarea populară a cetă transmis consiliului popu
mete car- Duminică au continuat Ia asemenea, programul de ac dansuri al Casei de cul ţenilor comunei, prilejuită lar comunal, deputaţilor,,
liojnma.1 ; Romos manifestările începute tivităţi pe anii viitori al A- rane, conştienţi că aceasta tură din Geoagiu Băi. de conferirea, prin Decret colectivelor de muncă, tu
ori do la sîmbătă, din cadrul amplei sociaţiei culturale, supus dez exprimă pe deplin idealurile Şi-au dat concursul poeţi
igiul nos- întîiniri a fiilor satului. In baterii adunării fiilor satului, cele mai nobile ale poporu prezidenţial, a „Ordinului turor locuitorilor calde fe
Kt Revista ai cenaclurilor literare Muncii" clasa a Il-a Con licitări în numele Biroului]
deţin de cursul dimineţii o mare mul îmbogăţit cu propuneri noi, lui nostru, dorinţa sa fierbin „Ritmuri" din Deva, „Iz siliului popular al comunei Comitetului judeţean de <
rofon, as- ţime de oameni a participat prevede dotări economice şi te de a trăi în pace şi bună voare" din Hunedoara şi
luletin de ici depunerea unor coroane social-culturale noi, care vor. înţelegere cu toate popoare Ilia, pentru ocuparea locu partid şi al Comitetului e-
sărbători „Liviu Rebreanu" din O- lui II pe ţară în 1977 în în xecutiv al Consiliului popu
- omagiul şi jerbe de flori la monu schimba în bine conţinutul le lumii, voinţa sa neclintită răştie. trecerea socialistă desfăşu lar judeţean, urîndu-le noi j
11,00 Bu- mentul eroilor, precum şi la vieţii satului. Sînt stabilite, de a-şi făuri un viitor lumi EXPOZIŢII rată între consiliile popu şi importante succese în
55 La mi inaugurarea unor obiective de pildă, măsuri care să a- nos, prosper şi civilizai".
rii; 12,00 La clubul sindicatelor lare municipale, orăşeneşti activitatea de viitor.
12,30 Poe- date în folosinţă zilele aces sigure valorificarea mai bună De la ora prînzului pînâ din Simeria s-a deschis, şi comunale, privind înde Felicitări şi urări de noi
,00 Radio - tea; muzeul comunei, dispen a terenurilor agricole prin seara tirziu, locuitorii Romo duminică, o interesantă plinirea şi depăşirea sarci succese a transmis organe
rii sărbă- sarul uman cu cabinete bine dezvoltarea unor ramuri eco sului, împreună cu fiii satu expoziţie de fotografii ar
1
rvust — o- nilor de plan, social-cultu lor locale şi cetăţenilor co
s fapte ; dotate de medicină generală nomice pentru care există lui, au asistat la un frumos tistice sub genericul „Ro rale, buna gospodărire şi munei şi tovarăşul ing.
ştiri; 14,05 şi pediatrie, şi dispensarul ve- condiţii prielnice : pomicultu program artistic, la core mânie — plai de aur". înfrumuseţare a localităţi Mircea Ramba, director în
cultătorli ; teri na r. ra, legumicultura şi zooteh şi-au dat concursul ansam Cele peste 80 de fotogra
scriitor ; nia. lor. Comitetul pentru consiliile
! 16,15 La La aceste momente a par blurile caselor de cultură din fii au fost realizate de La adunarea festivă, des populare, care şi-a expri
orii ; 18,00 ticipat tovarăşul Petre Lungu, Adunarea a ales apoi Con Deva, Orăştie, Geoagiu-Băi către lăcătuşul Paulin Enă- făşurată într-un cadru săr mat totodată convingerea
30 Marii secretar al Comitetului jude- siliul de coducere şi comisia şi formaţia de dansuri ger şoni, mecanicul de loco bătoresc, de mare entu că locuitorii viitorului cen
! August
de fapte; ţeon de partid, vicepre de revizie ale Asociaţiei cul mane din satul „Aurel Vlai- motivă Gyulay Konrad, ziasm, au participat mem tru urban vor face totuL
ştiri; .19,05 şedinte al Comitetului exe turale, după care a adoptat o cu". De asemenea, au parti contabilul Gheorghe Tu- brii comitetului comunal, pentru a-şi ridica comuna;
23 August cutiv al Consiliului popu telegramă adresată C.C. aJ cipat fanfarele Casei de cul canu şi profesorul Ale de partid şi ai biroului e- pe noi culmi de civilizaţie.;
rofon, as-
lucureştiul lar judeţean, care a inau P.C.R., tovarăşului NICOLAE tură Deva şi a întreprinderii xandru Streharsky. xecutiv al consiliului popu Deputaţii şi ceilalţi cetă
sărbători ; gurat obiectivele amintite. CEAUŞESCU, secretar gene chimice Orăştie, Momentele O lar comunal, conducători ţeni, care au luat cuvîntul
itiri ; 21,05 Muzeul, şi ceie două dispen ral al partidului, in telegra vesde au fost susţinute de Tot duminică, a avut de unităţi economice de în continuare, s-au anga
să turce
iliojumal ; sare sînt rodul unei activi mă se spune între alteje : arhitectul Li viu O ros. In cele loc, la Clubul sindicate pe raza comunei, deputaţi jat să facă şi în viitor to
op tnuzi- tăţi susţinute desfăşurate de „Locuitorii Romosului, români două .zile, Ia realizarea pro lor din Lupeni, vernisajul şi numeroşi locuitori. tul pentru dezvoltarea co
locuitorii comunei, sprijiniţi şi saşi, care muncesc in fră gramului au mai participat expoziţiei de artă plastică, In informarea prezenta munei lor, pentru menţi
îndeaproape de fiii satului şi ţie de peste 770 de ani, fo formaţiile căminului cultural organizată de Comitetul tă de primarul comunei, nerea sa între fruntaşi,
de către unele instituţii şi u- losesc prilejul întilnirii fiilor şi Asociaţiei culturale din lo judeţean de cultură şi e- tovarăşul Teodor Vasiu, au înalta distincţie primită O-
nităţi economice judeţene. satului pentru a-şi exprima calitate : corul, formaţiile de ducaţie socialistă, cu lu fost înfăţişate rezultatele bligîndu-i la eforturi şi mai
Noile obiective inaugurate se întreaga lor adeziune faţă de dansuri româneşti şi germa crări ale membrilor Ce bune obţinute în 1977 în sporite.
adaugă altora mai vechi, ca analiza de înaltă ţinută teo ne, grupul vocal german şi naclului Deva şi Filialei toate domeniile, subliniin- Au fost înminate apoi
re laolaltă ridică pe o treap. retică şi practică pe care aţi cunoscuta formaţie a căluşa Petroşani a U.A.P. In ex du-se faptul că toate cele insigne de fruntaşi pentru
tă superioară nivelul de civi făcut-o in faţa activului cen rilor şi recitatoarea Nicoieto poziţie sînt prezenţi cu lu 24 unităţi economice şi so merite deosebite unui în
lizaţie materială şi spiritua tral de partid şi de stat a- Dăian. crări inspirate din munca ciale din comună şi-au semnat număr de locuitori
lă a locuitorilor com-unei. De supra problemelor fundamen C. ARMEANU şi viaţa oamenilor hune- realizat şi depăşit planul din comună.
doreni din anii libertăţii Ia toţi indicatorii. Ca ur In încheierea adunării
socialiste, losif Tellmann, mare, comuna a contribuit populare, într-o atmosferă
Io sil Mcrtyaş, Mircea Bitcâ, la asigurarea fondului cen de deplin entuziasm şi pu
Alexandru Rădulescu, Eu tralizat al statului cu im ternică angajare, cei pre
gen Bencău, Eva Suto, portante cantităţi de pro zenţi au adoptat textul u-
George Pogan, Victor şi duse agroalimentare. De a- nei telegrame adresate Co
Ecaterina Silvester, Ion semenea, s-a menţionat că mitetului Central al Parti
Şeu, Ion Cirjoi, Gheorghe importante lucrări au fost dului Comunist Român,;
Mureşan şi alţii. executate de către cetăţe t o v a r ă ş u l u i NICOLAE
nii comunei prin acţiuni CEAUŞESCU, în care se;
O
Cenaclul umoriştilor şi voluntar-patriotice a căror exprimă mulţumiri la a-
caricaturiştilor din Valea valoare s-a ridicat anul dresa conducerii partidului!
Jiului a deschis, în holul trecut la peste 3,7 milioa pentru aprecierea acorda
Casei de cultură din Pe ne lei. tă, precum şi angajamen-
troşanii o interesantă ex S-a dat apoi citire De tul locuitorilor comunei de-
1
poziţie. Este vorba de ex cretului prezidenţial prin a se menţine şi în conţi-
poziţia itinerantă de cari care se conferă „Ordinul nuare pe un loc fruntaş.
caturi, realizată de mem Muncii" clasa a Il-a Con După încheierea festivi-;
brii cenaclului, care se siliului popular al comunei taţii, formaţii artistice dini
bucură de o largă au Ilia, înalta distincţie fiind comună au prezentat urii
dienţă. înmînată de către tovară frumos şi apreciat pro- 1
Formaţia de dansuri a ansamblului „Sit varia" din Deva, Pe scena din Romos.
Fotografii : VIKGIL ONOIU şul Vichente Bălan, prim- gram artistic.
(Urmare din pag. 1) înlr-un volum de investiţii
Lupeni în dialog cu viitorul ce va spori cu 560 la sulă
I lilicării, al pregătirii profe faţă de 1976, cind se vor II
sionale, cit şi al conştiinţei construi cu 147 la sută mai
revoluţionare". 13 000 de locuitori de acum cesc în domeniul ocrotirii de miliard de lei. Liniile pungi. Modernizările au pă multe apartamente decit in |
Lupeniul există, trăieşte 34 de ani este oraşul care sănătăţii, in învăţă mint şi moderne de servire — în truns curajos în unităţile a- 1970, cind mărfurile desfă
prin armonia adincului cu la sfirşliul actualului cinci cultură. Fiii minerilor înva doi ani au lost modernizate limentaţiei publice, interi cute prin comerţ vor ii cu *
ziua. Prezentul magistrale nal va înscrie o producţie ţă in 6 şcoli generale şi 17 unităţi comerciale — oarele localului „Cina” liind 231 la sulă mai mari decit
lor subterane e în dialog industrială cu 143 la sută două licee industriale, in- răspund exigenţelor noii azi o elegantă îmbinare a in 1960, cind forţa de mun |
viguros cu prezentul magis mai mare decit in 1975. Azi struindu-se practic in 28 a- vieţi. „Magazinele noastre folclorului cu modernul". că feminină va fi cuprinsă r
tralelor oraşului. Numai aşa două întreprinderi — mine teliere şcoală, în 30 labo sînt moderne, bine aprovi „Cum se păstrează „în in noile Întreprinderi — de
se poate ! Noile zidiri ale le Lupeni şi Bărbăteni — ratoare. De ocrotirea sănă zionate, în care esteticul se săşi localul impune ţinuta lire celulozice tip mătase,
oraşului au crescut cartie- realizează in şase luni în tăţii se ocupă 56 cadre me intilneşte cu solicitudinea şi vestimentară, iar noi ne cu o capacitate de 5 000
re-oraşe: Viscoza, Braia, treaga producţie a Lupe dicale şi aproape 300 ca buna cuviinţă a vînzălorilor străduim să educăm consu tone lire/an, ţesătorie de
Viitorului... Meşterii Manole niului anului 1938. dre medii sanitare în uni •— ne spune gospodina Ana matorii arătindu-le că fru mătase cu o capacitate de
ai anilor socialismului bi Adevărurile epocii noi a tăţi ce dispun de peste 400 Popa, stăruind, să păşim mosul acesta a fost creat 10 milioane mpfan.
ruitor au dat măsura nobi oraşului minier sini date locuri de spitalizare. Ade pragul unităţii alimentare pentru noi, face parte din „Prezentul aleargă cu mi
lă a puterii lor creatoare de roadele eforturilor oa vărurile Lupeniului de-azi nr. 277 din cartierul. Viito viaţa noastră" — mărturi ne/ îl cunosc şi-l văd" —
în 5 000 de apartamente, menilor din cele două uni le dau bunăstarea, confor rului unde găsim de toate seşte Marfa Popa, şefa mărturiseşte electricianul de
ce împlinesc prin arhitectu tăţi miniere, de la prepa- tul, viaţa oamenilor. Multe — pînâ şi cele mar diverse unităţii. mină. Ion Jigănlele, reci-
ră şi confort noul chip al rafia cărbunelui, de la cilre pot sta mărturie. Una preparate culinare realiza Frumosul Jace parte din tîndu-şi propriile creaţii în
centrului minier, în care nu I.F.A. Viscoza, din coope e însă elocventă: prin uni te în laboratorul restauran viaţa oraşului, a oamenilor cenaclul „Lira". „Vreau vii
mărul celor ce muncesc. raţia meşteşugărească şi tăţile comerciale au fost tului „Cina" de iscusita bu aliaţi intr-un viguros dialog torul să-l ştiu/ Ca o poveste
este de aproape patru ori comerţul socialist, din în desfăcute, în ultimii doi ani, cătăreasă luliana Nagy — cu viitorul. Viitor care aici, a copacilor/ a florilor,/ a
270 153 ; mai mare decit acum trei treprinderile de gospodări mărluri a căror valoare de de la ciuperci cu carne pî- la Lupeni, se va traduce, armelor/ a bucuriei oame
decenii. Comuna celor re locală, de cei ce mun- păşeşte cu mult o jumătate nă la ciorbă de fasole in la slirşitul acestui cincinal, nilor".