Page 74 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 74
Pan. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
SOCIALISMUL - MAREATA OP
în munca şi viaţa tuturor celor ce mui
Partidul Comunist Român- Muncitorul - omul cu cel Unul dintre marile a- ghiarul, nici
devăruri ale socialismului toţi sînt atunc
iniţiatorul, organizatorul mai înalt statut în societate victorios în România, vic gur om. Ton
datorită
torie
Vasile
posibilă
conducerii de către partid Dohan, Ion I
a destinelor ţării, este ar ghe Nusser,
si conducătorul istoricelor şi viaţă demnă, clasa noastră muncitoare şi-a dobindit pe merit statutul de clasă con monia şi muncesc care Edmund, Iuhâ
în
deplină
lupta
libertate
omenesc
progres,
trai
pentru
Angajată
şi
pentru
în
dinţotdeauna
un
lao
trăiesc
meni cu care
naţio
şi
10—15 ani, r>
tenacitate
cu
şi
in
noii
a
temelia
victorii ale poporului nostru ducătoare Prin stat, punind prin nădejde muncitorii au devenit stăpîni societăţi, pe societăţii laltă românii conlocuitoare. ghiari, numele,
nalităţile
germai
şi
absoluţi
socialiste.
muncă
jertfe,
propriile
România socialistă a re
arată
destine, pe munca şi pe produsul muncii lor.
Noua condeie a muncitorului român — situat azi pe treapta cea mai de sus a socie- zolvat pe deplin şi în spi niciodată să (
(Urmare din pag. 1) îşi aduce, la rîndul său, o fbf/r — îşi află un_ teren deosebit de fertil prin ansamblul de măsuri adaptat de partid, ritul unui profund uma la greu. ll.'nti
contribuţie de primă mări la iniţiativa şi sub îndrumarea nemijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, privind dez nism problema naţionali vinge greul îi
rire a noii orinduiri socia me la accelerarea acestui voltarea impetuoasă a forţelor de producţie, perfecţionarea continuă a organizării şi con tăţilor, care alături de firmarea cui
români, populează de sute demnităţii om
liste demonstrează faptic proces. ducerii vieţii' economico-sociale, adincirea democraţiei şi aşezarea tuturor relaţiilor sociale de ani aceste pămînturi. Şeful de sc
înalta capacitate şi compe in anii socialismului şi cu pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste. Acesta este un adevăr de Rad a venit
tenţă a partidului nostru de deosebire în ultimul dece _ La ceas de mare şi aleasă sărbătoare, muncitorii îşi manifestă ataşamentul fierbinte necontestat, afirmat nu o trei copii. Pen
a aplica creator adevăruri niu în peisajul economico- laţă de politica înţeleaptă a partidului, ■ işi exprimă opinia faţă de condiţia nouă a dată de secretarul gene lie cu trei coi
le generale ale socialismu social hunedorean au apărut muncitorimii noastre revoluţionare • ral al partidului, tovară casă. Şi cînd 1
lui ştiinţific la condiţiile noi ramuri industriale — şul Nicolae Ceauşescu. nostru, a încej
concrete şi specifice — po construcţia de maşini, in NOUA VOCAŢIE A MINERULUI EDIFICĂM VIITORUL Aşa cum acest adevăr că casa, am j
litice, economice, naţionale dustria materialelor de con se verifică pretutindeni umărul la cor
— din fiecare etapă, aie strucţii, industria uşoară şi Păstrăm vii în memorie recomandările se DE AUR AL ŢĂRII în România, el se vădeş aşa cum făcet
României. alimentară, noi sectoare ale cretarului general al partidului, tovarăşul te şi în brigada pe care o în mină.
Marea sărbătoare naţio industriei extractive —, s-a Nicolae Ceauşescu, de a promova larg şi di Noi sîntem constructori. Prin definiţie, me
nală a poporului nostru ne făcut simţit unui din cele namic mecanizarea lucrărilor miniere, de a seria noastră este de a edifica, de a împlini
prilejuieşte, an de an, un mai susţinute eforturi con introduce în abataje maşini şi utilaje moder rosturile acestei ţări minunate. Unii dintre noi
bilanţ tot mai însufleţitor, structive, astăzi aproape ne, de înalt randament, care să ne facă mun fac case pentru oameni, alţii lucrează obiec
încărcat de victorii epocale trei sferturi din populaţie ca mai uşoară, mai spornică. Aşa se face tive industriale ori sociai-culturale. Toţi sîn
în făurirea vieţii noi. Sub locuind în centre urbane. că intr-o perioadă de mai puţin de un an tem animaţi însă de acelaşi crez, de aceeaşi, Unitate si frăti
conducerea înţeleaptă şi Agricultura hunedoreană s-a de zile, la I.M. Lupeni au fost introduse şi năzuinţă : de a ne face patria comună mai * *
clarvăzătoare a partidului, transformat tot mai preg funcţionează cu bune rezultate 4 complexe frumoasă, mai prosperă. Români, maghiari,
România socialistă a făurit nant într-o variantă a mun mecanizate de mare productivitate, că un germani muncim laolaltă în armonie şi bună în muncă şi în v
o industrie modernă, o a- cii industriale. Judeţul Hu mare număr de mineri, lăcătuşi, electricieni înţelegere, punem în fiecare an cărămizi du
gricultură în pas cu tehni nedoara a devenit o pu au urmat cursuri de policalificare, dobîndind rabile la viitorul de aur al ţării.
ca, ştiinţa şi practica agri ternică bază a învăţămin- o a doua meserie, că azi sîntem tot mai a-
colă înaintată, a dezvoltat tului profesional, liceal şi proape de materializarea îndemnului de a FGLOP LUDOVIC conduc, în cadrul Exploa Democraţia
puternic învăţă mi ritul, ştiin superior, de cercetare ştiin deveni mineri tehnicieni. şef de brigadă dulgheri, tării miniere Deva, de a- rească, conduc
ţa, cultura, a ridicat pe o ţifică, a vieţii spirituale, CONSTANTIN LUPULESCU Şantierul Rîu Mare-Retezat proape 20 de ani. Sîntem tivă sînt eler
treaptă superioară calitatea marile sale detaşamente sef de abataj, în brigadă 19 oameni — vieţii noastre
vieţii omului, bunăstarea sa muncitoreşti — minerii, si- complexul 3, I.M. Lupeni CADRUL FERTIL AL ÎMPLINIRILOR 13 români, trei maghiari economice îm
materială şi spirituală. derurgiştii, constructorii — şi trei germani. Dar nici adînc la noi.
In retrospectiva adîncilor se situează în primele rîn- DEVENIREA NOASTRĂ — odată', de cînd lucrăm adevăruri
prefaceri petrecute în so duri aie clasei noastre IN PROPRIILE MÎINI Cum este şi firesc, in adîncile transformări de
cietatea noastră după eli muncitoare ca nivel de bu Deşi relativ scurtă, perioada istorică a con revoluţionare din munca şi viaţa noastră un împreună, nu ne-am ştiut atît în ceea c
altfel decît un colectiv de pe români cît
berare, un loc aparte, deo năstare şi civilizaţie. strucţiei noastre socialiste este densă ia în rol determinant ii are evoluţia bazei tehni- • oameni înfrăţiţi în mun
conloci
lităţile
sebit de luminos, îl ocupă Sub conducerea organi făptuiri, comprimînd anii în zile şi secolele co-productive a bunurilor materiale — che că, plini de grijă faţă de mărturie faptu
perioada căreia îi sîntem zaţiilor de partid, oamenii in decenii. Aceasta-i urmarea concretă a rit zăşia progresului multilateral şi neîntrerupt nevoile ortacului. Şi am vicepreşedintei
contemporani — care poar muncii de pe aceste melea murilor intense de dezvoltare a economiei pe calea valorii nou create de marea noas trecut prin multe încer
oamenilor
lui
tă pecetea istoricelor hotă- guri au participat activ la care se constituie, în fapt, în izvorul vieţii cu cări. Am terminat anul la E.M. Deva.
riri aie congreselor ai IX- ampla şi însufleţită întrece adevărat omeneşti, ce ne este asigurată prin tră colectivitate socialistă. In acest cadru se trecut adincirea puţului nul Knuff Ma
!ea, a>l X-lea şi al Xl-iea ale re socialistă în cinstea zilei grija neţărmurită a partidului. Miile de lo înscrie deplina mea satisfacţie şi a colegilor de extracţie — căci noi muncii, cu dre
partidului, a gîndirii şi ac de' 23 Augu.st, oe s-a des cuinţe pline de lumină şi bunăstare, impu de muncă pentru activitatea pe care o des lucrăm la investiţii. Era torii egale cu
ţiunii novatoare a conducă făşurat şi se desfăşoară sub nătoarele edificii pentru ocrotirea sănătăţii, făşurăm ia modernul grup energetic nr. 5, In o lucrare de importanţă cetăţenilor ţări
torului partidului şi statului înalta deviză, lansată de pentru instruirea şi îmbogăţirea spirituală a vitală pentru mină. Nici- mat să hotărăs
nostru, tovarăşul Nicolae secretarul general al parti zegilor de mii de hunedoreni, ca şi celelalte trat în funcţiune cu un an în urmă, căruia unul dintre noi n-a ştiut cern ca treburi
Ceauşescu — strălucit om dului la Conferinţa Naţio însemne ale civilizaţiei socialiste înaintate au ii va urma nu peste mult timp — ca simbol ce-s sărbătorile sau du gă mai bine, <
politic şi gînditor revoluţio nală : „Să transformăm devenit atributele vieţii hunedorenllor, ca o al dezvoltării noastre continue — cel cu nu minicile pină cînd lucra ţionăm să asif
nar, înflăcărat patriot şi in cantitatea într-o nouă cali mărturie a locului pe oare noi, muncitorii ÎI mărul 6. rea nu a fost gata. rul de produc
ternaţionalist consecvent — tate !", acţionează ce ener ocupăm în societatea nouă, durată cu sîr- Mina are frumuseţea ei. permită săptăn
o cărui activitate prodigioa gie şi dăruire pentru înfăp guinţă sub flamura biruitoare a partidului. GHEORGHE HANCA Dar are şi greutăţile ei, de muncă, să 1'
să a dinamizat energiile şi tuirea sarcinilor şi măsuri VASILE ANDRAŞ şef de tură neplăcute. baza cunoaştei
forţele creatoare ale naţiu lor stabilite de plenarele lamina tor la linia de profile mici ka grupul energetic nr. 5 surprizele ei izbucneşte lor, cine e mai
nii noastre. Victoriile obţi Comitetului Central al P.C.R. a C.S. Hunedoara ol Termocentralei Mintia Uneori mai să primească o
nute in edificarea societăţii din martie şi iulie a.c., pen cîte un foc. Şi mina, pro
redresate moveze în cat
socialiste multilateral dez tru îndeplinirea exemplară ducţia trebuie
voltate, cursul nou al vieţii a pionului şi angajamente Pe lat un August Isa. raliul e repede, nu-i timp de stat Toate aceste
politice, economice şi so lor pe acest an şi pregă cu mîinile încrucişate. In sibile .pentru c
ciale, imensul prestigiu de tirea temeinică a producţiei c calea focului trebuie aşe cu 34 de ani
oare se bucură partidul nos si investiţiilor anilor 1979— NOI Şl RODNICE DIMENSIUNI PE HARTA zate ziduri solide, care să soarele lui Au
tru şi România in lume sînt 1980. nu cedeze la presiunea a- rator. Cea de ;
indisolubil legate de perso Lo marea sărbătoare na ECONOMICO-SOCIALÂ A JUDEŢULUI pei ce se prăvale în a- versare a acest
dînc pentru a stinge fo
nalitatea şi neobosita acti ţională a poporului nostru, cul. Zidurile acelea tre noi, minerii d
vitate a secretarului general gîndurile şi sentimentele j Aflat, ca şi întreaga ţară, Intr-un puternic pentru tăierea cărbunelui este o vastă acţiune E E pe care o con<
al Partidului Comunist Ro noastre cele mai alese se : şi deosebit de dinamic proces al dezvoltării, ce are efecte multiple : moderatoarea cxtrac- E buie făcute foarte repede ştim raportînd
mân, preşedintele Republi îndreaptă spre Partidul Co : judeţul Hunedoara işi Înnoieşte zi de zi harta ţlel, creşterea producţiei, uşurarea muncii mi- \ şi foarte temeinic. Briga că ne-am reali
da mea le-a făcut cînd a
sărbătoarea
de
Au-
economico-socială.
De
la
Văii
doua
Jiului.
de-a
cii. munist Român, chezaşul tu j : gust 23 din anul trecut şl pină la sărbătoarea nerilor grupul nr. 5 In cea Termocentrala imagine E ; fost cazul. In asemenea de zile planul ]
Mintia,
La
de
—
ki procesul de înflorite turor victoriilor obţinute de : de astăzi s-au construit şi dat in funcţiune importantă investiţie energetică. Noul centru S gust.
mu (ti Io te rolă a patriei, ini poporul' român în lupta sa : noi fabrică şi uzine, blocuri de locuinţe şi edi- civic al oraşului Brad şi policlinica din car- | momente nimeni nu mai KNUFF
ce
ţiat şi condus de partid, ju pentru o viaţă liberă, dem j : ficii sociai-culturale localităţile îmbogăţesc şl infrumu- vierul Gojdu-Deva sint două din mulţimea de = întreabă de timp liber, şef de I
hunedorene.
CHeva
toate
setează
deţul Hunedoara cunoaşte nă şi fericită, pentru un vii : din acestea sint cuprinse tn fotomontajul de noi obiective sociale apărute In acest răstimp E nici românul, nici ma la E. N
o impetuoasă dezvoltare şi tor strălucit. ■ mal jos. Introducerea de complexe mecanizate pe harta judeţului. H
îiunuMniiinnitUuumiXMUiuiuiuuiUig uU)iumnx<«uuuNUiMiumuuu>uuuN)>iu •
v>
Căliţi
O bişnuim ct
m arilor evenin
riei noastre
să facem bilat
obţinute în
trospeclivă a c
alizat — sub <
ţeleaptă a p<
m arşul nostru
societatea soci
teral dezvoltat
nism . B ilanţul
în acest ajun
1978, este fru
dom eniile pro
riale şi, cum
prin grija aco
ducerea partidt
nostru — succ
de oam enii m u
ful nostru în i
cultură, in cel
unde se creeaz,
fleciă in m od
viaţa noastră,
trăim , înfăptui
deviza înscrisă
partidului, rost
tovarăşul N icoi
conform care
realizează in