Page 75 - Drumul_socialismului_1978_08

© MIERCURI, 23 AUGUST 1978
Pag. 3

:RA (N DESTINUL PATRIEI

:esc pe străvechiul pămînt românesc

îanul,
a sin- ji Sf HiWT ie*4 \
rigore flATIlI Bl HOTAR li ISTORIA ROMANEI
rheor-
ngaza
a, oa-
?sc de
ma- Sub faldurile
jm îi
ştiut
napoi
a vi ­ eroicului August
nă a-
şi a
Acum 34 de ani, istoria a ai muncii. Partidul Comunist în societatea in care ne-am
Ion Incrustat pentru totdeauna în Român, organizatorul şi. unifi­ propus să atingem cele mai
va cu filele ei nepieritoare un act catorul mişcării de rezistenţă, inalte culmi ale societăţii re­
fami- glorios, de o temerară cute­ iniţiatorul insurecţiei şi prin­ voluţiei tehnico-ştiinţifice.
In cele peste trei decenii ca­
•ebuie zanţă, mereu viu in conştiinţa cipala forţă organizatoare şi re au trecut de la eliberarea
neamului — victoria insurecţiei
conducătoare a acesteia, a de­
rtacul naţionale armate antifasciste şi venit participant ia guverna­ ţării, poporul român a parcurs
-şl fa^ antiim per ia liste. rea ţării. Masele populare, mai multe etape ale dezvoltării
Hotărârea şi vitejia cu care
i toţii poporul român, organizat şi bucurindu-se de drepturi şi li­ sale istorice, asigurind cu suc­
bertăţi publice cum nu avuse­
şi
ces
consolidând
orinduirea
ea ei, condus de Partidul Comunist, seră pînă atunci, şi-au croit socialistă, trecînd la edificarea
de zi a luptat şi a biruit în zilele lui drum larg în arena politică a societăţii socialiste multilateral Aspect dc Ia solemnitatea depunerii de coroane. Foto : V1RGIL ONOIU
August 1944 demonstrează lar­ ţării, pe care se desfăşura, cu dezvoltate şi înaintarea ţării
ga adeziune a maselor la idea­ forţa irezistibilă, un proces de spre comunism.
lurile insurecţiei care întruchi­ continuă modificare a raportu­ In loi acest timp, Partidul Solemnitatea depunerii
pa, prin obiectivele ce le ur­ lui forţelor de clasă în favoa­ Comunist Român s-a situat cu
mărea, hotărirea întregii noas­ rea lor. consecvenţă în Iruntea efortu­
tre naţiuni de a fi liberă şi întreaga perioadă de după e- rilor poporului nostru de asi­ de coroane şi jerbe de fiori
stăpînă pe propriile destine, de . liberarea ţării de sub domina­ gurare a independenţei şi su­
a sfărâma opreliştile şi cătuşe­ ţia fascistă şi pînă la sfirşitul veranităţii naţionale, de dez­ Cu prilejul celei de a Lucaciu, Petre Lungii, judeţean şi municipal de
le dinăuntru sau din afară ca­ anului 1947, a lost marcată de voltare libera şi de sine stă­ XXXLV-a aniversări a eli­ Gheorglie Vasiu, Viorel O- partid, consiliilor populare
re îi împiedicau dezvoltarea şi puternice lupte sociale şi poli­ tătoare, pentru promovarea în berării patriei noastre de
valorificarea capacităţilor sale tice, soldate cu profunde trans­ viaţa politică internaţională a sub dominaţia fascistă, ieri coş, Ana Herlea — secre­ judeţean şi .municipal, con­
■a creatoare. formări în toate domeniile de unor principii bazate pe des­ dimineaţa a avut loc la tari ai Comitetului jude­ siliilor judeţean şi munici­
activitate. In aceste mari bătă­
ţean de partid, Alexandru
pal ale sindicatelor, comi­
Act istoric crucial în viaţa
tindere şi relaţii paşnice intre
poporului român, insurecţia lii de clasă, Partidul Comunist state, pentru dezarmare, pen­ Deva solemnitatea depune­ Voiculescu, prim-secretar tetelor judeţean şi munici­
naţională armată antifascistă Român şl-a exercitat cu cinste tru soluţionarea tuturor pro­ rii de coroane şi jei'be ele
şi antiimperialistă a avut o rolul său de forţă conducătoa­ blemelor pe calea tratativelor, al C6mitetului municipal pal ale U.T.C., Centrului
deosebită însemnătate şi pe re a clasei muncitoare, a ma­ în recenta sa expunere la Şe­ flori la cimitirul ostaşilor Deva al P.C.R., primarul militar judeţean, Inspecto­
largi
populare.
Dezvol­
selor
mcito- plan internaţional, influenţind tând şi ridicind pe o treaptă dinţa activului de partid şl de români şi sovietici căzuţi municipiului, membri ai Co­ ratului judeţean de inter­
In mod pozitiv evoluţia rapor­
colec- tului de forţe pe plan militar superioară experienţa acumu­ stat, secretarul general al parti­ eroic la datorie, In luptele mitetului municipal Deva al ne, I.R.E. Deva, Uniunii
dului nostru, tovarăşul Nieolae
ale şi politic. Aşa cum se subli­ lată, a continuat politica sa de Ceauşescu, a afirmat din nou pentru independenţa ţării, P.C.R., activişti de partid judeţene a cooperativelor
închegare tot mai puternică a
ice şi niază in Programul partidului, alianţei clasei muncitoare cu cu hotărâre principiile care că­ pentru alungarea cotropi­ şi de stat, conducători de de consum, Uniunii ju­
itenite victoria insurecţiei „a accelerat ţărănimea şi intelectualitatea, lăuzesc politica externă a parti­ torilor fascişti de pe pă- întreprinderi şi instituţii, deţene a cooperativelor
fascist în
frontului
prăbuşirea
.e sînt această parte a Europei, a de­ cu toate categoriile interesate dului şi statului nostru, cerin­ mîntul ţării. reprezentanţi ai organizaţi­ meşteşugăreşti. Piohieri şi
ţa
noi
unei
ordini
întronării
[testat, jucat încercările lui Hitler şi în dezvoltarea democratică a economice şi politice interna­ La solemnitate au luat ilor de masă şi obşteşti, şoimi ai patriei au depus
ţării, de întărire a conlucrării
Continuînd
eroicele
ţionale.
riveşte Antonescu de a organiza pe cu armata — alianţe care au tradiţii ale luptei de indepen­ parte tovarăşii Teodor Haş, ofiţeri, numeroşi oameni ai jerbe de flori.
teritoriul României o nouă li­
iţiona- nie de rezistenţă militară, a constituit baza dezvoltării ul­ denţă a poporului român, prim-secretar al Comitetu­ muncii, pionieri. în încheierea solemnită-^
terioare cu succes a procesu­
e stă deschis calea înaintării rapide lui revoluţionar. Participarea Partidul Comunist Român, con- lui judeţean Hunedoara al A fost intonat Imnul de ţii, a avut loc defi­
:u sînt a trupelor sovietice în Balcani României la înfrîngerea totală centrindu-şi eforturile pentru P.C.R., ■ preşedintele Comi­ Stat al Republicii Socialis­ larea gărzii de onoare
şi spre centrul continentului",
nsiliu- dnd, la 30 august 1944, trupe­ a Germaniei hitleriste, instau­ ridicarea pe o treaptă superi­ tetului executiv al Consi­ te România şi Imnul de constituită din militari,
societăţii
a
româneşti,
oară
cii de le sovietice au sosit în Bucu- rarea la 6 martie 1945 a pri­ participă activ la lupta gene­ liului popular judeţean, Stat al Uniunii Republici­ membri ai gărzilor patrio­
revoluţionar-de-
mului
guvern
;erma- reştiul eliberat de forţele insu­ mocrat din istoria ţării, guvern rală a forţelor înaintate pen­ Vichente Bălan, prim-vice-
om al recţionale, ele au fost primite cu un pronunţat caracter mun- tru inaugurarea unei ere noi preşedinte al Comitetului lor Sovietice Socialiste. Au tice şi formaţiuni de pre­
cu entuziasm de masele popu­
in arena internaţională, pentru
şi da- lare, care cinsteau astfel con­ citoresc-ţărănesc, avîndu-1 în ca sfirşitul acestui secol să executiv al Consiliului fost depuse coroane de gătire a tineretului pentru
frunte pe dr. Petru Groza, În­
uturor tribuţia hotărîtoare pe care a- făptuirea reformei agrare, a- consemneze excluderea răz­ popular judeţean, Mircea flori din partea comitetelor apărarea patriei.
it che- cestea o aveau în zdrobirea bolirea monarhiei, proclamarea boaielor din viaţa internaţiona­
maşinii de război germane, in­
popoarelor
lă,
de
eliberarea
să fa- clusiv în desăvîrşirea eliberă­ Republicii, naţionalizarea prin­ povara cheltuielilor militare şi
mear- rii, cot la cot cu armata româ­ cipalelor mijloace de producţie de pericolul nuclear, realizarea
şi instaurarea regimului socia­
să ac- nă a teritoriului nostru naţio­ list, toate marile momente ale aspiraţiilor vitale ale tuturor
nal de sub ocupaţia hitleristo-
î spo- horthystă. edificării noii orînduiri în naţiunilor de libertate şi bu­
are să Victoria insurecţiei naţionale România, care au modificat năstare, de transformare a na­
chipul ţării în ced 34 de ani
redusă armate antifasciste şl antiimpe- care au trecut de la glorioasa turii şi societăţii spre binele
isc, pe rialiste a inaugurat epoca unor insurecţie din August 1944, i-au şi fericirea omului.
demo­
transformări
profunde
îmeni- cratice şi revoluţionare în so­ adus Partidului Comunist Ro­
unanimă,
recunoaşterea
mân
eptăţit cietatea românească. „Actul is­ drept forţa politică conducă­
lă pro- toric de la 23 August 1944 — toare in societatea românească,
t o v a r ă ş u l
arăta
Nieolae
e. Ceauşesou — a marcat începu­ Încrederea nemărginită şi dra­
gostea întregului popor.
it po- tul unor profunde transformări In aceste trei decenii mun­
prefaceri
şi
În­
revoluţionare
urmă noitoare in viaţa întregii noas­ citorul a devenit omul eu sta­
tutul central în societate, ţă­
rălucit - tre societăţi. Ca urmare a rănimea s-a transformat intr-o
elibe- profundelor schimbări petrecu­ clasă nouă, intelectualitatea a dedicate măreţei
te în societate, a realizării u-
a ani- nităţii clasei muncitoare şi a devenit — aşa cum o caracte­
iberări luptei unite cu ţărănimea şi cu rizează secretarul general al
partidului,
intelectualitatea
rigada alte forţe sociale, s-a creat po­ muncitoare, legată organic, sărbători llfr-
sibilitatea
înfăptuirii
revoluţiei
o cin- prin năzuinţe, de clasa mun­
socialiste, a instaurării puterii citoare, de ţărănimea coope­
:
tidului muncitoreşti-ţărăneştl şi a tre­ ratistă, do sufletul poporului. L— * - i
cerii la construcţia victorioasă Am Înfăptuit lucruri „SUB SOARELE
mari.
în 22 a socialismului. Aceasta a mar­ Clasa muncitoare a devenit LIBERTĂŢII, TE CINTĂM
cat Începutul epocii făuririi
na au- clasa conducătoare a societă­ PARTID"
conştiente dc către poporul ro­ ţii, ţărănimea cooperatistă —
mân a propriului său destin". Ieri tlupă-amiază, sala de
aliata sa de nădejde, intelectua­ In zilele fierbinţi ale lui august 1944.
TIN Insurecţia de la 23 August litatea, în special oamenii de festivităţi din oraşul Haţeg
1944 a descătuşat energia revo­
şi
promotorii
tehnicii
dă luţionară a proletariatului şi a ştiinţă purtătorii progresului a găzduit o emoţionantă
manirestare artistică, dedi­
—
:va celorlalte categorii de oameni alături de clasa muncitoare, cată măreţei sărbători na­ România — participantă activă
ţionale. Intitulat „Sub soa­
rele libertăţii, te cîmtăan
-rr- partid", montajul mu-
zical-Iitcrar a fost un cald la înfrîngerea fascismului
elogiu adus Partidului Co­
?a vieţii — opera muncii noastre munist Român, sub a cărui ® Insurecţia naţională armată antifascistă talizat aproape 250 000 de oameni, jertfele
a
ostaşilor români însumînd un număr de 66 000,
noastră
conducere
ţara
urcat din izbinzi în izbînzl şi antiimperialistă de la 23 August 1944 a de oameni, o Armata română a participat
cele 34 de trepte din anii determinat modificări importante în ansamblul
► preajm a pus în slujba oam enilor pe care o parcurgem s-au în­ libertăţii. celui de al doilea război mondial. Trupele şi la luptele pentru eliberarea Austriei. • Del
3 ale isto- m unciii, a bunăstării şi feri- registrat şi în ce priveşte germane de pe un front de aproape 150 000 la 23 August 1944 şi pînă la 12 mai 1945,^
lem porane, cirii noastre, a tuturor, condiţiile de locuit. D e la 1 CINSTIRE VETERANILOR kmp (echivalent cu teritoriile Belgiei, Olandei, armata română a străbătut prin lupte spa-jj
1
succeselor Să facem deci un bilanţ ianuarie şi pînă la 31 iulie Elveţiei şi Danemarcei, luate la un loc), au ţiul dintre Marea Neagră şi Podişul Boemiei;
în cadrul multiplelor ma­
\că, o re- al bunăstării, acum , în preaj- au fost puse la dispoziţia nifestări ce se desfăşoară . fost anihilate. • La lupte au participat ea a forţat 14 masivi muntoşi şi 12 cursuri'
ce am re- m a m arii noastre sărbători populaţiei un num ăr de 1 330 în aceste zile dedicate ani­ 538 536 de militari români, tributul de sînge mari. de apă, a eliberat peste 3 800 de loca;
ucerea în- naţionale. Ceea ce trebuie apartam ente construite din versării marii sărbători a însumînd 167 500 de militari, soldaţi şi ofi­ lităţi şi alte aşezări, dintre care 53 de oraşev
1
ului — în rem arcat in prim ul rind es- fondurile statului — la care poporului român, la că­ a provocat inamicului pierderi cifrate la circa
D tărît spre te faptul că în 197S au cres- trebuie adăugate cele reali­ minul cultural din Baia de ţeri români, care s-au jertfit in această uriaşă 18 000 de morţi lăsaţi pe teren şi peste
Crlş, în cadrul unei festi­
ă m ultila- cut m ereu — recent înche- zate din fondurile populaţiei vităţi ce a avut loc la că­ bătălie pentru salvarea demnităţii umane. La
pre com u- indu-se prim a etapă — re- cu sprijinul statului, m arele minul cultural, pionierii au acest număr se adaugă circa 150 000 de oa­ 118 000 de prizonieri, e Radio Londra, din
făptuirilor, tribuţiile oam enilor m uncii num ăr de case noi ridicate oferit fiori unor veterani ai meni ucişi de trupele germano-maghiare în 7 ianuarie 1945,’ consemna : „Dintre naţiunile
23 A ugust cu 17,8 la sută, faţă de pe- în m ediul rural — precum şi războiului antifascist, după retragere, în timpul bombardamentelor, în'la­ care luptă împotriva Germaniei hitleriste,
<s în toate rioada corespunzătoare a a- peste 300 locuri în căm inele care a urmat un reuşit găre ale morţii ş.a. ® Mai mult de 300 000 România se situează , azi in al patrulea rind
iei m ate- nului trecut, cifră care este de nefam ilişti. spectacol, prezentat de „de militari români au fost distinşi cu ordine în ce priveşte numărul de ostaşi care părţi.-,
i firesc — superioară cu 4,6 la sută D esigur, lista m arilor rear formaţiile artistice de ama­ şi medalii româneşti, sovietice, cehoslovace şi cipă la bătălia de distrugere a nazismului".
tori locale şi cele ale pio­
ă de con- m ediei pe {ură. Pe această lizări înregistrate în ce pri­ nierilor de la şcoala gene­ ungare. ® Peste 300 de cetăţeni români au • „Ordinul Victoria", instituit de Prezidiul So­
şi stalului cale, ca şi prin sporirea cîş- veşte creşterea standardului rală. vietului Suprem al U.R.S.S., a fost conferit
e obţinute tigurilor celor ce m uncesc in de viaţă al oam enilor m uncii „activat in detaşamentele de partizani din mareşalului losip Broz Tito, mareşalului po­
din jude- agricultură, a crescut pute- din judeţul nostru ar putea RECITAL DE POEZIE Franţa şi Iugoslavia, în mişcarea de rezisten­
strie, agri- rea da cum părare a m aselor, m ult continua, însă şi cele PATRIOTICĂ ţă a poporului polonez, iar in vara şi toamna lonez Mihal Zymerski-Rola, generalului nord-
e sectoare fapt ce se relevă în sporirea consem nate pînă acum re­ Şl REVOLUŢIONARĂ lui 1944 la diferite acţiuni de luptă în ca­ american Dwight Eisenhower şi feldmareşalu-
dori se re- cu 340 m ilioane lei a desfa- levă un adevăr de netăgă­ drul formaţiunilor de partizani din Ceho­ lui britanic Bernard Law Montgomery. Cea de
nijlocit în cerii de m ărfuri către popu- duit : m unca noastră — har­ La Casa de cultură din slovacia. e Numeroşi cetăţeni români au par­ a cincea distincţie a fost. conferită regelui
nodul cum laţie în prim ele 7 luni ale nică, entuziastă, în ' concor­ Orăştic a avut loc un re­ ticipat la mişcarea partizanilor din U.R.S.S. Mihai I, „pentru actul curajos al cotiturii ho-
cital de poezie patriotică şi
-se astfel acestui an, ca şi în volum ul danţă cu cerinţele actualului revoluţionară sub genericul e La luptele purtate pe teritoriul Ungariei
stindardul serviciilor care este, tot pe cincinal — se reflectă direct „E August sensul împlini­ tărîte a politicii României spre ruptura cu
adesea de perioada la care ne referim , în viaţa noastră, iar calitatea rii noastre". Au citit din au luat parte peste 210 000 militari români, Germania hitleristă şi alierea ei cu Naţiunile
C eauşescu, cu circa 52 m ilioane lei m ai vieţii e opera strădaniei co­ cele mai recente creaţii pierderile ridicindu-se la 42 700 de morţi, Unite, in clipa cînd încă nu se precizase clar
tot ce se m are. ■ tidiene, responsabile a fie­ poeţii de ia cenaclul lite­ răniţi şi dispăruţi, o La acţiunile pentru eli­
nânîa este Realizări dem ne de etapa căruia dintre noi. < rar „Liviu Rebreanu". berarea Cehoslovaciei, armata română a to­ infringerea Germaniei".