Page 79 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 79
T7T • VINERI, 25 AUGUST 1978 Pag. 3
Zeci de mii de oameni ÎN UNITĂŢILE CU „FOC CONTINUU" nedoara a continuat să ,
« ai muncii au demonstrat bată puternic şi în aces- |
| în Ziua de 23 August pen- te zile de sărbătoare, în I
J tru împlinirile din anii Zilele de sărbătoare — care au fost prezente la J
I socialismului şi pentru datorie formaţiile de ser- |
I viitorul de aur al ţării, viciu ale cocsarilor şi a- »
! aducînd prinos dc recu- zile de noi succese
idiţiei oontura- devărat crez, sub ale cărei glomeratoriştilor, ale fur- I
ani, noul cen- semnificaţii demonstrează * noştinţă partidului, scum- naliştilor, oţelarilor şi la- *
municipiului — HUNEDOARA constructorii. | pulur nostru conducă- în muncă minatorilor. Continuînd "
ă înălţimile ar In acordurile imnului lor „ tor, t o v a r ă ş u l Nîcolae înaltele ritmuri ale mun- |
ie urbanismului şi in uralele ce domină I Ceauşcscu. cii din luna august, aces- I
fecor sârbăto- mulţimea, trec apoi mine Alte mii de oameni serviciu au vegheat cu de sărbătoare, realizînd te formaţii au realizat J
enit şi de astă tinşi siderurgiştii în anii rii din bazinul metalifer al I * s-au aflat la datorie. Pe maximă atenţie ia . bunul însemnate cantităţi de ci numai în ultimele două [
i întâlnire a ze- noştri victorioşi, străjuite de Munţilor Poiana Ruscăi, cei vetrele de foc nestins de mers al agregatelor şi in ment pentru temelia noi zile 76 tone cocs metal ur- •.
le hunedoreni, cele şase drapele roşii de ce zi şi noapte scot din ' la Hunedoara şi Călan, în stalaţiilor, pulsînd mii de lor obiective ale judeţului gic, 330 tone fontă, 745 I
it să-şi expri- fruntaşi pe ţară, eîştigate adîncuri adevăratul izvor | faţa pupitrelor de co- kilowaţi în sistemul ener şi ţării. Cei care au fă tone oţel şi mai mult de *
île iui august, de colectivul Erou al Mun al metalului hunedorean. * mandă de la termocentra- getic naţional. Şi, în timp cut al doilea 23 August 1 000 tone laminate peste |
or socialiste, cii Socialiste, în ultimii ani. Grupurile de stegari, inge- I la Mintia, Uzina electrică ce colegii lor raportau în haine de lucru la Chiş sarcinile de plan. *
Din împletirea multicoloră
or fierbinte şi o steagurilor şi florilor, a - nioasele grafice şi care a- J Paroşeni şi Fabrica de ci- partidului, la demonstra cădaga au muncit cu toa
faţă de eon graficelor şi pancardelor, legorice, ce dau culoare | ment de la Chişcădaga, ţia oamenilor muncii din tă dăruirea şi răspunde LA I. V. CALAN — I
ii t — Partidul imensei coloane în mişcare, S pe arterele rutiere şi fe- municipiul Deva, rezulta rea, purtînd un dialog la 100 TONE DE FONTA jj
ian — iniţia- desprindem cîteva date e- • se succed intr-un flux con- J ro'viare, în instituţiile dc tele obţinute de la înce distanţă eu colegii lor
itorul insurec- senţiale : 21 milioane lei la • tinuu prin faţa tribunei, fă- ( sănătate şi în unităţile de putul anului şi se anga din coloanele de demon CENUŞLK PESTE PLAN ®
iotorioase de producţia netă, 22 milioane cînd cunoscute noi şi noi ' comerţ şi turism, la poş- jau să obţină noi şi în stranţi, în ideea angajării
1944. lei economii şi peste 14 mi înfăptuiri cu care colective I tă şi la telefoane, în ser- semnate succese în pro spre noi realizări. S-au Furnalele Călanului au ^
bunei se re- lioane lei valută — sporul le din celelalte unităţi eco * viciile de apărare a ordi- ducţie, maiştrii Aurel O- aflat la datorie, la Fabri mers în plin în zilele de b
oloană a de- muncii cu care siderurgiş- nomice şi instituţii hunedo- t nii publice, oamenii cu ţoiu şi Mihai Damian, e- ca de ciment de la Chiş 23—24 August. Oameni I
uocu „ăstei g- tii au întâmpinat ziua de 23 rene au întâmpinat măreaţa J înalta conştiinţă a profe- îectricienii Ioan Katona cădaga, în ziua de 23 harnici precum îi ştim, J
c, in entu- August. „Ne prezentăm azi noastră sărbătoare, naţiona b siunii au vegheat pentru şi Gligor Oargă, termo- August, Liviu Todea, E- furnaliştii de aici au ex
al, prinosul in sărbătoare cu inimile lă. In riadul acestora — I ca ţara, noi toţi să nu du- mecanicii Viorel Iga şi mil Niculescu, Ioan Dra- ploatat cu maximă aten- s
care au în- pline de bucurie şi dragos ca simbol al neîntreruptei ' cem lipsă de nimic, să ne Alexandru Lupâşcu s-au gomir, 'Gheorghe Dîrlea, ţie agregatele, pentru evi- jj
ţa noastră te pentru partid şi ţară, cu şi multilateralei dezvoltări a | simţim bine în zilele ce- aflat la datorie, la Min Vaier Dolga, Ştefan Chir- tarea oricărui deranja- ;
anală. După tăria faptelor noastre — se Hunedoarei — şi-au făcut > lei mai dragi sărbători a tia, asigurînd funcţiona ea, Florian Vesa, Czaszar ment, reuşind să elabore- «
ea coloanei, mărturisea Mihai Aciobăni- prezenţa înnoitoare şi cele | României — 23 August. rea optimă a termocentra Carol, George Groza, Au- ze în plus faţă de planul B
ric — cu o ţei, de la secţia a II-a fur mai tinere colective de J Gînduri calde şi curate lei, lumina şi forţa pen gustin Fodoreanu, Eugen celor două zile de sărbă- !!
mă „C.S.H." nale. Cele peste 40 000 tone muncă, de Ia noul centru | pentru toţi şi pentru fic- tru fabricile cu foc conti Posta, Marcel Pavel şi toare peste 100 tone de |
spierea de fontă pe care le-am reali de cercetare şi proiectare ! care. nuu ale ţării şi pentru alţii. fontă cenuşie. Autorii a- •>
S
a miilor de zat suplimentar, exprimă în al C.S.H., de la fabrica de noi toţi. cestui frumos succes, I
doreni. Pe esenţă, modul nostru de a încălţăminte şi întreprinde | n.ux neîntrerupt SIDERURGIŞTII continuare a rezultatelor ,
ce se ro- gindi şi a acţiono în slujba rea de tricotaje. KILOWAŢILOR CIMENTIŞTII — LA DATORIE bune obţinute de la înec- J
deasupra vieţii noi pe care o fău LA PROBA FAPTELOR putui anului, sînt şefii de *
irăsate în rim". Sînt cuvinte spuse din j In zilele de 23 şi 24 Ca întotdeauna, inima schimb Emil Volner şi ■.
cţiile spre Siderurgiştii sînt urmaţi inimă, care se integrează | August, la Termocentrala Fabrica de ciment de de foc a marelui combi Ioan Nedelea, maiştrii |
:i de punc- îndeaproape de constructo plenar în gîndu.rile şi fap * Mintia şi la Uzina elec- la Chişcădaga a mers Trai an Bisorca şi Ioan J
de ajung rii hunedoreni, de cei ce au tele marii familii muncito b trică Paroşeni, turele de normal în cele două zile nat siderurgic de la Hu Margău, alţi muncitori.
sdoarei — dat contur material înălţi reşti din acest puternic cen
Mul poten- milor de azi ale Hunedoa tru muncitoresc al {orii —
tehnic al rei. Stemele ţârii şi parti Hunedoara. Serbări clxiiperieştl
socialiste, dului purtate pe braţe vin- Aproape 300 de tineri
aşi poartă joase, sînt dominate de o SABIN lONESCU din Valea Jiului au par
idrie pe uriaşă pancardă „Stima L1VHJ B-RAICA Pretutindeni era stăpînă veselia ticipat, in zilele de 23 şi
înaltelor noastră şi mîndria — Foto: N. NEGRU, 24 august, la excursii te
u fost dis- Ceauşescu, România" — a- I. VLAD matice organizate la Por
Ziua s-a pregătit anume, mentele vesele aduse de for derurgişillor, taraful şi for ţile de Fier, în Banat şi
ev soare fi cer senin, pen maţia de satiră şi . umor, con maţia de muzică populară ale in nordul ţării, kinerarii,
tru ca oamenii muncii din dusă de George Negraru, a clubului Siderurgistul, taraful din care n-au lipsit o-
Valea Jiului să se simtă bi oferit clipe de neuitat. Pe I.M. Hunedoara s-au succe biectivele de prestigiu
ne la marea sărbătoare a platoul din strada Gheorghe dat pină seara tirziu pe sce înălţate in anii socialis
ţării. La toate locurile de a- Deja din Aninoasa, în par nele improvizate în aer liber mului, dar nici locurile de
g temerii, programele artisti cul Dr. Petru Groza din Pe asigurînd veselia la sărbă jertfă şi eroism din pe
ce au fost deschise de San tala, pe platoul din faţa să toare. rioada celui de-aI doilea
ia reie minerilor, ale căror lii de spectacole de la Le Un cuvint şi pentru perso- război mondial, au oferit
cântece de promenadă, focuri nea, la cabana Peştera Bolii, nanalul unităţilor nr. 14 a tinerilor din Valea Jiului
fi invhlite au chemat la pe de la un capăt la altul al I.C.S. Alimentara, 13 şi 21 ale emoţionante ■ lecţii de isto
trecere. Văii Jiului, a fost numai cin- C.L.F., Doi cocoşi, Bucegi, rie.
Pe stadionul de la Uricani, tec, jac şi voie bună, mine Narcisa şi altele ale I.C.S.A.P.
ansamblul folcloric al casei rii, familiile lor trăind intens care au asigurat serviciile la
de cultură din localitate, bucuria marii sărbători naţio aceste locuri de agrement. Excursii
nale. ■
„FluieraţiiI de pe Jiu", a ofe Pădurea Bejan, locul unde
rit, pină seara târziu, un spec Siderurgiştii au lacurile lor se retrag devenii in timpul li
tacol inchegcrt, sub genericul tradiţionale unde-şi petrec ber, a fost şi in zilele sărbă şi drumeţii
„Bade-al meu este miner". sărbătorile — fie la Pădurea torii gazdă primitoare pentru
La Brăiţa-Lupeni s-au intilnit Chizid, lie la lacul Cinciş. De oamenii muncii. S-au perin
taraful, soliştii fi dansatorii sărbătoarea eliberării şi in dat pe scenele de aici artiş Excursiile tematice au
clubului sindicatelor din lo tr-un loc şi in altul au fost tii din Pojaga, soliştii artei fost completate de drume
calitate intr-un reuşit dialog două zile de voioşie deplină, populare pădureneşti din Dă- ţii la Valea de Peşti, ca
artiştii:, in faţa a sute fi sute reconlortante ozonind cu o- bica, Hăşdău, Topliţa, Lelese, banele Rusu şi Straja, in
dc familii de mineri, iar la zonul optimismului sufletele. Sohodol, Runcu Mare şi bine numeroase locuri pitoreşti
■Brazi-Vulcan, orchestra de La Pădurea Chizid, taraful înţeles, iarmaţii ale artiştilor din împrejurimile Văii
muzică uşoară o I.M. Paro I.C.S.A.P. şi formaţiile de amatori deveni. Jiului.
şeni, taraful, soliştii şi dansa muzică populară şi uşoară După ce i-au distrat pe
torii de la clubul sindicate aJe casei de cultură au sus oamenii muncii ce şi-au pe Şi pentru tinerii de la
lor din Vulcan au împlinit, a- ţinut un program-maraton pî- trecut zilele libere la Bejan, C.S. Hunedoara, care n-au
1 aluri ds fanfara minerilor, nă la lăsarea serii. Maistrul artiştii amatori pădureni le-au fast pe platformele cu
voia bună din ziua marii oţelar Tiberiv Pasau, oţelarul oierii şi celor ce au ales ca fac continuu in zilele săr
sărbători. Sus, pe scena de Cornel Rusu, laminoriştii Pom- lac de petrecere popasul bătorii lui August, comi
la Brădet, de unde sulele de piliu Orăşanu şi Constantin Strei o ,,porţie" de veselie. tetul U.T.C. din combinat
familii venite la voie bună Năsiase, furnaliştii Constan a organizat ore plăcute
au privit cu satisfacţie noua tin Pandia şi Toma Tasache, Se cuvine şi aici o vorbă de destindere. 40 de ti
panoramă a PetroşaniulOi, familia ţesătoarei de covoare bună pentru personalul de la neri utecişti au participai
s-au perindat formaţii artis Viorica lacob de la coopera O.J.T., care a asigurat în la excursia de la Vadu
tice din toată Valea. Desi tiva „Drum nou", maistrul 'exclusivitate serviciile de la Dobrii, iar alţi 40 de ti
gur, locul de frunte l-a deţi Gheorghe Munteanu de la Strei. ‘ neri muncitori din servici
nut ansamblul folcloric „Min- distileria de gudroane sînt Dar unde n-a dominat ile şi sectorul energetic al
dra", al Casei de cultură cfin doar ciţiva dintre miile de 'voia bună ? Au cunoscut-o combinatului siderurgic au
Petroşani, care cu virtuoasele hunedoreni care au petrecut minerii din Brad şi Gheţari, si făcut o recreativă drume
jocuri momirlăneşti, din Oaş, aici după-amiaza zilei de 23 derurgiştii din Călan, oame ţie la cabana Pietrele, in
cu cinlecele tarafului dirijat August ari ziua de 24. La nii muncii din Orăştie şi Ha neasemuitul decor natural
de Gheorghe Popa, ale sal lacul Cinciş, fanfara mineri ţeg, ca pe o binemeritată al Retezatului.
bei de solişti vocali, cu mo lor din Gheţari şi cea a sl- răsplată a muncii.
conducătorului iubit al partidului şi slatutui nostru purtat cu dragoste pe
:e o (.clari.
iştii — oamenii care şf-au onorat în mod exemplar angajamentele in Sti- • minunatul loc
După demonstraţie, mii ele huncdoreml au icţlt Împreună cu familiile lor Sa mijlocul naturii, la
de agrement (te pe dealul Ciiiridulnj