Page 81 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 81
Proletari din toate firile, unlfl-vă f
ANUL XXX
sîmbătA
26 AUGUST
JUDE RIL HUNEDOARA
4 pagini
EXAMENUL BEldlENfEI 33 Un grup de studiu,
funcţionînd sub egida se
natorului Edword Kennedy,
a cerut preşedintelui Car
Sprijin valoros în sporirea ter să renunţe la embar
goul comercial împotriva
Republicii Socialiste Viet
producţiei de metal nam şi să stabilească re
laţii normale cu această
ţară ■— informează agen
Un rol determinant, sub gra plenar activitatea în ce ţia UPI.
raportul eficienţei, în tehno rinţele majore ale noului me 53 La Palatul Finlandia,
logia modernă de fabricare canism economico-financiar, din Helsinki, au luat sfîr-
a metalului îl are pregătirea menit să ridice munca pe un şit lucrările Congresului
avansată a materiei prime u- plan superior de eficienţă. internaţional al matemati
tilizate. Pornind de la aceas Una din căile principale cienilor, la care au parti
tă realitate se poale afirma pe care a evoluat în acest cipat peste 3 000 de re
pe drept că in miile de tone an activitatea colectivului o prezentanţi, din 83 de
de metal realizate de side- constituie grija cu totul deo ţări aJe lumii.
rurgiştii hunedoreni peste sebită acordată imprimării u- 53 Intr-un raport al
plan,’ se află înmagazinată nui. ritm superior exploatării Organizaţiei internaţionale
şi munca colectivelor de la capacităţilor de producţie pe a Muncii se arată că, zii-
fabricile de aglomerare a mi toate cele trei schimburi de
nereurilor. Stăruinţa cu care lucru. în acest scop, prin e-
I.M. Orâştie, atelierul sculărie. In foto : şeful atelierului, Creţu Mitu, împreună eu
oamenii din acest comparti fectuarea exigentă a revizii o parte din. echipa de lăcătuşi condusă de Troian Mihuţ, care execută alimentatoare hi
ment militează pentru a pune lor zilnice la utilaje şi insta draulice necesare C.S. Hunedoara, piese co cu puţin timp în urmă se aduceau din imporl.
la dispoziţia fumaliştMor mi laţii, prin pregătirea din timp Foto : VIltGlL ONOIU
nereu aglomerat în cantităţi şi întărirea autocontrolului în
sporite şi de bună calitate executarea reparaţiilor plani
este demonstrată de fapte ficate — misiuni în care au Angajament nic, trebuie create în lu
concrete care, în preajma excelat formaţiile de lăcătuşi m FIERB me 120 000 locuri de mun
marii noastre sărbători naţio şi electricieni, ca cele condu de constructor că pentru cei 1,25 mi
nale, au căpătat noi dimen se de comuniştii loan Raia liarde de oameni carţ se
siuni materiale şi umane. şi loan Cazan — s-a asigu La începutul lui mai ...Zi de august senină şi lei — montarea pe orizon vor adăuga forţei de
Un bun exemplu în acest rat un mers continuu al ben a.c. erau <loar fundaţiile. caldă. In curtea minei e li tul XVI a grupului 2 acţio muncă active pînă în anul
sens îl oferă colectivul de la zilor de aglomerare, cu in Apoi trecătorii au putut ve nişte. Doar vocea maistru nare la T.M.B. 1000, pen 2000.
dea criescînd cu repeziciu
fabrica de aglomerare nr. 2 fluenţă directă asupra randa ne, de la o zi la alta, blo lui Ervin Foro, fără ecou, tru mărirea capacităţii de 13 într-un comunicat
a combinatului care, în acest mentelor şi productivităţii cul care în final va purta se aude dinspre Jiu : transport a minei. Lucrări dat publicităţii joi la
an, s-a angajat să producă muncii. Cu efecte la fel de numărul 15. Amplasat în — Să vină sudorul şi lă de întreţinere la culbutor, Nairobi, guvernul Kenyei
zona a Il-a centru (aşa este
şi să livreze suplimentar fur- pozitive în sporirea produc denumită zona pe planşele cătuşii. începem ! o revizie generală la turbe- \ afirmă că „va continua
naliştilor 40 00a tone aglome ţiei şi îmbunătăţirea calităţii constructorilor), mai exact, Linişte, O linişte cum rar compresorul de la suprafa să menţină instituţiile de
rat feros. Din cel mai recent aglomeratului s-a soldat, de în spaţiul cuprins intre se poate întîlni intr-un ase ţă şi montarea noului corn \ mocratice şi va continua
bilanţ desprindem că de la asemenea, introducerea în magazinul „Ulpia“ şi Com menea colos industrial. Şi presor de 100 mc. Ar mai }\ politica internă şi externă
„Sarmis",
plexul
hotelier
începutul anului şi pîrvâ în fluxul tehnologic şi dozarea blocul face parte dintr-un totuşi, undeva, printre berrzi, fi revizii la complexele me stabilită de fostul preşe
prezent, formaţiile de lucru minereului omogenizat după marc cvartal de locuinţe şi conducte, în ateliere, la me canizate din sectorul IV şi \ dinte Kenyatta".
de la această fabrică au de analiză cunoscută, pe bate edificii culturale. sele de control se aud, la locomotivele din subte \ 0 Organizaţia Poporu
Scurta relatare de Ia în
păşit deja cu peste 2 000 to rii şi silozuri. ceputul acestor rinduri ne şoapte, lovituri da ciocane, ran. lui din Africa de sud-vest
ne angajamentul anual, în Hotărîţoare în îmbunătăţi obligă să arătăm în citeva cUngănit de metal şi che Lucrările sînt in toi. Mais (SWAPO) condamnă cu
principal prin creşterea pro rea continuă a activităţii pro cuvinte şi cine sînt harni mări, care se pierd sub cu trul Aurel Mihăilă, din sec- hotărîre actul agresiv să-
ziua
constructori
cii
care,
ductivităţii muncii cu 1,4 la ductive este perseverenţa or in bătaia soarelui şi noap polele .uriaşe. De la poartă to.ruI de investiţii, e numai vîrşit joi de forţele arma
sută peste nivelul planificat. ganizaţiilor de bază de pe tea la lumina reflectoare ne Însoţeşte inginerul Aurel ochi. Se montează „capul te. ale regimului rasist
fără
răgaz,
Materializarea cu un înalt schimburi în mobilizarea acti lor, muncesc un etaj în Necula, şeful sectorului de acţionare" al benzii. din R.S.A. împotriva Zam-
ridicînd
citc
spirit de responsabilitate a vă a comuniştilor, a tuturor zece zile. Sînt acelaşi con transport de la I.M. Petrila. Şeful de echipă, loan Bu- ■faiei, a declarat preşedin
măsurilor stabilite în dome muncitorilor la materializarea structori ai Şantierului I ce E îngrijorat, O bandă de zaş, şi lăcătuşii Ludovic tele SWAPO, Sam Nujo-
niul gospodăririi şi utilizării măsurilor impuse de îndepli au înălţat miile de aparta cauciuc de citeva sute de Biro, Francisc SâJindaJiu, ma. Atacul de joi aii avia
despre
mente
Devei,
ale
chibzuite a materiilor prime, nirea sarcinilor zilnice de rare noi am scris în mai metri trebuie co.borită in a- Cornel Toma, Ludovic Sene ţiei sud-africane consti
materialelor şi combustibililor plan şi a cotei din angaja multe rinduri. Alei mun dmcuJ minei. ,,Nu ştiu cum şi
Zip-
electricianul
Arpad
din
echipa'
cesc
dulgherii
tehnologici — acţiune care mentul luat în întrecere. în lui Constantin Maniţiu, fier. va fi şi ce va fi, dar mîine penJenic, sînt la . datorie. tuie o nouă dovadă a ca
racterului agresiv al regi
evidenţiază eforturile deose scurtele operative de la înce rar-betoniştii lui loan Prcg, dimineaţă banda trebuie să După
care
echipa
aceasta,
bite. ale echipelor conduse putul schimburilor ţinute cu echipele de zidari ale lui fie la locul ei". Hoiărit, tî- peste 43 de ore va da drum mului de la Pretoria.
de Gheorghe Dincă, Ştefan comuniştii din sectoarele prin Ilie Mlhal şi Nistor Pulta nârul inginer este omul ca ffl Preşedintele Consiliu
liber cărbunelui pe o nouă
Dănilă, Florea Iordan şi Şte cipale, cu şefii de echipe şi şi betoniştii din schimbul re, atunci ciad spune ceva, bandă, aşa cum ne mărtu lui de Miniştri al Italiei,
harnicei şi inimoasei femei
fan Bădici — a condus, prin cadrele tehnice, se urmăresc constructor Valentina Par- îşi argumentează spusele. risea cineva, „îşi pot rigla Giulio Andreotti, va avea
tre altele, la micşorarea con realizările la zi — după cum pală, despre care se spun Vorbele lui sintetizează, o- ceasurile toţi muncitorii mi în zilele de 11 şi 12 sep
sumurilor specifice, la econo ne spunea maistrul loan Pos- numai cuvinte de laudă. feră încredere, stirnesc cu nei". Au început in dimi tembrie o întîlnire cu re
Conducătorul acestui punct
misirea a peste 3 700 tone tolache, secretarul comitetului de lucru este maistrul Vio- riozitate. neaţa zilei de 23 August. prezentanţii sindicalelor
cocs, ceea ce a facilitat re de partid pe fabrică — şi se rel Chlfor. Angajamentul — Acolo unde se lucrea La locul de muncă am gă pentru a le prezenta pla
ducerea costurilor de produc dau soluţii prompte pentru colectivului de constructori nul trienal de dezvoltare
ţie cu mai mult de 3,1 mili înlăturarea greutăţilor ivite ce înalţă viitorul bloc 15 din ză mai intens ? Staţia de sit şi echipele de ia revizii economică a ţării. în pre
sună
clar,
muncllo-
Deva,
pompe Jiu, de unde se lea
oane lei. Aceste rezultate sînt pe fluxul tehnologic. Pe de reşte : „Vom preda blocul gă noul tronson de alimen le de locomotive. Aooi alabil, Giulio Andreotti
o expresie concretă a modu SABIN IONESOJ eu 50 de zile mai devre tare cu apă industrială a DUMITRU DEM. IONAŞCU va avea o întîlnire, pe a-
lui in care aglomeratoriştii me ^ II minei. Punctul forte al zi (Continuare in pag. a 3-a)
I U i/V, IU I
acţionează pentru a-şi inte (Continuare in pag. a 3-a) MIRCEA LEPĂDATU Continuare în pag. a 4-a]
J
Una din acţiunile de acută bra şi Lâpuşnic se evidenţia
actualitate aflate pe agenda Ce întreprindeţi pentru ză îndeosebi datorită preocu
de lucru a ţăranilor coopera pării dovedite pentru condi
tori şi a mecanizatorilor o re realizarea unor recolte ţionarea şi verificarea calită
prezintă la ora actuală pre ţii seminţelor, pentru elibera
gătirea unor baze temeinice rea terenului, efectuarea ară
recoltei de cereale păioase de 4000 kg de grîu turilor şi fertilizare. Vom in
din anul viitor. Ce învăţămin sista ca aceste acţiuni să fie
te au desprins unităţile agri la hectar în anul 1979? impulsionate şi în celelalte
cole din Consiliul intercoope- unităţi. Odată cu aceasta, în
ratist Dobra din experienţa lor înaintate. în contrast insă îndeplinirea sarcinilor ce re atenţia mecanizatorilor se a-
recoltei acestui an şi cum se află producţiile medii ob vin unităţilor în actualul cin flă aplicarea amendamente
acţionează pentru sporirea ţinute de C.A.P. Teiu, Hol- cinal in privinţa sporirii pro lor calcaroase pe terenurile
producţiei medii Ia hectar în dea, Lăsau, Fintoag şi Oha ducţiei. de cereale. Referitor acide în cadrul C.A.P. Teiu şi
anul 1979 ? La aceste între ba, care se situează cu pe la amplasare, cadrele tehni Ohaba, precum şi alinarea
bări ne-a răspuns Mihai Ca- ste 500 kg sub prevederi. ce din unităţi s-au orientat solului pe cele 800 ha plani
zacincu, inginerul şef al a- Este adevărat că recolta a ca pe cele mai mari supra ficate. Formaţiile constituite
cestui consiliu intercoopera- fost influenţată negativ de. feţe, griul să aibă ca plante se străduiesc să-şi îndepli
tist : precipitaţiile abundente şi premergătoare culturi de pră- nească sarcinile încredinţate,
— Aflîndu-ne la un mo excesul de umiditate din pri şitoare, trifoiiene şi cerealele calitatea lucrărilor efectuate
ment de bilanţ, pe baza re măvară, însă nu poate fi tre păioase în primul an. în le reprezentînd un obiectiv de
cut cu vederea faptul că gătură cu structura soiurilor
zultatelor obţinute, putem re cisiv in sporirea recoltei. Dis
liefa producţiile medii de s-au semnalat şi unele nea este de remarcat faptul că punem realmente de condiţii
3 570 şi 3 000 kg grîu la hec junsuri de ordin organizato va creşte ponderea celor materiale şi tehnice pentru a
ric şi tehnic, privind îndeo timpurii, ajungînd la cel puţin
tar realizate de C.A.P. Lăpuş- sebi acţiunea de erbicidare. 65—70 la sută. De asemenea, realiza însămînţările de toam
nic şi, respectiv, Dobra — Ca urmare, lanurile s-ou îm- se vor extinde suprafeţele nă în perioada optimă şi la
unităţi care şi-au depăşit buruienat excesiv şi recolta a cultivate cu secară, cultură un nivel agrotehnic cores
planul şi angajamentele a- fost mult diminuată. care în condiţiile noastre pe- punzător, creînd astfel pre
mise favorabile materializării
sumate în întrecerea socia Ţinînd seama de factorii dodimaterice s-a dovedit a exemplare a sarcinilor stabili
listă. Producţiile înregistrate ea re determină nivelul recol fi mai rezistentă şi producti te de Conferinţa Naţională a
sînt rodul preocupării perse tei, inginerii—şoîi din C.A.P. vă. partidului privind creşterea
verente a cooperatorilor, me au întocmit programul ctlfrtr» — (n ce stadiu se află pre producţiei de cereale.
canizatorilor şi cadrelor teh rilor de grîu şi orz pentru a- gătirile pertira îrisâfiHBţăflfe tn sectorul maşini-unelt© al U.U.M.R. Crişcior lucrează şi
nice din unităţile amintite nul 1979, stabilind tehnologii de toamnă ? Convorbire consemnată de strungarul Victor Nicu. Ei Îşi depăşeşte sarcinile de plan lu
nare in medie cu 5 !•« sută, exăcuiiod numai lucrări de hu
pentru aplicarea tehnologii- le oare vor fi aplicate pentru — Conducerile C.A.P. Do- N. T1RCOB nă calitate şi la timp.