Page 83 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 83
• SIMBĂTĂ, 26 AUGUST 1978 Pag. 3
ir EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE
INE ORE FIERB PARTID Şl DE STAT - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ
(Urmare din pag. 1) oameni care verifică aproa- i
fenomenelor Realism şi luciditate în
: Fami- pe tot parcul de „aur zor- * Trăim într-o lume în ca sideră că îngheţarea surve
cluarea re, alături de evoluţia o- nită în procesul reglemen
1 ; ne-am continuat raidul aco năilor" din circuitul puţu- ţ biectivă a tării problemelor din a-
;iv ; lo unde electricienii atelie lui central, lucrau de zor, l
ştiinţei. ca atunci cind se va da fundamentale care definesc ceastă zonă se datorează în
(1857— rului electric montau 1000 conţinutul epocii contem primul rînd faptului că Is
de ml de linie de înaltă - gata", totul să fie in per- 1 . porane, se manifestă altele aprecierea fenomenelor, raelul adoptă o poziţie ri
irtistic : tensiune. Se întinsese linia fpetă stare de funcţionare. I de natură să îngrijoreze. gidă, lipsită de spirit con
şi se trecuse la pozare. Ini• C>rtd l-am intîlnit pe mais- i
je ; Se accentuează încordarea structiv.
» moşi, veseli, Ladislau Kor- Demeter, de la ar j între state, neîncrederea, încredere deplină în Lumea mai are şi alte
itru cei maş, lancu Stănoiu, lodn telierul electric, acesta ne-a ţ
iile căr- Mărculescu işi continuau mărturisit : i incriminările şi acuzaţiile puncte geografice conflic-
reciproce, se intensifică tuale care cer cu acuitate
Mlt. Rc- munca cu aceeaşi vioiciu- — Noi, meseriaşii, trecem i pregătirile militare, se a- aşezarea părţilor la masa
ean ; ne ca in zilele normale de prin ochii tuturor (acelora ' virtuţile tratativelor (V)
ui : Un gravează conflicte vechi, se negocierilor în interesul
'iccai’c ; lucru. Am găsit „staţia de care ştiu să se preţuiască), \ ivesc altele noi, sînt rea unui climat de pace şi li
Iii ; pompe Jiu", (după reco- drept piese utile. Şi chiar l duse forţa, ameninţarea şi nentul european, unde blemelor. Dar^în lume sînt nişte în zonele respective.
cronica mandarea maistrului Ervin sîntem. Maşinile noastre, în concepţia partidului
politice Foro), unde lăcătuşii cei dispozitivele, adică tot uti- \ constrîngerea în soluţiona practic se interferează in forţe care pornind de la
crnaţio- rea unor probleme, în men terese ale întregii lumi. premisa că dezarmarea este nostru, tratativele trebuie
mai pricepuţi, printre care, laiul, întregul puls al minei, i ţinerea unor interese, la După aprecierea partidului o problemă complexă, ţin să constituie singura cale
Niculae Ambruş, Gavrilă trebuie îngrijit, protejat.., 1 de soluţionare a probleme-
lui pen- care se mai adaugă tendin nostru, izvorul principal al pe loc un-curs început. De
tineret : Pasternac, Ion Bordea se Se -exprima un om, un co- 1 ţa de reîmpărţire a lumii tensiunii îl constituie uria aceea, partidul nostru cere -lor litigioase şi aceasta
i come- aflau in plină activitate, mu-nist, care alături de alţi ţ în zone de influenţă. Toate şa concentrare de forţe mi cu insistenţă ca problemele pentru că într-o lume a in-’
1 montind conductele pentru oameni veghează, de ani şi I laolaltă pun în primejdie litare, care ameninţă stabi referitoare la dezangajarea terdependenţelor complexe,
am,
aurul zornăitor" al mi-
, noul tronson. Maistrul Ni- arii, „aurul zornăitor" ai mi- ) . progresele şi aşa destul de litatea paşnică a continen militară să fie discutate orice focar, existînd în ori
restigios l colae Sechei ne spunea : nei, i ştie slăbiciunile şi \ timide ale destinderii din tului. După cum se ştie, în cadrul general al secu care parte a globului, poa
â : Mu „Executăm o revizie de a- mai ales tăriile, potenţia- ^ te provoca prejudicii ire
ci e artă; Iul. ultimii ani şi readuc în ac recenta reuniune de la rităţii europene, cu parti
n bogat, mănunt la turbocompresor. tualitate răspunderea fac Belgrad s-a încheiat cu re ciparea tuturor statelor. parabile. Tratativele şi ne
episo- Peste 48 de ore, mina tre Las in urmă clădirile mi- J torilor de decizie, a popoa zultate nesatisfăcătoare. In O altă zonă, de această gocierile însă trebuie să
buie să aibă aer compri nei. Mă gindesc la loan \ relor pentru destinele pă pofida existenţei unui pro dată mult mai fierbinte, întrunească cîteva condiţii
tira şi
mat la toată capacitatea Ciorbă, Vasile Gulea, Eu- i cii, securităţii şi colaboră gram de dezarmare, adop este Orientul Mijlociu. esenţiale, pentru a fi rezo
I de producţie. Vom monta şi gen Filip, Victor Butcov- ) rii internaţionale. tat de sesiunea specială a „Sîntem profund îngrijo nabile şi eficiente. In pri
de producţie. Vom monta şi gen Filip, Victor
1 compresorul cel nou. Şi nu schi, poate şi la moi ve- \ Adunării Generale a O.N.U., raţi de situaţia existentă mul rînd, să fie concepute
rieşti «le în faţa unei asemenea
i ne vom da de ruşine, nici chea mea cunoştinţă Nico- 1 stări de fapte nu se poate program precedat însă de în această parte a lumii — ca o aşezare la masă a u-
eu, nici ortacii mei, Ion 'lae Terentică, la toţi mă i adopta o poziţie de aştep numeroase propuneri con se arată în expunerea to nor parteneri egali în drep
Şldea, Nicolae Mic, Dote! gindesc şi le admir dărui- i tare, dimpotrivă, trebuie să structive, dezarmarea con varăşului Nicolae Ceauşescu turi, suverani şi indepen
Crăciun, Dumitru Spahiu şi rea, munca. Privirea se in- ţ se acţioneze cu toată hotă- tinuă să nu se urnească — îndeosebi de agravarea denţi şi să se desfăşoare
ceilalţi". - toarce. De ce tocmai acum ? I rîrea şi răspunderea, pen din punctul mort. Proble situaţiei în Liban, care cre în afara .conceptelor de
Pe frontalişti i-am găsit '^Pentru că totul trebuie să \ tru a imprima destinderii matica dezarmării şi, în ează pericole serioase în a- forţă economică şi milita
la complexul mecanizat. Şe- lărrfină sentiment puternic] un curs pozitiv, în confor ceastă zonă, ca şi pentru ră, de natura orinduirii şi
B,00 Ra- primul rînd,'a celei nuclea
eţii; 7,00 ful de echipă, Ion BoUnduţ, — dincolo de fapte, in spa- ( mitate cu interesele popoa re are o vechime mare, a întreaga lume. De aceea, stadiul dezvoltării, precum
Revista cu Mihai Aghi şi eleclricia- cărora sint oamenii,1 relor. Tocmai această ori reţinut şi continuă să re sprijinim activ iniţiativele şi în afara unor idei pre
ul mclo concepute şi rigide. In al
ci e ştiri; nul Emil Diaconu şi-au ter- acei oameni minunaţi —1 entare spre acţiune concre ţină atenţia omenirii, un îndreptate spre încheierea
» ; 10,00 minat lucrul. După spusele pentru că trebuie să ajungii tă caracterizează politica volum uriaş de dezbateri păcii în Orientul Mijlociu, doilea rînd, prin ele să şe
10,05 Rc- \ . şefului de echipă, aotlvita- s ă spui tinerilor sau virst-l internaţională a Partidului şi tratative, conturîndu-se care să ducă la soluţiona urmărească soluţionarea
» ; 10,40 tea revizorilor. Drezenta lot. nlcitor care muncesc aici. V r.eală a problemelor, iar a-
a,00 Bu- \ tea revizorilor, prezenţa lor, Comunist Român, strălucit căi de soluţionare. Aici, rea problemelor prin retra
,05 Atlas l este absolut obligatorie. El că trăiesc fascinaţia vieţii . V exprimată în expunerea to chestiunea cheie este toc gerea Israelului din terito ceastă soluţionare să cores
nu poate concepe ca „mu\n- noastre plină de idealuri, t
npromic- ^ mii ►*% A n r. »v.ii.'m MnniClr/ă r\/l lin c/n HeZ-An varăşului Nicolae Ceauşescu mai depăşirea stadiului tra riile ocupate în urma răz pundă atît părţilor intere
) Buletin ca minerilor să reinceapă că ei sint cu sufletul şi dă- } la şedinţa activului central boiului din 1967 şi la rezol sate. eît şi cauzei generale
i como a- tativelor şi trecerea la
ru ; 12,35 fără o verificare atentă a ruirea alături de ortacii lor, \ de partid şi de stat din 3 fapte. Pentru că nici tra varea problemei poporului a păcii, securităţii şi cola
ve ; 13,00 utilajelor şi maşinilor". minerii, cărora le creează i august. tativele nu sînt un scop în palestinian, inclusiv prin borării.
,00 Mcri- „rod sigur" pentru bogăţia) O importantă zonă de crearea unui stat propriu,
Radiojur- Citeva ore mal tirziu, sine, ci doar un stadiu în
ertisment s cfnd am trecut prin toate neagră, spre lumină. I tensiune reprezintă conţi- procesul soluţionării pro independent". România con CORNEL ARMEANU
Je serii ; sectoarele din subteran, am
îîntecc şi \ ajuns şi la atelierul meca £ o comuniune de aspi- \
te ; 20,30 raţii şi de muncă... Aşa \ Sprijin valoros In sporirea
20,40 Ca- \ nic, locuf unde Ştefan Sza-
00 Radio- \ bo, Ion Miclea, Vălean Co- cum le f ade bine unor \
onul dan j darcea şi Vaier CălinescQ, meni la datorie. ^ producţiei de metal
din de
Nan stop
(Urmare din pag. 1) a activităţii practice se do
vedeşte foarte eficientă in
,00 Actua- 1 altă parte, în adunările ge rezolvarea din mers a proble
0 Melodii CREAŢII DE ARTĂ PLASTICĂ
-ti şi ale nerale ale organizaţiilor de melor pe care le ridică, în
nlocuitoa- INSPIRATE IN JUDEŢ partid de pe schimburi au Ioc mod firesc, procesul muncii
1 contem- minuţioase analize în atenţia de fiecare zi, rezolvări înfăp
timpuri- S-a încheiat tabăra de
lialog dc- cărora se află activitatea din tuite cu participarea majori
insiibilita- creaţie a artiştilor plastici fiecare compartiment de lu tăţii celor ce alcătuiesc for
u Nicolae — pictori şi graficieni — din ; cru. In ziua prezenţei noas maţiile de lucru. Procedind şi
entin Cîr- ţară, organizată in judeţul toare şi vor rămine în pa tre în fabrică, de pildă, co
icii socia- trimoniul judeţului nostru. în continuare în acest mod,
rduri pe nostru de Uniunea Artiş muniştii din schimbul „B" colectivul de la fabrica de
cţiuni din tilor Plastici şi Comitetul luaseră în dezbatere preocu aglomerare nr. 2 şi-a fixat ca
Oneghin“ ; judeţean de cultură şi edu „BUCURII parea conducerii tehnice şi a
oscop so- obiectiv principal asigurarea
caţie socialistă. Timp de DE VIAŢĂ NOUĂ" întregului personal muncitor constanţei calitative a com
trei săplomini, artiştii plas pentru perfecţionarea activi poziţiei chimice a aglomera
tici Benone Şuvqială, Con Satul Păucineşti (comuna tăţii de exploatare şi întreţi tului, ridicarea parametrilor
stanţa Crişan, Ana lliuţ, Sajmizegetusa) a găzduit o nere a agregatelor, în scopul fizico-mecanici ai acestuia.
Mala Bedivan, Drocsay E- reuşită manifestare cultural- creşterii indicilor extensivi de Pentru atingerea ţelului fixat
meric, Bolony Vilhelm, Mar arţfstieă desfăşurată sub utilizare a acestora. Analize se va pune accent pe res
cel Bejan, Ion Cirjoi şi alţii genericul „Bucurii de viaţă responsabile, la obiect, au pectarea granulaţiei calcaru
nu aleaiv
i); i .u. -.:i au vizitat monumente istd- nouă". Bucuriile au fost a- întreprins şi organizaţiile de lui, urgentarea dării in func
; HUNE- rice, obiective industriale, duse de artiştii amatori din partid de pe celelalte schim ţiune a instalaţiei de prele
;ntru mine satele comunelor Clopotiva buri, care au pus accent pe vat probe de aglomerat şi
ărbat, altă peisaje din neasemuitul de
stul); Ţi- cor natural al judeţului Hu şi Riu de Mori cu brigada sarcinile colectivului în do din minereul omogenizat, pe
imp (Con- nedoara, inspirindu-se pen artistică, dansuri populare, meniul reducerii consumurilor o seamă de alte măsuri core
TROŞANI: vocali şi instrumen specifice, al ridicării parame
seriile I-II tru viitoarele creaţii de artă. solişti promit furnaliştilor, în cea de
brie (7 No- Lucrările realizate după. tali — momente de înălţare trilor calitativi al aglomeratu a doua parte a acestui an,
i din viilor „modele hunedorene" vor fi sufletească în cinstea marii lui fabricat.
PENI r Ră- aniversări. Această permanentă infor un aglomerat cu calităţi evi
; Urmărire expuse intr-a expoziţie vii
eriile I—II mare şi dezbatere colectivă dent superioare. Frumosul însoţoşte pretutindeni vacanţa oamenilor muncii.
VULCAN :
uicitoresc); ' M Mrjtrrj M l
poliţistul i* 1
OASA : A- DUMINICA, 27 AUGUST Premieră pe ţară. Pro
; — seriile Sâptâmîna viitoare la televiziune ducţie a studiourilor en
•c) ; URI- gleze ;
iragoslei şi 8,00 Gimnastica la domiciliu; '}<■ 10.00 Şoimii patriei ; 18.05 Tragerea de amortizare 22,20 Telejurnal ;
■Joiembrie) ; 8,15 Tot înainte ! v. 21,15 Film artistic : „Lista lui MARŢI, 29 AUGUST 10.10 Reportaj de scriitor (re ADAS ; 22,30 Campionatele europene
Concursul pionieresc
ul (Steaua „Creştem odată ou ţara“. Adrian Messenger“. Pre 9,00 Tclcşcoală ; luare) ; 18,15 România pitorească; de altetism. Selecţiuni
3 : Trepte Participă două echipaje mieră pe ţară. Copro 10.00 Antologia filmului pen 10.30 Antena vă aparţine. 18.45 Consultaţii juridice; înregistrate de la Praga.
; Evadat! ducţie a studiourilor en tru copii şi tineret. Anii
:a) ; GEOA- din judeţul Sibiu ; gleze şi franceze ; do aur ai comediei ; Spectacol prezentat de 19.05 Film serial pentru co SÎMBAtA,
pii ; Sindbad marinarul.
judeţul Iaşi ;
î nu eîntă 9,10 Şoimii patriei ; 22.50 Telejurnal. Sport. 10,55 Sn alb şi negru ; 11.30 Telex ; Episodul 4 ;
); HAŢEG: 9,20 Film serial pentru co‘ 11,45 Telex ; 16.00 Telex ; 19,30 Telejurnal ; 2 SEPTEMBRIE
pii: „Cărţile junffiei“.
de curse LUNI, 28 AUGUST 16,05 Matineu de vacanţă. In 16.05 Tclcşcoală ;
AZI : Rătă- Ecranizare după Rudy- mările sudului (XUI) ; 18.35 Din ţările socialiste ; 19,50 La ordinea zilei in eco 12,00 Telex ;
Rocco şl ard Kipling. Producţie a 15,55 Telex ; 16.30 Publicitate ; 16,45 Simczc la porţile Deltei. 20.10 nomie ; 12,05Roman-foileton. Putere
Ora tineretului ;
de I-II (Ca- studiourilor engleze. E- '18,00 Emisiune in limba ma- 16.35 Trofeul „Tomis" la vo Reportaj ; 21,00 Frim-plan ; fără glorie. Reluarea pri
SIMERIA : piscdul 1; o ghiară; lei masculin : România 21.45 Melodii româneşti de mului episod ;
1 Malaeziei 9,45 Pentru căminul dum .19,00 Festivalul „C i n t a r e a — Franţa. Transmisiune 17.10 Tragerea pronoexpres; ieri şi de azi ; 13,05Concert distractiv ;
: Nunta de 10.00 neavoastră; României". Creaţia lite directă de la Constanţa; 17.20 Artişti români contem-* 22.10 Telejurnal ; 13,35Bucureştiul necunoscut ;
Viaţa satului;
; TELIUC : rară — formă de educa 18.00 Mult e dulce ; porani ; 14,00Documentar artistic.
ilui de aită- 11,40 Bucuriile muzicii; ţie politică şi cetăţe 18,25 Carnet de reporter ; 17j50 Viaţa raţională. 22,20 Campionatele europene Printre pescarii din Ta-
12,30 De strajă patriei ; Bolile de nutriţie; de altetism. Selecţiuni hiti ;
13.00 Telex ; nească. Dezbatere orga 18.50 Lecţii tv. pentru lucră 18.00 Telecronica pentru pio înregistrate de la Praga. 14,50Clubul tineretului ;
13,05 Ora veselă : Album dm- nizată la Constanţa ; torii din agricultură ; nieri ; 15,40Agenda culturală ;
minical. Miniaturi, mi 19.20 1001 de seri ; 19,20 1001 do seri ; 18.20 Flori din grădina ciutu VINERI, 1 SEPTEMBRIE 16,10Repere vietnameze.
niaturi... ; 19,30 Telejurnal ; 19.30 Telejurnal ; lui. Melodii populare; Film documentar ;
14.00 Woody, ciocănitoarea bu 19.50 Panoramic. ; 19.50 Festivalul „ C i n t a r c a 18.50 Forum cetăţenesc ; 9,00Teleşcoală ; 16,30Trofeul „Tomis" la vo
clucaşă — desene ani 20.20 Roman-foileton. Putere României". Muşcata din 19.20 1001 de seri ; 10.00 Telecinemateca (relua lei masculin :. România
mate. Fantezie lirică. fără glorie. Ecranizare fereastră ; 19.30 Telejurnal ; re) ; — Cuba. Transmisiune
Versuri. Antologic umo după romanul cu acelaşi 20.10 Teatru tv. Ciclul ..Oa 19.50 Noi, femeile ! ; directă de la Constanţa;
iabil pentru ristică tv. : Cupletele titlu al scriitorului aus meni ai zilelor noastre". 11.30Un fapt văzut de aproa 18,15Săptămîna politică inter
nc în gesne- Stelei Popescu ; tralian Frank Hardy. Vremea sînzienelor de 20.20 Telecinemateca : Revol pe — reportaj ; nă şl internaţională ;
, cu CCfu] 17.00 Film serial : Linia mari Coproducţie Australia — Constantin Mtuiteanu. ta pe „Boimty", Premie 11,50Telex ; 18,30Publicitate ;
ră pe ţară. Producţie a
Pe alocuri timă Onedin. Episodul Anglia. Episodul 1; Premieră pe ţară; studiourilor engleze ; 16.00 Telex ; 18,35Antologia filmului pen
:e de ploaie 53 ; 21.20 Creaţia tehnică româ 21.30 Publicitate ; 16,05Matineu de vacanţă. In tru copii şi tineret. Anii
22.10
Telejurnal ;
tala descăr- 17.50 Fotbal : Clubul sportiv nească. Documentar; 21.35 oaspeţi ai scenelor noas •22,20 Campionatele europene mările sudului (XIV) ; do aur ai comediei ;
Vintul va Tirgovişte — Politehnica 21.50 Călător spre lumină. tre. Ansamblul de dan de atletism. Selecţiuni 16.30Jamahiria Arabă Libia 19,30Telejurnal ;
na Socialistă. Documen
din sectorul Timişoara (divizia A) — Concert de muzică ro suri „Fiesla de Espana"; înregistrate de la Praga. tar ; .19,50Reportaj de scriitor ;
iturile mini- repriza a Il-a. Transmi mânească ; 22.00 Telejurnal ; 16,40Muzică populară ; 20,15Teleenciclopcdia;
nse între 10 siune directă ; 22,05 Cadran mondial. Promo 22.10 Campionatele europene 17.00Emisiune în limba ger 20,50Publicitate ;
cele maxi 18.50 1001 de seri ; varea relaţiilor cu ţările de atletism. Selecţiuni JOI, 31 AUGUST mană ; 20,55Film 6erial. Om bogat,
mi 29. Dimi- 19.00 Telejurnal ; socialiste, cu ţările in Înregistrate de la Praga. 19.00 Rezultatele tragerii loto; om sărac. Episodul 12;
’iţă pe văi. 19,20 Gala antenelor, Munte curs de dezvoltare, cu Finalele probelor de 16.00 Telex ; 19,05Festivalul „ C i n t a r c a -22,30 Intilnire cu sâtu-a şi u-
!8 august : nia. Participă judeţele : celelalte state ale lumii 3 ooo m femei şi. 10 000 16.05 Tclcşcoală ; României" ; morul ;
Trofeul „Tomis" la volei
răci uşor. Argeş, Buzău, Dîmbovi —constantă . a politicii metri. 16.35 masculin : România — 19.20 lOOl de seri ; 23,00 Telejurnal ;
olat vor că- ţa, Brăila, Ialomiţa, Ilfov; internaţionale a Romă, R. P. Chineză. Transmi 19,30 Telejurnal ; 23,10 Campionatele europene
ploaie şi se Prahova, Teleorman şi nici socialiste ; MIERCURI, 30 AUGUST siune directă de la Con 19,50Tribuna tv. ; de altetism. Selecţiuni
escărcări e- municipiul Bucureşti ; 22,25 Telejurnal. 20.20 Film artistic : „Othello". înregistrate de la Praga.
21,10 Publicitate ; 3 >°® Tclcşcoală ; stanţa ;
Publicitate ;