Page 85 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 85
ANUL XXX
NR. 6 473
DUMINICA,
27 AUGUST
1978
4 pagini — 30 bani
EXPOZIŢIE FOTO
INTERJUDEŢEANĂ
Fotoclubul „Cristal" de la
Clubul sindicatelor din Lu-
peni organizează, in a-
ceastă toamnă, prima ex
La Gheiari, constructorii T.C.M.M. poziţie interjudeţeană primii
de
fotografii.
Printre
organizarea
participanţi
la
expoziţiei se numără M fo-
toamatori din Cluj-Napoea
şi Oradea care au trimis,
pregătesc asaltul final! pină în prezent, 58 de fo
tografii.
TÎRGUL COOPERATIVELOR
Am revenit în Gheiari, f~ţă de grafice — ne spu am putea preda trei din
la unul din punctele de lu nea maistrul Benedek Mi- tre nivelurile blocului — MEŞTEŞUGĂREŞTI
cru ale Şantierului T.C.M.M. hai, şeful punctului de lu ne relata Petre Marinescu. La Haţeg a avut loc, din
Deva, pentru a vedea la cru. Din planul de 60 de Dar ne mai încurcă faptul iniţiativa Uniunii judeţene
faţa locului care este sta apartamente pe care tre că în unele apartamente a cooperativelor meşteşugă
cooperaţiei
diul de execuţie al obiecti buie să le predăm bene nu sînt montate uşile şi reşti, „Tirgul Cu aceas
meşteşugăreşti".
velor sociale şi economice ficiarului pînă la sfîrşitul ferestrele la balcoane. De tă ocazie, cooperativele
ce se ridică aici, cum ac anului, am predat deja 30 asemenea, nici instalatorii
ţionează constructorii pen în martie (scara B la blo nu şi-au terminat de exe
tru predarea lor la termen cul 6) şi ne-am angajat să cutat instalaţiile în cîteva
şi ce greutăţi întîmpină în predăm restul de 30 de a- apartamente.
activitatea de zi cu zi. partamente cu o lună mai Cei şapte oameni din e-
Dintre toate punctele de devreme. Pînă acum am chipa de instalatori ai lui
lucru ale şantierului am avut oameni mai puţini Ioan Ruşeniţă erau şi ei
ales pe cel din Gheiari nu prezenţi la lucru.
aici, ei fiind detaşaţi la
din întîmplare, ci pentru — Din partea noastră nu meşteşugăreşti din judeţul
că aici, cu cîteva luni în alte puncte de lucru. To vor fi probleme, dar să ni nostru au oferit spre vîn-
zare
o
gamă
variată
de
urmă, existau unele greu tuşi, sîntem destul de a- se aducă materialele care produse care s-au bucurat
tăţi care au dus la restan vansaţi cu lucrările şi pes ne lipsesc — sublinia şe de aprecierea cumpărătorii
ţe faţă de grafice, greutăţi te cîteva zile ne vom re ful echipei. Nu avem ra lor.
O altă ediţie a acestui
pe care constructorii le în- grupa forţele pentru asal corduri, mufe şi fitinguri. tîrg va avea loc, tot la
tîmpinau din partea staţiei tul final. Acesta-i motivul pentru Haţeg, in ziua de 8 sep
S.U.T. din Teliuc, şi care, Intr-adevăr, pe scara A care în unele apartamente tembrie a.c. (Nicu Sbuchea,
Haţeg).
dealtfel, au fost' semnalate a blocului 6 lucrările sînt n-am putut racorda calo
de ziarul nostru. avansate. Oamenii din e- riferele. . SĂ CUNOAŞTEM
Deci cum se prezintă si chipa de zugravi a lui Pe Atît maistrul Benedek,
tuaţia, acum, pe şantierul tre Marinescu, sosiţi cu C.S.H. — Grupul, de termo tehnicieni, secţia l-a furnale. FRUMUSEŢILE PATRIEI !
de construcţii din Gheiari ? cîteva zile înainte, lucrau MIRCEA LEPADATU Tcrmotehnicianul Toln.-.y Alexandru, se străduieşte să în 40 de amatori din Deva
— La construcţia de lo deja la etajele 4 şi 3. treţină în bune condiţiuni aparatele de control din secţie. se află în aceste zile ple
Prin munca sa, reuşeşte să se menţină în fruntea întrecerii
înlr-o
autocarul
cuinţe nu avem întîrzieri * 1 — Pînă la 1 septembrie (Continuare in pag. a 2-a) socialiste. Foto : N. NFGKU caţi cu excursie organi
frumoasă
zată de Oficiul judeţean de
turism. Itinerarul : Deva —
Dărs cronica Chirurgul“ cuptoarelor electrice Sibiu — Braşov — Clieia
Brăila — Ttiicea — ex
—
cursie in Deltă cu vapo
rul — litoral (Mangalia —
întrecerii socialiste Pe comunistul Ioan Bo nici un efort nu e prea cunoaşte ca pe lucrurile lui Constanţa — Mamaia) —
Bucureşti — Transfăgârăşan
ţian II cunoaşte multă lume mare. cele moi dragi şi le îngri — Deva.
la C.S. Hunedoara. Şi mai Comunistul şi oţelarul jeşte cu aceeaşi grijă şi
SPORURI SUBSTANŢIALE SUPLIMENTAR — COLŢ-MUZEU BIOLOGIC
LA PRODUCŢIA NETA 100 000 TONE ales ofelarii. Asta pentru că despre care scriu s-a for plăcere. Trei dintre colegii La Şcoala generală nr. 1
mat ca om şi meseriaş aici,
DE METAL locul său de muncă este săi de muncă, dintre oa din Aninoasa, vacanţa de
în luna iulie, care a platforma oţelăriei electrice. pe vatra mereu încinsă a menii care-/ cunosc cel mai vară a însemnat pentru co
marcat trecerea la urmă La marea sărbătoare a bine, îl recomandă in cu mitetul cetăţenesc de pă
rirea activităţii desfăşu eliberării patriei de sub vinte simple, dar semnilica- rinţi o perioadă frumoasă
in acţiuni. Prin munca lui
rate pe baza indicatoru dominaţia fascistă, side- tive : şi a cadrelor didactice a
lui de plan exprimat în rurgiştii hunedoreni se Florian Giurcă, secretarul fost amenajat un colţ-mu-
producţia netă, au fost prezintă cu realizări do comitetului de partid ne o- zeu biologie. Tot prin gri
obţinute succese deosebi prestigiu. Ei au realizat ţelăria electrică '■ Boţian ja comitetului de părinţi a
fost
completat
inventarul
te în principalele unităţi suplimentar de la începu Aici, Ioan Bofian şi-a lăsat oţelăriei electrice hunedo este unul dintre meseriaşii instrumentelor muzicale din
economice hunedorene. Pe tul anului 100 000 tone de o amprentă durabilă, prin rene. A venit la oţelărie noştri cei mai buni. Un ti- şcoală (chitare, muzicuţe
ansamblul judeţului s-a fontă şi oţel, onorîndu-şi laptele de muncă deose după absolvirea şcolii pro năr capabil, energic si ho- etc.).
obţinut în luna iulie o astfel integral angaja bite pe care le obţine de fesionale. Apoi, paralel cu tării, perseverent şi inimos CONTRACTE
producţie netă suplimen mentele anuale, pe care mulţi ani in frumoasa lui munca, şi-a potolit setea in muncă. Nu spune nicio
tară în valoare de peste şi le-au suplimentat în a- profesie de „chirurg" al de cunoaştere, rînd pe rînd, dată că i-ar trebui ceva. îşi Şl REALIZĂRI
30 milioane lei. Colective ceste zile, în cinstea ma cuptoarelor electrice. Cup la liceul seral, apoi la rezolvă sinqur toate proble In comuna Bucureşci, nu
le de muncă de la C.M. rii noastre sărbători na toarele trebuie să funcţio cursurile Institutului de sub- mele. Nai insă ii citim pe mărul contractelor încheia
Deva, C. S. Hunedoara, ţionale. în acelaşi timp, neze continuu, normal pen ingineri din Hunedoara, pe te cu statul pentru livra
IM. I-Iur.edoara, I.V. Că- colectivul C.S. Hunedoa tru ca oţelul să curgă fără care l-a absolvit ca şei de CONSTANTIN GRSCU rea de tineret taurin, in
1979 a ajuns, pină in pre
lan. I.U.M. Petroşani şi ra se prezintă cu însem otelar zent, la cifra de 100. De
I.M.M.K. Simeria au cea nate depăşiri la producţia oprire şi să fie de cea mai promoţie. Dar a rămas a- C.S. Hunedoara remarcat că animalele ce
mai însemnată contribu netă şi la export cu a- bună calitate. Iar pentru celaşi pasionat de cuptoa se predau în momentul de
faţă au, in marea lor ma
ţie. preciabile realizări la in asta Ioan Boţian ştie că rele electrice, pe care le (Continuare in oaq. a 2-a) joritate, peste 400 kg.
dicatorii de eficientă,
AU REALIZAT PLANUL v
1 PE 8 LUNI A INTRAT ÎN FUNCŢIUNE
CU 10 ZILE MAI DEVREME O NOUĂ LINIE
DE PRODUCŢIE Cum am obtinut an de an
Minerii şi sondorii sec *
ţiei din Teliuc a I.P.E.G. Mobilizîndu-se exemplar
Deva au îndeplinit cu 10 în muncă, harnicul colec peste 4000 kg grîu la hectar
zile mai devreme planul tiv al Fabricii de ipsos
pe 8 luni, reuşind să de din Călan a reuşit, în
păşească cu 266 ml pla cinstea marii noastre Sporirea continuă a pro se în tehnologia griului,
nul la foraj şi cu 90 ml sărbători naţionale, să ducţiei dc grîu în vederea valorificării cu eficienţă
la galerii. Prin eforturi pună în funcţie cea de-a înfăptuirii sarcinilor stabi tot mai ridicată a bazei
deosebite şi printr-o or treia linie de producţie cu lite de Congresul al Xl-lea tehnico-materiale şi a con
ganizare exemplară a 3 zile mai devreme. Tot al partidului privind rea diţiilor pedoclimatice. Evi
schimburilor, sondorii din odată, s-au extras peste lizarea unei producţii de dent, recolta de 4 020 kg
raionul de foraj condus prevederile planului 4 146 cel puţin 22—23 milioane boabe la hectar, cît am
de comunistul Dumitru tone de piatră de gips, tone cereale, a reprezentat obţinut în acest an, nu ne
Popescu au depăşit sar s-au fabricat în plus 80 şi reprezintă un obiectiv mulţumeşte, existînd real
cinile de plan cu peste tone de ipsos şi s-au ex central în preocupările co mente condiţii să amplifi
400 ml. Sondorii şefi Ni- pediat către beneficiari operatorilor şi mecanizato căm simţitor realizările. factorii
pe
scurt,
Iată,
colae Pană şi Petre Ră- 2582 tone de gips pentru rilor de la C.A.P. Orăştie.
ciment şi peste 113 tone Propria experienţă ne-a care au influenţat soarta
dulescu, sondorii Toan demonstrat că dispunem producţiei şi asupra căro
Borza, Dumitru Cîrjaliu de ipsos. Schimbul con ra vom acţiona pentru
dus de comunistul Doinei de însemnate rezerve de
şi Ion Săvulescu, Filip David, echipele lui Ale creştere a producţiei medii pregătirea temeinică a re
Mi tr of an — mecanic, Re- xandru Botezatu, Gavrilă la hectar şi a gradului de coltei din anul viitor. Ca
mus Teiuşan şi Gheorghe Căta şi Ştefan Lup, exca- rentabilitate a culturii griu plante premergătoare am
Rîza — artificieri, mine vatoristul Nicolae Benţa lui. Timp de cinci ani con avut porumbul în propor-
rii Ion Tăşală, Costache şi artificierul Loghin Jur- secutiv unitatea noastră a
ITapliuc şi Grigore Flo- că sînt printre cei care realizat, în medie, peste SEVER MISCHIE
rea sînt cei care s-au a- şi-au adus o însemnată 4 000 kg boabe la hectar. inginer şef
flat lună de lună.în frun contribuţie lft obţinerea In imagine frezorul Petru Gavrilă de la I.M. Orăştic ca Rezultatele se datoresc a- la C.A.P. Orăştie
tea întrecerii socialiste. acestor rezultate. re verifică atent o roată dinţată executată peniru un re- plioării diferenţiate a mă
ductor. Foto : V. ONOIU surilor agrotehnice i cuprin (Continuare in pag. a 2-a)
