Page 9 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 9
-N
Proletari din foafe iărlle, unlfi-vă!
ANUL XXX
JOI,
3 AUGUST
1978
ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI NOASTRE Intilnirea tovarăşului
SĂRBĂTORI NAŢIONALE Şl A ZILEI MINERULUI MAE CEAUSESCU cu tovarăşul
» »
ARMAND MAGNIN, secretar general
în plus, producţia marfă In LA [. M. VULCAN : în centrul preocupărilor
dustrială — 103,43 la sută, pro
ductivitatea muncii — 105,31 la
sută. De remarcat că Ia pro în domeniul pregătirii cadrelor al Partidului Elveţian al Muncii
ducţia netă s-a realizat un
plus valoric de peste 7 300 000
lei. Miercuri, 2 august, tova Cu prilejul schimbului da
Minerii Aristide Cosma, Formarea de mineri tehnicieni, capabili răşul Nicolae Ceauşescu, se vederi privind unele aspecte
Gheorghe Braşoveanu, Dumi
tru Pînzaru, Iordacho Scîntcie cretar general al Partidului ale situaţiei internaţionala
— do la E.M. Ghelari, Vasile Comunist Român, s-a întâlnit, s-a reliefat necesitatea inten
Bulcu, loan Maican, Vasile în staţiunea Neptun, cu to
Platon, loan Marincaş — de la să stăpinească mccaniiarea complexă sificării eforturilor pentru îrrri
mina Telluc, slnt clţiva dintre varăşul Armând Magnin, se bunătăţirea relaţiilor dintre
cei care se remarcă zi de zi cretar general al Partidului state, pe baza egalităţii îi»
prin hărnicie şi destoinicie mi Avem în vedere ca, o- săşi despre minerit... Mine Elveţian al Muncii, aftat la
nerească. dată cu mecanizarea lucră rul va deveni un tehnician drepturi, respectării indepen
MAŞINI-UNELTE rilor, să acordăm o aten odihnă în ţara noastră, la denţei şi suveranităţii naţio
PESTE PREVEDERI ţie t'ot mai mare şi perfec capabil să stăpinească ma invitaţia C.C. al P.C.R. nale, neamestecului in tre
Harnicul colectiv al între şina, să ştie să lucreze cu In cadrul întrevederii au
prinderii mecanico Orăştie şi-a ţionării calificării oameni ea, vom avea nu numai un fost abordate probleme lega burile interne, pentru înfăp
depăşit considerabil sarcinile lor muncii care lucrează miner specialist, ci şi un tuirea unor măsuri concreta
do plan pe perioada caro a în domeniul minier. Ţinem te de activitatea şi preocu
trecut de la începutul anului. miner tehnician care, tre- pările actuale ale Partidului de dezangajare militară, da
In primele 7 luni, de pildă, au seama că utilajele moder Prin telex de ta Comunist Român şi Partidu dezarmare şi în primul rînct
fost produse peste prevederi ne care sînt şi vor fi in de dezarmare nucleară, pen-?
APROAPE 2 000 TONE 100 bucăţi do maşini-unelte, troduse într-un timp mai trimisul nostru lui Elveţian al Muncii. S-a
CĂRBUNE PESTE PLAN printre caro 15 strunguri, 64 rapid în mine, impun DUMITRU GHEONEA procedat, totodată, la un tai soluţionarea pe cale po
prese mecanice, 12 maşini de schimb de vederi asupra u- litică a, stărilor de încordare)
Minerii Ue la Lonea ridică găurit şi altele. schimbarea concepţiei în
la noi coto valorice întrecerea (Continuare în pag. a 2-a) nor probleme ale situaţiei in şi conflict din diferite zona
socialistă pe caro o desfăşoa ternaţionale actuale, ale miş ale lumii, pentru o largă coo
ră în abataje. In intîmpinarea
celei do a 34-a aniversări a e- cării comuniste şi muncito perare internaţională, pentru.'
liberării patriei do sub domi reşti. instaurarea unei noi ordinii
naţia fascistă şi a Zilei mi Subliniîndu-se cu satisfacţie economice internaţionale.
nerului, colectivul schimbului
V s-a angajat să extragă su bunele reiaţii de stimă şi res A fost relevată, în aceiaşfl
plimentar sarcinilor de plan pect reciproc dintre Partidul timp, hotărîrea celor douăl
1 600 tone do cărbune. In ziua Comunist Român şi Partidul
de 31 iulie, el a raportat înde partide de a milita pentn»
plinirea şi depăşirea angaja Elveţian ai ’ Muncii, s-a ex întărirea unităţii, solidarităţii!
mentului, realizînd 1700 tone. primat dorinţa de a Ie lărgi
Minerii schimbului ■ V au de şi intensifica, in interesul pro şi colaborării dintre partidele
marat bine şi în luna august, comuniste şi muncitoreşti;
ureînd plusul do cărbune de movării cursului pozitiv al ra dintre toate forţele democra
la începutul anului la aproape porturilor dintre cele două
2 000 tone. ţări şi popoare, a! cauzei pă tice, antiimperialiste, în in
MINERII DIN MUNŢII cii şi înţelegerii în Europa şi teresul socialismului, păcii şl
POIANA RUSCĂI în lume. progresului în întreaga lume;
ÎSI AMPLIFICĂ
SUCCESELE IN MUNCĂ
Bilanţul muncii pe şapte luni Astăzi în jurul orei 16,30, posturile noastre de
al minerilor din Munţii Poiana radio şi televiziune vor transmite direct, de la
Ruscăi este deosebit do rodnic.
Zi do zi ei înscriu în cartea Palatul sporturilor şi culturii,
de onoare a muncii minereşti CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI
succese do prestigiu, pe care
le închină măreţei noastre săr NICOLAE CEAUŞESCU,
bători naţionale de la 23 Au
gust şi Zilei minerului. Citeva secretar general al Partidului Comunist Român,
cifre grăitoare despre hărnicia preşedintele Republicii Socialiste România,
din abatajele Ghclarulul si Tc- C. S. HUNEDOARA — O.S.M. 1 : Şeful de schimb, sub inginerul Gheorghe Băiccanu
liucului, do la Lei esc şi Zlaşti: (stingă), împreună cu controlorul do calitate, subinginerul Nicolae Lupu şi specialistul oţc- la adunarea Activului central de partid şi de
510 tone fier în minereu şi lar Teofil Ştefonl, fac o ultimă confruntare înaintea evacuării uned şarje de oţel aliat la
ICI 327 tone dolomită livrate cuptorul Martin nr. 4. Foto : N. NEGRU stat.
Recorduri, dar şi poticniri EXPRESIE A PERMANENTEI GRIJI A SECRETARULUI GENERAL
în fluxul secerişului AL PARTIDULUI
zile termină . şi secerişul în Valea jiului prinde viaţă un
griului de pe cele 120 ha,
Urmărind folosirea cu randament ridicat a combine cîte are cooperativa din
lor într-o serie de consilii intercooperatiste, între care Bretea Română. Combine- complex program de investiţii sociale
amintim pe cele din Deva, Geoagiu, lila şi Simeria, re rii Gheorghe Moraru, Chi-
pren Mimi, Andronic Mo-
coltatul griului s-a efectuat pînă ieri pe mai mult de 80
ga, Ion Ghiorghioni şi Ale Apropiata sărbătorire a Am fost marţi, 1 au grăbească ritmul de exe
la sută din suprafeţe stabilite. xandru Popa au intrat în celei mai bărbăteşti din gust, martor la o şedinţă cuţie a (locuinţelor şi,
Faţă de posibilităţile de car&edispun, se prezintă lanuri ieri de dimineaţă la tre profesii — Ziua mi de lucru a comisiei de astfel, în fiecare lună
însă cu restanţe inexplicabile cooperativele agricole din ora 8 şi pînă la ora 13 a- nerului— face ca în ini repartizare a locuinţelor, personalul TESA de la
veau recoltat grîul de pe mile şi cugetele minerilor de la I.M. Lupeni. Se re mină, ca şi din celelalte
consiliile intercooperatiste Hunedoara, Toteşti şi Dobra,
32 hectare. Pînă în seară Văii Jiului să vibreze şi zolvau „probleme curen unităţi economice ale o-
unde se impun măsuri energice pentru ca viteza zilnică au mai strîns recolta de pe mai puternic sentimentele te". Probleme curente în raşului prestează cîte o zi
de lucru să fie mult sporită. Pentru a impulsiona ritmul alte 30 ha. .calde de recunoştinţă seamnă soluţionarea cere de muncă fizică efectivă
Numai cuvinte de laudă rii minerului cutare sau
secerişului, în sprijinul acestora au fost deplasate combine pentru grija permanentă la construcţia noilor lo
şi mulţumire au avut, de pe care secretarul gene cutare de a obţine o lo
din unităţile agricole care au încheiat recoltatul griului. cuinţe.
asemenea, preşedinta C.A.P. ral al partidului, tovară cuinţă'cit mai aproape de
Sîncrai, Elena Oargă, şi in şul Nicolae Ceauşescu, o locul de muncă. Comisia Practic, pentru minerii
ginera şefă Floarea Boldea poartă muncii şi vieţii a- se pronunţase, favorabil Văii Jiului problema lo
cuinţei se pune sub as
Ieri, într-o serie de uni C.A.P. Nădăştia de Jos. In la adresa combinerilor cestui detaşament de nă în privinţa cererii vago pectul îmbunătăţirii gra
tăţi aparţinătoare Consi ginera şefă a unităţii, Mi Gheorghe Anghelina, Ma dejde al clasei noastre netarului Alexandru Pop, dului de confort sau a-
liului intercooperatist Că- oara Jireadă, a plecat cu rin Maria şi Marin Cristea muncitoare. In dialogul de la sectorul VI, celei a
lan s-a lucrat intens la se primul transport de grîu (de la S.M.A. Recea, jude din noiembrie, anul tre minerului Gheorghe Cion- propierii de locul de
cerişul griului, înregistrîn- spre baza de recepţie, în ţul Olţ), care au venit în a- cut, secretarul general al tu, de la sectorul XII, a muncă. Anul acesta, prin
du-se viteze record cu ma timp ce preşedintele, Doi jutorui acestei unităţi. Pre partidului adresa mineri lui Jenică Ilascu şi ale volumul investiţiilor alo
joritatea combinelor. For nei Hăzulea, era dus cu şedinta ne-a asigurat că în lor Văii Jiului generosul altora. De la începutul a- cate se construiesc în Va
maţia de ia Nădăştia de treburi numai de el ştiute cel mult două zile unita îndemn de a face din lo nului, peste 300 de cereri lea Jiului peste 1 500 de
Sus, condusă de inginerul prin sat. Problema eliberă tea va încheia recoltatul calităţile lor, din întrea au fost soluţionate pentru apartamente, cifră supe
şef al S.M.A., Radu Grădi- rii terenului este lăsată griului de pe cele 130 ha ga Vale un model de or atribuire de spaţiu în rioară prevederilor iniţia
naru, a strîns producţia de doar în seama mecanizato planificate. Cu deosebită ganizare economică şi so blocurile noi, pentru le ale cincinalului şi tu
grîu de pe 50 de hectare, rilor, deşi s-ar putea să fie răspundere lucrează şi me cială. In numele acestui schimb de locuinţă, pen turor realizărilor anuale
revenind în medie cîte 10 mobilizaţi şi cooperatorii la canizatorii Ştefan Sainer şi scop, partidul şi statul tru transcrierea locuinţe de pînă acum la construc
ha pe o combină. Interlo strînsul paielor. Gheorghe Tiliban, coopera nostru au alocat Văii Jiu lor de la părinţi la copii. ţia- de locuinţe. Dintre a-
cutorul a ţinut să-i remar O altă formaţie de 5 torii Aron Davidescu, Au lui, suplimentar prevede Toate din fondul de lo cestea au fost predate
ce pentru hărnicia dovedi combine am găsit-o gata rica Deminescu şi' alţii. rilor . planului -cincinal, cuinţe al statului. 356 şi vor fi predate în
tă pe toţi cei cinci combi- pregătită să intre în lanu La C.A.P. Nădăştia de un volum impresionant Constructorii de obiec
neri : Ion Negoiţă, Doru rile C.A.P. Bretea Română. Jos, deşi ne aflăm în plină de. investiţii, menit să tive social-cultu-rale au, curînd alte 170. Discutăm
Cotuţiu, Dumitru. Cioroga- Conducătorul formaţiei, campanie de seceriş, am sprijine acest veritabil prin programul suplimen cu tovarăşul Florea Pă-
ru, Stelian Măgureanu şi maistrul Dumitru Sava, găsit doar o singură presă salt calitativ în organiza tar de investiţii destinat
Nicolae Pătruş. Planul de ne-a spus că a încheiat re la balotatul paielor. Ingi- rea vieţii sociale a mine acestor scopuri, o sarcină ION CiOCLEl
acţiune al formaţiei este coltatul lh brigada din N. TiRCOB rilor de pe Jiurile de est importantă. Dar organiza
bine stabilit, urmînd ca de Flopi a C.A.P. Bretea Stre- şi vest. ţiile de partid au ştiut să (Continuare în pag. o 3-a)
aici să se deplaseze la iului şi în cel mult două (Continuare in pag. a 2-a)
