Page 90 - Drumul_socialismului_1978_08

s,oo Tejcşcoai
Antologii
10.00
Pe cele mai eficiente Acţiuni stăruitoare, pentru creşterea 10,55 In alb şl
tni copii
16,05 Matineu
*
In mării
productivităţii muncii în abataje IC,35 Trofeul
masculin
căi, spre o valoare 18.00 Franţa ;
Mult c t
(Urmare din pag. 1) rarca utilajelor miniere pe rezultate bune. Nu spun că de brigadă : în abatajul 18,25 Carnet
18.50
Lecţii tv
tipuri constructive. nu putem depăşi acest ni­ 164, mina centrală Teliuc, torii din
superioară tarul comitetului de partid : şef de brigadă : în abata­ vel. Organizîndu-ne mai realizez constant peste 7 19,20 1001 de
Constantin Chirilă, secre­
Bularda,
miner
Vasile
19,30 Tclcjurn
tone pe post. Pentru a ob­
folosind
mecanizarea
bine,
Festivali
Programul de creştere su­ jul „52 a“ în care lucrez şi mai cu seamă timpul de ţine acest randament şi 19.50 Românie
plimentară a productivită­ am obţinut peste 11 tone lucru putem obţine reali­ a-1 depăşi, mai întîi trebuie din feri
a producţiei nete ţii muncii în abataje este de minereu pe post. In zări mai frumoase. să ne ştim organiza eît mai 20,10 Teatru l
meni ai
de
Vasile Buleu, miner şef
deosebit
bine munca. Faptul că de
mobilizator.
primul rând datorită res­
Pentru îndeplinirea lui în­ pectării disciplinei de că­ de brigadă : Muncesc la a- la o lună la alta producti­ tre“ :
nelor" i
tocmai avem în vedere, tre toţi ortacii, preluării batajul 148 mina centrală vitatea muncii în abataj Munlcar
(Urmare din pag. 1} financiai ce stă la baza ac­ printre alte măsuri, orga­ pe ţară
tivităţii de producţie. în a- schimbului din mers, gra­ Teliuc, în eu totul alte con­ creşte, dovedeşte acest a- 21,35 Oaspeţi
poate spune despre semi- cest an au fost economi­ nizarea de brigăzi com­ dului de mecanizare din a- diţii faţă de ortacii mei. devăr. noastre,
plexe in abataje eu o pro­
cuplările de aer — livrate site pînă în prezent 57 ducţie de peste 200 tone de bataj. Luna trecută am obţinut La l.M. Hunedoara sînt dansuri
pana" ;
pînă aici de o uzină bra- tone de metal, peste 200 minereu pe zi, organizarea Emilian Bălan, miner şei 5,64 tone de minereu pe evidente măsurile ce se a- 22.00 l'elcjurn
post. Nu ne mulţumeşte a-
şoveană — şi de multe al­ MWh energie electrică, punctelor pentru executa­ de brigadă.: Şi noi la aba­ piică pentru ca productivi­ 22,ti) Campioi
tatea muncii în abataje să
te piese şi repere care, a- cheltuielile la 1 000 lei rea în subteran a reparaţi­ tajul „62 a“ obţinem con­ ceastă realizare. Va trebui ne de i
să fim mai sprijiniţi, mai
cum, lucrătorii de la Si- producţie marfă fiind re- ' stant aproape 11 tone mi­ sporească necontenit. Rea­
ilor şi întreţinerii instala­ nereu pe post. Aplicăm cu seamă în ceea ce priveş­ lizările sînt lăudabile, ni­
meria şi le fabrică singuri, duse cu peste 20 lei faţă ţiilor şi utilajelor de per­
eu efecte favorabile asupra de pian. Reducerea consu­ forare şi transport, precum metoda de exploatare eu te aprovizionarea promptă velurile stabilite iniţial în
cea mai bună parte atinse
cuantumului valorii pro­ mului de metal este rezul­ rambleerea golului excavat a locurilor de muncă din
şi organizarea unor echipe şi încărcare mecanică, care subteran cu toate cele ne­ şi depăşite. Nimeni nu
ducţiei nete pe care o rea­ tatul direct al recondiţio- specializate pentru inter­ se aplică, de fapt, în prin­ cesare. consideră însă haremul BUCUREŞTI
lizează. nării unor piese prin su­ venţie, întreţinere şi repa- cipal la mina Teliuc şi dă Ioan Maiean, miner şef atins ea de nedepăşit. ilioprogramul
Cu aceeaşi fermitate ac­ dură, extinderii metodei Radiojurnal ;
ţionează colectivul de la de matriţare a pieselor, ; I presei ; 8,10
diilor ;
9,o:
I.M.M.R. pentru creşterea reutiiizării tablei zincate Dezvoltarea în ritmuri treprinderi motivează ne- ştiri ; 9,05 R
continuă a productivităţii sau din aluminiu la repa­ accelerate a economiei na­ Fiecare kilogram onorarea contractelor de cultă tocilor ;
muncii — obiectiv situat în rarea vagoanelor refrige­ ţionale impune lărgirea ba­ predare a deşeurilor meta­ de ştiri ; 10,
foile şi rock
acelaşi plan al preocupări­ rente, calităţii îmbunătă- : zei de materii prime indi­ de fier vechi —repus lice prin lipsa forţei de 11.00 Buletin
lor, orientate spre spori­ lite a reperelor confecţio­ gene, repunerea în circui­ muncă în acest sens. Poate Atlas foldori
rea neîntreruptă a valorii nate în întreprindere. tul productiv a deşeurilor fi adevărat, dar şi acestea premiera R
Discoteca „u
nou create. Pe de o parte, Hotărâtoare în axarea în- ; de orice natură. In spiritul în circuitul economic sînt sarcini economice, re­ de ştiri: 12,0
acest indicator a fost in­ tregii activităţi a colecti- : acestor cerinţe ne vom re­ glementări legale, care tre­ folclorului n
fluenţat direct de acţiunea vului pe direcţiile impuse feri în continuare la nece­ răştic, I.P..I. C.C.F. Deva, r guba este dublă : în pri­ buie strict respectate. Mai la 1 la 3; 1
rloşilor;
16,0
de asimilare a noilor piese de noii indicatori ai pla- 3 sitatea colectării şi predă­ I.T.A. Deva, întreprinde­ mul rând este afectat pro­ mult, unele întreprinderi şi 16,20 Coord.
de schimb (în prezent se nului de producţie este , rii către unităţile speciali­ rea de bere Haţeg şi alte­ cesul productiv al oţelări- instituţii, deşi au primit de ce ; 16,40 N<
muzică
(le
confecţionează în unitate perfecţionarea muncii con- zate a tuturor deşeurilor le .acordă importanţa cu­ iîor, în al doilea rând uni­ la forurile superioare de Buletin dc ş
s
un număr de peste 500 de siliului oamenilor muncii, metalice în vederea repu­ venită colectării şi predă­ tăţile care nu predau Ta resort repartiţiile cu sar­ mori a pămtn
repere pentru vagoane) în- sub directa conducere a nerii lor în circuitul eco­ rii deşeurilor metalice că­ timp fierul vechi sînt pe­ cinile de predare a deşeu­ 17,45 Tezat
18,00
trucît, la majoritatea aces­ organizaţiei de partid, pe .a : nomic — domeniu în care tre .D.P,C,D<M. Simeria, nalizate. Astfel, I.V. Călan, rilor metalice nu vor să nesc ; Muzi.
20.00
tora se realizează valori cărei agendă ele lucru s-au . au sarcini precise fiecare conform contractelor în­ a fost penalizată pentru încheie contractele eu 20,15 Români
mari, cu efective de lucru aflat în permanenţă pro­ întreprindere şi instituţie cheiate. In alte întreprin­ nepredaroa cantităţi con­ D.P.C.D.M. "Simeria, de dustrial eoni
restrânse. Apoi productivi­ blemele cheie cum sînt: din judeţ. deri însă nu se acţionează tractate cu DiP.C.D.M. Si­ teamă cu nu şî le vor pu­ Cadenţe son<
pioruilele eu
tatea muncii a înregistrat modul de înfăptuire a sar­ în baza Decretului 106/ eu .aceeaşi fermitate şi răs­ meria eu suma de 130 408 tea onora, sustrăgîndu-se ttsm. Transii
creşteri evidente — în pe­ cinilor de plan, acţiunea 1975, care stipulează drep­ pundere, însemnate canti­ lei. LE. Deva, I.L. Deva şi .astfel consecinţelor finan­ de la Fraga
tr-o
oră
rioada trecută din acest de normare ştiinţifică a J turile şi obligaţiile clare tăţi de fier vechi rămînînd I.R.E. Deva — cu eîte ciare legale. Aşa sînt: stop muzical ;
an nivelul planificat ,a fost muncii, sprijinul primit fn acest sens, unele unităţi aruncate la întîmplare, în 10 000 lei, iar minele din „Marmura" Simeria, l.P.L.
depăşit cu 3,9 la sută, fa­ din partea comisiilor pe economice ea : C.S. Hune­ loc să fie adunate cu gri­ Valea Jiului — cu 15p 000 Deva, I.G.C.L. Petroşani,
ţă de 1,5 la sută angaja­ domenii, îmbunătăţirea ca­ doara, I.C.S. Hunedoara, jă, predate şi expediate u- lei. organizaţiile comerciale din
ment — prin intensificarea lităţii produselor şi a lu­ I.M.M.R, Simeria, l.M. O- nitâţilor siderurgice. Pa- Conducerile acestor în- Hunedoara, Petroşani, Lu-
acţiunii de mecanizare a crărilor efectuate. Inge- 1 peni şi 'Brad. Este o optică
unor operaţiuni în fiecare nioasă şi rodnică este. total greşită, cu atît mai DEVA : s
secţie sau atelier, concreti­ de asemenea, preocuparea mult că aceste unităţi dis­ grul Malaezi
pi
stele
în
zată printre alţele în mon­ pentru lărgirea cadrului de i pun de însemnate cantităţi in ochi (.■
tarea a două macarale la dezbatere în şedinţele de c de fier vechi, însă nu de­ DOAJtA : I
magaziile de materiale, lucru ale C.O.M., prin a- pun strădania necesară îndepărtat -
(Flacăra) ; 5
pentru a-1 colecta şi preda
proiectarea şi realizarea tragerea la analizele făcu­ spre valorificare unităţilor I-II (Arta) ;
macal-alei pivotante de la te a şefilor de secţii şi a- specializate, în fond econo­ (Constructor
rotărie, conceperea şi in­ teliere, a unor specialişti, miei noastre naţionale. ŞAN1 : Po
Mercenarul
tegrarea în producţie a in­ în funcţie de problemele a- i Vremea băr
stalaţiei de introducere flate la ordinea de zi. A- liste de datoria conduce­ blica) ; LI
mecanizată a sodci causti­ eest mod de adîncire a de­ rilor întreprinderilor şi in­ pentru m
Furnicarul
ce în tunelul de spălare a mocraţiei socialiste, de în- stituţiilor. a tuturor celor VULCAN :
cisternelor. făptuire practică a actului care, într-o formă sau alta, buni (Munc
concurăm la realizarea sar­
NEA : Arac
Asociat pe deplin aces­ conducerii colective — ca rul) ; PETR
atribut al autoconducerii cinilor dc plan, a produc­
tor preocupări, efortul ţiei materiale, să avem în In zori (Mi
muncitoreşti — stimulează NINOASA :
pentru instaurarea unui se­ în mod evident efortul •vedere această activitate Uzice, serii!
ver regim de economii la creator al colectivului ca­ deosebit de importantă lorcsc) ; B
(Steaua roşi
fiecare loc de muncă con­ re, de la începutul anului pentru asigurarea bazei de Preţul vieţii
stituie cel de al treilea fac­ şi pînă în prezent, a reali­ materii prime şi de resurse pilan la 15
secundare necesare econo­ GF.OAGIU-B
tor esenţial pe care colec­ zat suplimentar prevederi­ viitor (Cas
miei naţionale.
tivul simerian pune accent lor de plan o producţie ne­ HAŢEG ■ M
ATELIERUL MECANIC BARZA. Echipa de lăcătuşi condusă de Nicoiae circo a exe­ GAVRILĂ ZOLD - (Pop...,- / ;
în contextul cerinţelor no­ tă in valoare de peste 3,1 cutat prin autoutiiare acest valţ pentru tablă groasă. In fotografie : o parte din echipa lui un-jj din
dc lăcătuşi condusă de Victor Jula îndreaptă la vait grătare pentru antezdrobitoare. tehnician principal CALAN : C;
ului mecanism economico- milioane lei. (Casa de c
Foto: VIRGIL OXOIU la D.P.C.D.M. Simeria
R1A : Diar
serbie I-I
1LIA : Solim
Faţă de lupta din ce in ce Totuşi, în această perioa­ în parlament sau adunări gresul interparlamentar do la face (Lumin
mai puternică a românilor dă, doi tineri din România, Ciclul. sei-ii
publice denunţau racilele e- Roma din 1891, după pre­
din Transilvania, oficialitatea întemeietorii societăţii „Car- xistente în imperiu! austro-un- zentarea raportului lui N. Ele­ şui).
maghiară face eforturi de paţi" — Gheorghe Secăşanu gar. Un rol de seamă în a- va cu privire la nedreptăţile
stăvilire o elanului de unire. şi Gheorghe Ocăşanu, publi­ ceastă perioadă l-a jucat „Li­ suferite de românii din Tran­
Unul din mijloacele încercate că o proclamaţie-manifest, ga pentru unitatea culturală silvania, s-a propus prin gla­
au fost demersurile întreprin­ care, tipărită în peste 100 000 a tuturor românilor" creată sul deputatului italian Im-
se pe lingă mitropolitul si- de exemplare, dezvăluia poli­ în decembrie 1890 la Bucu­ briani o moţiune cu privire la Rezultatei!
bian de creare a unui partid tica guvernului de ia Buda­ reşti. Sub influenţa Ligii se „dreptul tuturor popoarelor din 27 augus
moderat care să contracareze pesta de maghiarizare a redactează „Memoriul stu­ la unitatea naţiănală", mo­ F.C. Bihor
influenţa Partidului Naţional românilor transilvăneni şi denţilor universitari români ţiune îmbrăţişată cu căldură Dinamo — l
C.S. Tirgovi
Român. Rezultatul a fost, de­ făcea apel ia unirea tuturor privitor la situaţia românilor de toate delegaţiile cu ex­ Politehnl
sigur, negativ. forţelor din Transilvania şi nente dintre românii de pe a fost încredinţată lui Aurel din Transilvania şi Ungaria" cepţia celei austro-ungare. F.C. Argeş -
in acest climat, in aprilie România. ambele versante ale Carpa- Mureşanu şi luliu Coroianu. care dezvăluia lumii anoma­ Masele ţărăneşti din Tran­ F.C. Olimpii
Chimia 1
.1884 se înfiinţează la Sibiu Alarmat de ecoul procla- ţilor. Cuvîntarea marelui om Fiecare avea misiunea de a lia din imperiul austro-un- silvania sprijină întreagă a- Jiul Pctroşa
ziarul „Tribuna", care încă maţiei-manifest, guvernul ma­ de stat şi istoric român („In- concepe un proiect de me­ gar ce merita atenţia din ceastă campanie. Astfel, ca F.C. Băii
de la primul număr va mili­ ghiar solicită primului-minis- terpelaţiune privitoare la ex­ moriu. in 1890, proiectul Me­ partea Europei : opresiunea exemplu, cu oc-azia condam­ F.C. Corvinc
Sportul «
ta cu consecvenţă împotriva tru al guvernului de la Bucu­ pulzarea românilor de peste morandului era redactat, dis­ naţionalităţilor nemaghiare şi nării lui Aurel C. Popovici A.S.A. Tg. 1
asupririi naţionale, mergind reşti expulzarea autorilor, Carpaţi") a fost o emoţio­ cutat în mai multe şedinţe negermane. Lucrarea, redac­ (autorul unei „Replici" la în­ Gloria Bi
pînă la a critica încetineala precum şi a încă patru ar­ nantă pledoarie pentru soli­ ale Comitetului, iar în luna tată într-un limbaj sobru şi cercarea unui „contrame- „U“ Craiova
F.C. Brăila
daritatea şi unitatea politică octombrie a aceluiaşi an
conducerii Partidului Naţio­ deleni — Nicoiae şi Alexan­ bine documentată a făcut o moriu" al studenţilor ma­ Gaz metan ■
a naţiunii române. adus la cunoştinţa Conferin­ F.C.M. Giuri
nal Român. Revista îşi va dru Ciurcu, tatăl şi fiul, re­ impresie deosebită, iar pre­ ghiari din Cluj), pe adresa sa
Progresul
îndrepta totodată atenţia dactori ai ziarului „L’inde- La 7 mai 1887, Conferinţa ţei partidului. Totuşi, pre­ sa, mai ales cea franceză şi sosesc numeroase scrisori de Gloria Bistr
spre masele largi populare pendance Roumaine", Ioan Partidului Naţional Român zentarea lui în faţa tronului solidaritate din satele Tran­ „U“ Cluj
şi în acest scop va edita Drone-Bănciulescu (secretarul hotărăşte în unanimitate în­ a fost amînată, ca urmare a belgiană, i-a acordat o ma­ silvaniei, iscălite de ţărani, Fond de c
chia- un supliment, „Foaia general al societăţii „Car- tocmirea şi înaintarea unui propunerii preşedintelui Co­ re atenţie. Organizaţiile stu­ prin care aceştia îşi expri­ lei.
denţeşti din Paris şi Bruxel­
poporului" ce va atinge in poţi“) şi Ioan Corneanu. Ca­ „memorial către tron". Fap­ mitetului P.N.R., Vincenţiu mau ade/iunea şi admiraţia
scurt timp 10 000 de exem­ zul expulzării celor şase ar­ tul se datoreşte mai ales pă­ Babeş, în ideea pregătirii a- les îi asigură o largă difu­ faţă de activitatea lui. Ţă-
zare. De menţionat că me­
plare ! deleni 0 şţjrniţ g vis dez­ trunderii jji ggdrul partidului piniei publice. JSiK! na ş-gg îofrijş^aţ ' în
moriul |ţU<JenţilQ[- români fl
incepînd din toamna iui batere în parîameotuî rămân.' a unui grup d*e tineri mai începe astfel una din cele tosl ăpreciăl pozitiv şî de faţa ameninţărilor şi a re­
1884, problema unui nou me­ Faţă de cererea guvernului dinamici şi întreprinzători, mai mari campanii de presă premierul englez Gladstone. presiunii deşi T6 dintre ei au Timpul pr
moriu se pune din ce în ce maghiar (considerată insolen­ cunoscută vreodată în Tran­ fost condamnaţi la închisoare 29 august :
cerul
variab
Tactica luptei protestatare
mai pregnant la ordinea zi­ tă) au protestat deputaţii publicişti şi polemişti de ta­ silvania. Un accent deosebit şi pregătirea opiniei publice pe diferite termene. vor cădea p
lei. Dor ceva concret nu s-a Constantin Boierescu, Gheor­ lent, ca Ioan Slavici, redac­ l-au pus românii pe pregăti­ europene a avut o mare în­ Opinia publică era pregă­ sub formă i
întreprins, atît datorită unor ghe Mîrzescu şi mai ales torul „Tribunei", Eugen Bra­ rea opiniei publice din străi­ semnătate. Opresiunea gu­ tită. La Conferinţa naţională verse de pl<
sufla slab 1
neînţelegeri între membrii Mihail «ogălniceanu. Cuvin- ţe, proprietarul revistei, preo­ nătate, apelînd la ajutorul vest şi norc
Comitetului, cî-t şi din cauza tarea acestuia din urmă dez­ vernului maghiar împotriva o partidului din ianuarie 1892 le minime ’
morţii altora, ca urmare a văluia public opresiunea bur- tul Vasile Lucaciu, avocatul prietenilor lor, publicişti, oa­ românilor este dezvăluită de s-a hotărit înaintarea Memo­ între 4 şi 9
ximele intre
: :!
poli* '- de asuprire samavol­ ghezo-moşierimii maghiare luliu Coroianu, apoi Ioan Ra- meni politici şi de cultură. lordul Edmond Fitzmaurice în randului curţii din Viena. Minimele în
nică '"să de guvernele gro­ împotriva românilor ardeleni ţiu şi Gheorghe Pop de Bă- Articolele apărute în marile paginile ziarul „Pall-Mall Ga- joase vor fi
bolite.
filor şi baronilor unguri. precum şi legăturile perma­ seşti. Întocmirea memoriului ziare din Europa, discursurile zette" din 1890, iar la Con­ CAROL DROZD