Page 94 - Drumul_socialismului_1978_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

S------
I H VB B T I Ţ I I L B BF’“^SS3SS8S
i Pentru temeinica pregătire a neu'ui an de Invătămînt, toiermen» ©eoimmioe, de calitate I'l ELEV
1
ţ 9,00Tclcşcoală
| pentru bona gospodărire a tuturor unităţilor şcolare i BRAD: mm diametru, Dar aceste 10,00 Şoimii pa
ifl,io Reportaj ,
\ CHEMAREA ADRESATĂ PE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN, J izare bună- tuburi nu se mai fabrică „Măreţia j
nicăieri şi nici alte tipuri
Traian Co
aprovizionare defectuoasă încă nu am primit, deşi am 10,30Antena v<
Spectacol
COMITETUL JUDEŢEAN AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST solicitat conducerii trustului, judeţul IJ
atît noi, cît şi beneficiarul, 11,10 Telex ;
(Urmare din pag. 1) Toate măsurile întreprinse 11,45închidere!
SI CONSILIUL JUDEŢEAN AL ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR sint bune, necazurile consem­ să urgenteze livrarea lor. E- lui.
mul nu e corespunzător de­ nate sint adevărate numai că fectuarea canalizării necesită 15,55Fotbal : S
Ca în fiecare an, la 15 septembrie, tine­ tic şi a manualelor şcolare, asigu- 4 oarece panourile cu care am e nevoie de mai multă dis­ un volum mare de săpături. naco. IV
tic
„Cupa cai
rele generaţii ale ţării vor păşi din nou rarea fost dotaţi sint mai mici de- ciplină în rîndul celor ce Pentru efectuarea lor la ropcni“.
rarea necesarului de material di- }
pragul şcolilor, căminelor şi grădiniţelor. dactic şi manuale . cît dimensiunile cerute şi ne­ muncesc la construcţia de timp şi în bune condiţiuni directă dt
Steaua ;
Pentru a asigura în toate unităţile şcolare — reamenajarea bibliotecilor şcolare, t cesită prelungirea lor, ceea locuinţe. Şantierele n-au for­ avem mare nevoie de un 17,50„Trofeul
din judeţul Hunedoara condiţii superioare asigurarea fondului de carte în ? ce nu ne permite să avansăm ţă de muncă suficientă, dar excavator. Aceasta deoarece lei mascv
desfăşurării întregului proces instructiv-edu- funcţie de bibliografii şi profilele u-y rapid. In afară de asta, ne şi pe care o au nu o folosesc şantierul nostru, care are un Sntilnirii
cativ în anul şcolar care va începe, se im­ nităţilor şcolare ; J lipsesc unele panouri mici, în cum trebuie. Iotă deci do­ volum mare de lucrări, în di­ Brazilia,
directă d«
pune ca toţi factorii care concură la bunul — înzestrarea bibliotecilor şi a cabine- ţ loc de circa 12 dulgheri dis­ meniul unde trebuie să se ac­ ferite localităţi din zona o- ţa ;
mers al învăţămîntului să acţioneze cu fer­ teior de ştiinţe social-politice cu li- l punem de numai 3, instalato­ ţioneze cu mai multă hotă­ raşului, este dotat doar cu 18,00Viaţa taţi
mitate, într-un front comun, pentru finali­ teratură social-politică şi abona- ’ rii încă nu s-au prezentat. rîre. un singur excavator (! ?). de r>- .ă,y
Il-agcrca
zarea optimă a tuturor activităţilor de pre­ mente la presa centrală şi locală, ţ —. Intr-adevăr, problema 18,20Flori din
gătire a deschiderii noului an de învăţă- pentru buna desfăşurare a procesu- 1 HAŢEG: Degeaba est© este foarte serioasă, sublinia tulul. Mei
mînt. Iui instructiv-educativ şi a învăţă- 1 şi tovarăşul Ion Rob, secre­ 18.50 Forum ce
UTEC1ŞTI, ELEVI, PIONIERI, mintului politico-ideologic ; ) tarul Comitetului orăşenesc 19.20 1001 de s
CADRE DIDACTICE Şl PĂRINŢI ! — asigurarea şcolarizării tuturor copii- ţ gata blocul dacă de partid Haţeg, primarul o- 19,30 Telejurnal
Noi, feme
19.50
Vă adresăm tuturor chemarea de a parti­ lor de vîrstă preşcolară şi şcolară ; i raşului. Constructorul va ter­ 20.20 Tcleclriem
mina blocul, il va preda, dar
cipa, pină la 15 septembrie, sub conduce­ — reactualizarea propagandei vizuale, ' nu-i locuibil... noi nu-l vom putea folosi volta pe 1
mieră pe
rea şi cu sprijinul organizaţiilor de partid, a gazetelor de perete din toate u- \ deoarece nu are canalizare. • 4i e a slut
de tineret şi pionieri din localităţile şi uni­ nităţile şcolare ; l Am început raidul nostru ne-au livrat panourile pen­ Neputînd muta oamenii în el, gleie ;
tăţile şcolare din judeţul nostru, la intensa — pregătirea programului de educaţie ! pe şantierele de construcţii nu avem cum să deschidem 22,10 Telejurna.
Campionii
activitate de pregătire a anului şcolar politico-ideologică şi celelalte ac- ţ din Haţeg, la punctul de lu­ tru lifturi, cu mare intirziere, frontul de lucru pentru cele­ 22.20 do aUctis
doar jumătate din ele, şi a-
1978—1979. ţiuni pentru anul şcolar 1978—1979. - cru din zona centrală a ora­ lalte blocuri din zonă. Am a- înregistra
Avem convingerea că veţi răspunde una- ţ celea incomplete, cu şurubu­
Sînteţi chemaţi să sprijiniţi direct şi ne­ nim şi entuziast chemării noastre, că veţi i şului, unde oamenii maistru­ rile de strîngere lipsă. rătat şi noi această situaţie ga.
mijlocit următoarele acţiuni : lui Mircea Bencău ridică pri­ conducerii T.C. Deva, dar
face din şcolile hunedorene, în perioada '
m iuw '-«•ii -w 11 uc 11 u i rcu vj i ci ic, iii jjcnuuuu i Probleme deosebite creează
efectuarea reparaţiilor, curăţeniei şi ; â | 15 septembrie, adevărate şantiere ale ) mele blocuri ale unui viitor şantierului şi autobasculante­ ne-am ales doar cu promi­
p n a
ordinii în sălile de clasă, a mobi- gospodăririi şi înfrumuseţării, pentru a asi- ^ ansamblu de locuinţe şi edi­ le şi celelalte maşini care siuni... JgADl
[ierului, geamurilor, coridoarelor, gurCJi astfel, cele mai bune condiţii deschi- t. ficii social-culturale. - sint repartizate aici, în staţia Mai evidenţiem un alt as­
căminelor şi cantinelor şcolare, a defu noului an de învăţământ, pe care-l do- 1 La blocul 13 C, care ore de betoane. pect, deosebit de important,
întregului local al unităţii şcolare i rodnic, bogat în rezultate şi satisfacţii, \ termen de predare în no­ — Maşinile nu sint dintre legat de bunul mers al şan­ BUCUREŞTI
r m dioprogramul
şi asigurarea bazei materiale a |, nivelul cerinţelor pe care partidul, dez- ( iembrie a.c., constructorii lu­ cele mai bune, noi le între­ tierului, de rezultatele lui, în
a Radiojurnal ;
acestora ; volta rea societăţii noast re, le pune în foţa ) crau deja la etajul doi. Fie- ţinem cît putem mai bine, condiţiile aplicării noului me­ presei ; 8,10 C
— amenajarea cabinetelor, a labora- şcolii şi a slujitorilor ei. ţ rar-betoniştii lui Ghearghe dar se mai strică. Şi atunci canism economico-finaaciar, diilor ; 9,00
Bălan, dulgherii lui Maghiari cu elementul său de bază — ştiri ; 10,05 11
toarelor şi atelierelor şcolare ; Să facem din fiecare unitate şcolară o | aşteptăm cîte 2-3 zile, şi o folcloric ; 10
Ludovic şi zidarii din echipe­ săptămînă, pînă să vină me­ producţia netă.
— amenajarea şi întreţinerea curţilor, a adevărată casă, frumoasă şi primitoare, o t socialiste ; 10,i
le lui Aurel Mîrzanca şi
spaţiilor de agrement, a terenurilor grădină înfloritoare. ' Constantin Roşea se grăbeau. canicii de la Deva să le re­ în şantier era destulă dez­ tistice muncit,
de mineri de
sportive ; Să transformăm în fapte întrecerea \ pare — releva cu amărăciu­ ordine, unele materiale erau Iul ; 11,00 Bul
11
— amenajarea şi întreţinerea zonei „Şcoala noastră — casa noastră , pentru t — Tragem tare să închi­ ne şoferul Ioan Toncea şi aruncate claie peste grăma­ 11,03 Microfon
verzi din incinta unităţii şcolare şi crearea tuturor condiţiilor obţinerii celor mai / dem blocul pînă în 8 sep­ alţii. dă, altele erau chiar degra­ lor ; 11,35
Kadio-TV. ; 3 2
din circumscripţia acesteia ; bune rezultate Ia învăţătura în noul an şco- 1 tembrie, să nu ne apuce vre­ intr-adevăr, .în timpul rai­ date (plăci BCA, cărămizi ştiri ; 12,05
— recondiţionarea materialului didac- Iar 1978—1979. ţ mea rea pe afară — arăta dului nostru, în staţia de be­ etc.). Vinovaţi de această folclorului n
şeful echipei de fierar-beto- toane tronau defecte 3 auto­ stare de lucruri sint chiar ei, Odă limbii r
1 Repere interp
nişti. Lucrăm în schimburi basculante (31 -HD-2124 — constructorii care lucrează a- De la l la 3
prelungite. Dar avem mari de 2 săptămîni, 31 HD-1220 colo. Fiecare muncitor, şef de invitaţilor ; l(
necazuri cu aprovizionarea. şi 31-HD-3177 — de cîteva echipă, maistru şi inginer nai ; 3 6,30 Fot
Hărnicie si modestie Noi lucrăm in acord global zile). trebuie să înţeleagă că orice A.S. Monaco
pionilor curop
cărămidă, placă de beton
şi sîntem toţi interesaţi să
in ce priveşte blocul 13 A,
facem treabă, însă pierdem situaţia este mai complicată. ş.a.m.d. degradată duce di­ siune directă
serii ; 20,oo C<
Dintre sutele şi miile de mea. Dar la noi in între­ şi gospodărie. La treburile rect la creşterea cheltuielilor zică populară
imagini, pe care ni le poa­ prindere sint femei care fac mai grele mă ajută şi so­ mult timp tot umblând după — Am concentrat o mare de producţie, la diminuarea şi spiritul leg:
te oieri viaţa la iot pasul, munci şi mai grele. Şi apoi, ţul. materiale. Nu o dată, am parte dintre forţele noastre, beneficiilor. plonatele cur<
mă refer la zidari, mozai­
ne-am oprit asupra uneia. mă ajută colegii. Vorbind de prezent, gin- plecat la Deva, în depozit, cari, zugravi, parchetari, la In concluzie, subliniem că tism. Transm
dc la Fraga ;
Este vorba de o femeie oa­ Cînd meseria pe care o dul te poartă fără să vrei împreună cu echipa, să ne a- o parte dintre neajunsurile a- nate economii:
re, de 16 ani, face aceeaşi faci nu mai are secrete spre mîine, spre ceea ce ducem materialele necesare, acest bloc, a cărui termen rătate aici aparţin forului su­ piese de eşti
muncă — strung aria —, pentru tine, e firesc să îm­ urmează să faci în viitor. deoarece tovarăşii de la a- de predare este la 30 sep­ perior, adică T.C. Deva — zi într-o or
Non stop mu
tembrie a.c. — ne spunea
din 1970 muncind la I.M.C. părtăşeşti şi altora din ceea Intenţiile Susanei Rus ? Să proviziortare nu-şi prea dau inginerul Mihail Radu, şeful care trebuie să acţioneze ur­ TIMIŞOARA
Bircea. Susana Rus, căci ce ştii. „Cea mai bună me­ muncească la fel de bine, interesul să ne aprovizioneze şantierului 3 Haţeg. Din a- gent pentru eliminarea rapi­ litatca radio :
ritmic şi la timp.
despre ea este vorba, da­ todă de o-i învăţa pe alţii spre mulţumirea ei şi a ce­ cest punct de vedere nu vor dă a lor — dar şi colectivul uşoară instrui i
Emisiunea
torită meritelor în muncă a să muncească bine, este lor care şi-au pus in ea Bartaliş Nicolae, şeful e- fi probleme, il vom preda la şantierului din Haţeg tre­ Cum pregătit
fost aleasă secretar adjunct să-i laşi să greşească. Lo- toată încrederea. Şi tot de chipei de dulgheri, care pre­ termen. Necazul este insă buie să-şi organizeze mai lui viitor ? A
în biroul organizaţiei de vindu-se de greutăţi, devin un viitor nu prea îndepăr­ gătea cofrojele la blocul altul. Avem de executat pes­ bine munco, să acorde o mai prinsă cu pa;
ectătorilor de
partid din secţie, membru mai atenţi". tat se leagă şi emoţiile şi 13 D — tare supărat, ne-a te 1 km de canalizare afe­ mare atenţie economisirii 18,40 Solişti ş
supleant in comitetul de Dincolo de porţile intre-, speranţele mamei, al cărei spus : rentă acestui bloc, cit şi ce­ materialelor de construcţie şi tistice de am
partid pe întreprindere, prinderii pentru orice fe­ copil va păşi la 15 septem­ — După ce că sîntem în- folosirii la maxim a timpului misiune literj
lorlalte din zonă. Pentru a-
literar
radio
membru în Consiliul Naţio­ meie încep alte griji — a- brie in clasa a Vlll-a, an tîrziaţi cu lucrările la acest ceasta, proiectantul a pre­ de lucru. culttiră din
nal al Oamenilor Muncii. celea de gospodină şi ma­ de răscruce în viaţa unui e- bloc, mai avem şi necazuri văzut tuburi premo de 1 000 MIRCEA LEPADATU 20,00 Ritmuri
La întrebarea dacă este mă. Am întrebat-o cum reu­ lev, hotăritor pentru forma­ cu cei de la S.U.T. Macara- tofonul dv.
grea munca pe care o face, şeşte să fie „la înălţime" şi rea sa profesională. Mama gistul de pe macaraua turn
Susana Rus ne-o arătat in calitate de gospodină şi ar vrea ca fiul să-şi urme­ care ne serveşte pe noi lip­
seşte de două zile. Nimeni
mai întîi miiniie. Se putea mamă. ze părinţii, să înveţe şi el nu ştie nimic de el. Şi pe noi
vedea pe ele amprenta — Dacă îţi calculezi bine strungărie sau altă mese­
timpul reuşeşti şi această ne „arde" să montăm pa­ DEVA :
■muncii adine încrustată in nourile metalice. Dar cu ce ?
„performanţă". Cirtd nu sint rie înrudită. tigrul Mala
f; fn
palme. solicitată la diverse treburi Tot tovarăşii de la S.U.T. Cu stele in
Nu e uşoara munca obşteşti mă ocup de copil VIORICA ROMAN in ochi (Ai
DOAEA ; Un
depărtat, ser
căra) ; Guer
Pregătirea temeinică a recoltărilor şi insâminţăriler de toamnă Surisul mam
rul) ; PETRC
(Unirea) ; M
Noiembrie) ;
batilgr (Repi
(Urmare din pag. 1) cioasă a muncii şi a pro­ te nivelul recoltelor medii realmente condiţii ca prin PENI : Cint
ducţiei, precum şi măsurile la hectar denotă că stă în folosirea la întreaga capa­ ne (Cult un
intercooperatiste, care au pe care le întreprind în posibilitatea conducerilor citate a bazei tehnico-ma- rul (Munciţi
CAN
Tran
:
realizat suplimentar în­ scopul bunei desfăşurări a C.A.P. şi I.A.S. ca prin teriale însămînţările de press, seriile
semnate beneficii. lucrărilor din campania a- măsuri tehnice şi organiza­ toamnă să fie realizate în torese) ; LOh
în scopul dezvoltării şi giricoîa de toamnă. torice temeinice să valori­ cel mult 12 zile bune de aproape feric
PETRILA : ă
consolidării cooperativelor Participanţii la plenara fice cu eficienţă sporită re­ lucru în cîmp. femeie, seriil
agricole, aceste unităţi au lărgită a Consiliului Uniu­ zervele de creştere a pro­ Eforturi deosebite tre­ torese) ; AN
prevăzut să realizeze in­ nii judeţene a C.A.P. au a- ducţiei agricole. Preşedinţii buie depuse în scopul La noul bloc turn 69, din centrul Petroşaniului brigada publica din
(Muncite
I-II
vestiţii în valoare de peste doptat planul de măsuri şi inginerii şefi din 'C.A.P. strîngerii fără pierderi a dc dulgheri condusă de comunistul Gheorghe Neagoe, a în­ CANT : Trei
99 milioane lei. Planul pe privind realizarea ' la timp au datoria să acţioneze cu întregii recolte de legume, ceput lucrările parterului. ţă (7 Noieml
şapte luni nu s-a îndepli­ şi la un înalt nivel calita­ hotărâre şi fermitate pen­ fructe, cartofi, 'sfeclă şi po­ Jucăria (St
GURABARZă
nit însă decît în proporţie tiv a lucrărilor de recol­ tru întărirea spiritului de rumb, precum şi depozită- ' dim (Minerul
de 83 la sută la total in­ tat şi a însămînţărilor de ordine şi disciplină în toa­ rii ei în bune condiţii. De Preţul vieţii
vestiţii şi 70 la sută la con- toamnă, precum şi indica­ te unităţile agricole, pen­ asemenea, o preocupare a- ţiunea „Auto
strucţii-montaj, înregistrîn- torii de plan pentru anul tru aplicarea tehnologiilor parte necesită strîngerea şi ra) ; GEOAC
ginei
gerea
du-se rămîneri în urmă ca­ 3979. şi a experienţei înaintate gospodărirea cu chibzuinţă cultură) ; Hz
re trebuie grabnic recupe­ In încheierea lucrărilor în fiecare sector de pro­ a .tuturor resurselor de fu­ De c© sîrat anemecS paşii na roşie (Poţ
rate îndeosebi la obiective­ plenarei a luat cuvîntul to­ ducţie. raje. O contribuţie mai în­ Epidemia ; C
Iul de nisip
le prevăzute pentru redre­ varăşul Teodor Haş. După Pentru sporirea recoltei semnată la redresarea eco­ spr© redresare? tură) ; SIMI
sarea economico-finaneiară ce a evidenţiat eforturile în anul Viitor se impune ca nomică a unităţilor agri­ fierbinte (Air
a C.A.P depuse de către lucrătorii maximă atenţie să fie a- cole şi la sporirea produc­ (Urmare din pag. 1) Organizaţia de partid şi Salvaţi oraşe
TEL1UC : Cit
In cuvîntul lor, tovarăşii ogoarelor judeţului nostru cordată efectuării în peri­ ţiei marfă trebuie să şi-o conducerea C.A.P. au dato­ (Minerul).
Mircea Oprişa, inginer şef pentru strîngerea la timp oada optimă şi la un înalt aducă sectorul de creştere veste efectivele, în sensul ria de căpetenie ca — ac-
şi preşedinte al C.A.P. şi fără pierderi a recoltei nivel calitativ a însămîn- a animalelor. Cadrele teh­ că în viitor creşterile se ţionînd în spiritul impera­
13rad, Ioan Fălea, preşedin­ de cereale păioase, vorbito­ ţărilor de toamnă. în acest nice şi conducerile unităţi­ pot face pe seama prăsi- tivelor formulate de secre­
tele C A.P. Boşorod, Petru rul a insistat asupra măsu­ scop se cer a fi rezolvate lor agricole au datoria să lei proprii şi nu a cumpă­ tarul general al parti­
Mateevici. şeful fermei le­ rilor care trebuie între­ cu operativitate o serie de se preocupe cu maximă rărilor, cum s-a procedat dului, tovarăşul Nicolae
gumicole a C.A.P. Rapoltu prinse în scopul îndeplini­ probleme ca: eliberarea te­ răspundere de creşterea e- pînă acum. Deoarece se Ceauşescu, la Congresul Timpul pro
Mare. ing. Glieorglie Dumi- rii ireproşabile a progra­ renurilor de culturile pre­ fectivelor de taurine şi o- prevede ca la sfîrşitul ac­ consiliilor de conducere ale august : Vrei
traşcu, directorul I.A.S. Si­ mului campaniei agricole mergătoare, fertilizarea u- vine, de înlăturarea pier­ tualului cincinal nivelul unităţilor agricole, al în­ moaşă şi va
metria şi ing. Ioan Bugna- de toamnă şi îmbunătăţirii nor suprafeţe cît mai mari, producţiei de lapte marfă tregii ţărănimi — să-şi in­ încălzească i
ti variabil, rr
ru, inginer şef al Consiliu­ activităţii economico-finan- asigurarea şi pregătirea se­ derilor şi sporirea produc­ să sporească de 2,5 ori (lu­ tensifice efortul propriu în Vintul vâ su;
lui intercooperatist Sime- ciare a unităţilor agricole. minţelor din soiurile cele ţiilor de lapte şi carne, în cru pe deplin posibil — scopul sporirii producţiei derat, prec
ria. au relevat experienţa Faptul că în condiţii pedo­ mai productive corespunză­ scopul îmbunătăţirii per­ n.n.) se impune cu acui­ agricole marfă, aceasta sectorul vest
rile minime ■
pozitivă dobîndită de uni­ climatice asemănătoare se toare fiecărei zone pedocli­ manente a aprovizionării tate să fie întreprinse mă­ constituind principala cale între 9 şi 14
tăţile respective îh organi­ obţin rezultate mult prea matice. amplasarea judici­ populaţiei cu produse agro- suri energice şi hotărîte pe de redresare a activităţii e- maxime intrt
de. Izolat, c
linia selecţiei şi amelioră­
zarea şi conducerea judi­ diferite în ceea ce priveş­ oasă a culturilor. Există alimeniare. rii efectivului matcă. conomico-financiare a uni­ mlneata.
tăţii.