Page 97 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 97
Proletar! din toate }ăr3le, unifi-vă!
EXAMENUL EFICIENTEI loverâsu! licofae Ceausescu
* *
In transporturile auto - a primit delegaţia Consiliului
maximă operativitate şi Revoluţiei di» Poriupfia
rentabilitate- T o v a r ă ş u l Nicolae pozitivă a raporturilor din
Ceauşescu, secretar gene tre România şi Portugalia,
La Plenara C.C. al ne este de un nepreţuit a- ral al Partidului Comunist evidenţiindu-se importanţa
P.C.R. "din 5 iulie a.c. a jutor într-o serie de acti Român, preşedintele Repu eovîrşitoarc pentru dezvol
fost subliniată, între pro vităţi. Sigur că toate a- blicii Socialiste -România, tarea acestor fructuoase
blemele majore ale eco cestea au impus pregăti preşedintele Frontului U- raporturi, a dialogului la
nomiei naţionale, cea . pri rea corespunzătoare a ca nităţii Socialiste, a primit, nivel înalt româno-porlu-
vind mai buna organiza drelor, ridicarea nivelului miercuri la amiază, dele ghez, prilejuit de vi
re a transporturilor. „Tre lor profesional, do con gaţia Consiliului Revolu zita tovarăşului Nicolae
buie să introducem mai ştiinţă patriotică, revolu ţiei din Portugalia, condu Ceauşescu şi a tovarăşei
multă ordine şi disciplină ţionară. să do generalul Jose Lc- Elena Ceauşescu în Portu
în domeniul transportului ! — Consideraţi că reuşiţi mos Ferreira, membru al galia. S-a reafirmat, cu a-
consiliului, şeful Statului
— sublinia tovarăşul să satisfaceţi la timp şi în Major al forţelor aeriene, cest prilej, dorinţa de a se
NICOLAE CEAUŞESCU, condiţii optime contracte care face o vizită în ţara acţiona pentru continua
secretarul general al parti le cu beneficiarii dumnea noastră, la invitaţia Consi extindere a legăturilor de
dului nostru. Să sporim voastră industriali, exigen liului Naţional al F.U.S. prietenie dintre cele două
gradul de utilizare a tutu ţele crescînde ale trans ţări, pentru amplificarea
ror mijloacelor, să înde* portului în comun ? Cu acest prilej, a avut conlucrării dintre ele în
loc un schimb de mesaje
plinim hotărîrile Congre — Cu unele excepţii, da. între tovarăşul Nicolae domeniile economic, tehni-
sului al Xl-lea şi Confe Judeţul nostru, cu deose Ceauşescu şi preşedintele co-ştiinţific şi cultural, a-
rinţei Naţionale cu privi bită pondere industrială Republicii Portugheze, An ceasta fiind în folosul am
re la organizarea trans în economia ţării, ne soli C. S. HUNEDOARA — linia ilo profite fine. Şeful schim tonio Ramalho Eanes. belor popoare, al cauzei
porturilor". cită foarte mult şi ne stră bului „B“, comunistul Petru Olaru, împreună cu manevran- păcii, securităţii şi înţelc-
lul principal <lo pe postul ,.B“ urmăresc cu atenţie trecerea
în cursul convorbirii, s-a
Ce preocupări există la duim să facem faţă tutu oţelului incandescent printre cilindrii cajelor, pentru a exprimat, de ambele părţi,
I.T.A. Deva pentru ca ac ror solicitărilor. Desigur, spori producţia netă a secţiei, cu laminate de bună calitate. satisfacţia faţă de evoluţia (Continuare în pag. a 4-a)
Foto : N. NEGRU
tivitatea să răspundă de nu reuşim întotdeauna aşa ------*----—
plin acestor cerinţe, să cum ar trebui, aşa cum ÎN INTERIORUL
fie operativă şi eficientă ? am dori noi. Aceasta şi Viaţa în căminele de nefamilişti
— în acest sens — ne-a din cauza noastră, dar şi EDIJIA JUBILIARĂ A
spus tovarăşul Iosif Bu- din vina unor beneficiari ZIARULUI „AMFITEATRULUI
îea, directorul întreprinde care nu-şi- planifică şi or Tinerii au nevoie
rii — ar trebui amintit, ganizează temeinic activi Arta plastică de a- ARTELOR"
mai întîi, dotarea tehnică tatea de transport. Astăzi, orele 18,00 la Ca
nouă, tot mai modernă ce — Şi în transporturi se maiori în Festivalul si de activităţi sa de cultură din Deva se
va
jubi
ediţia
ne este asigurată. Mă re reclamă cu insistenţă im naţional „Cîntarea * * liară dt'slăşura revistei-vorbile
a
fer atît la mijloacele de perativul eficienţei, redu României". „Amfiteatrul artelor", or
transport în comun — au cerea continuă a consumu cultural-educative, nu ganizată cu prilejul Împli
nirii unui an de activita
tobuze silenţioase şi con rilor de carburanţi şi lu- Stabilitatea europea te. Reuniunea va cuprinde
fortabile —, cit şi la cele brifianţi. nă — condiţie a sta critică literară, eseu, muzi
că, plastică, poezie, proză,
destinate transporturilor — Este una din sarcinile numai de patul de dormit ş.a.
de mărfuri — maşini de noastre prioritare, pe ca bilităţii mondiale.
mare capacitate, robuste re o privim cu maximă CONCERT SIMFONIC
—, dar şi la dotarea ateli exigenţă şi răspundere. 9 Concursul nostru : Reluînd o temă aborda redacţie o femeie din blo Casa de cultură din Pe
erelor cu instalaţii şi ma- Măsuri în acest sens : ve- Omul de linca tine. tă în ziarul nostru, am vi cul vecin şi a reclamat că troşani a găzduit, marţi,
zitat cîteva cămine de ne- liniştea cartierului e ade
şini-unelte, cu aparate de familişti din Deva. Primul sea deranjată, pînă seara un concert simfonic susţi
nut de formaţia de muzică
testare-diagnosticare, cu DUMITRU GHEONEA 9 Semnal. obiectiv la care ne-am o- lîrziu, din cauza partidelor
scule adecvate. De ase prit, a fost cel aparţinînd
menea, tehnica de calcul {Continuare in pag. a 2-a) ® Sport. de fotbal ce se încing în
I.R.E. Deva, o clădire nouă, faţa căminului. „Aşa este
bine păstrată şi îngrijită, — ne-au răspuns Artenie
In Consiliu! intercooperatist Toteşti ce găzduieşte circa 160 de Botoşan şi Lovin Moţ. Bă
ieţii nu prea au ce face cu
tineri de la unitatea amin
tită, de la Termocentrala timpul lor liber şi...". Lu de cameră din localitate,
Pregătirea însămînţărilor de Mintia şi din alte între cru adevărat, aici exislînd înscriind in repertoriu pie
puţine activităţi, televizo
prinderi. Camerele sînt cu
se de virtuozitate de Beet-
rate, instalaţiile sanitare rul e stricat, bibliotecă nu hoveji, Bacii, Haydn, Enes-
toamnă se urneşte prea greu funcţionează, numai că, este. Ni s-a spus că au fost cu, Schubert şi Mozart,
concertul, desfăşurat inlr-o
dintr-o greşeală de con de cîteva ori jurista de ia aleasă ţinută interpretativă,
Din dialogul purtat cu acţiune adoptate pentru Toteşti,. Ostrov şi Rîu de strucţie, pe ambele i-obine- I.R.E. şi tovarăşa Ana Rob, s-a bucurat de un real suc
ces.
de la comitetul U.T.C. şi
inginerul şef al Consiliu campania de toamnă, ur Mori. te de la chiuvete curge nu
lui inter cooperatist Toteşti, mează ca păioasele să fie Interlocutorul ne-a rela mai apă rece sau numai le-au vorbit tinerilor pe PRIMELE SUPRAFEŢE
tovarăşul Visarion Cvaşa, însămînţate pe aproape 50 tat că acţiunea de condi apă caldă, cînd există aşa diferite teme. Contribuţia
am reţinut faptul că în a- la sută tot după păioase ţionare a seminţelor se ceva. De asemenea, patu factorilor educaţionali este INSĂMINŢATE
cest an doar patru coope în primul an trebuie im realizează în bune condiţii rile sînt incomode. în dis însă sporadică. CU LOLIUM
rative agricole din acest pulsionată eliberarea te în toate cooperativele a- cuţia ce am avut-o cu cîţi-
consiliu — respectiv cele renului de paie şi arătu gricole. Pe baza eXperien- va locatari ai căminului, TRA1AN BONDOR Cultura de Lolium — furaj
din- Toteşti, Peşteana, Clo- rile. Specialiştii au datoria am adus vorba şi de fap consistent şi do maro pro
ciştigă
tot
—
ductivitate
potiva şi Sarmizegetusa — < să acorde maximă atenţie (Continuara în pag. a 3-a) tul că, într-o zi, a venit la (Continuare în pag. a 2-a) mai mult teren in cadrul
au depăşit prevederile pla calităţii arăturii pentru a I.A.S. Simeria, unde în a-
nului la producţia medie evita repetarea acestei lu cest an s-a obţinut o pro
ducţie de 61 tone furaje la
de cereale păioase la hec crări. Mult prea anevoie a hectar. Ca urmare, s-a pre
tar. Este adevărat că o demarat şi fertilizarea te văzut dublarea suprafeţei
parte din recoltă a fost ca renului, cu toate că unită destinate culturii respecti
ve in anul 1919. In acest
lamitate, dar pe suprafe ţile agricole dispun de în scop a început semănatul
ţele rămase în cultură se semnate cantităţi de îngră şi lucrarea se desfăşoară
puteau obţine producţii şăminte fosfatice şi. natu intens în cadrul fermelor
din Bîrcca Mare.
mult superioare dacă spe rale care aşteaptă să fie
cialiştii şi conducerile 'uni transportate şi administra
tăţilor urmăreau cu perse te în sol. în ceea ce pri REALIZĂRI ŞI-
verenţă aplicarea la timp veşte aplicarea amenda APRECIERI
şi de calitate a tuturor lu mentelor calcaroase, acţiu
crărilor cuprinse în tehno nea s-a bucurat de atenţie Cinematograful „Popular"
logia culturilor de grîu, în cadrul C.A.P. Peşteana din Haţeg şi-a realizat sar
cinile de plan pe prime
secară şi orz. Analizînd cu şi Sarmizegetusa. Deşi se le 8 luni ale anului încă
întreaga răspundere facto cunoaşte bine importanţa înainte de 23 August, in
rii care au influenţat ne afînării solului pentru spo cinstea marii sărbători. Ast
fel, colectivul cinematogra
gativ soarta recoltei, se rirea recoltei la hectar, a- fului din Haţeg a depăşit
impune să fie pregătită ceastă lucrare nu s-a rea planul eu ll 000 la bilete
temeinic producţia anului lizat nici pe jumătate din spectatori şi cu 11000 lei
la încasări. Dintre ultime
viitor. în acest sens o deo suprafaţa planificată, ceea le filme prezentate s-au
sebită atenţie necesită să ce obligă secţiile S.M.A.' bucurat de apreciere deose
fie acordată pregătirii şi să organizeze mai bine bită documentarele : „Pro
desfăşurării în condiţii ire munca şi să asigure folo filul omului nou — realita
„E-
şi
perspective"
şi
te
proşabile a însămînţărilor sirea la întreaga capacita xemplul înaintat al comu
de toamnă. niştilor". (X. SBUCHEA,
te a tractoarelor destinate Haţeg).
Deoarece, aşa cum s-a afînării. Rezultate mai bu
PETROŞANI: Unele din cele mai Inimoase blocuri din judeţ şi totodată din mu
stabilit în programele de ne s»au obţinut la C.A.P. nicipiu. rolo : A. LICIU