Page 98 - Drumul_socialismului_1978_08

/
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU

Viaţa Tn căminele de nefamilişti
Sfii ELE
Tinerii au nevoie şi de 16,00Telex ;
(Urmare din pag. 1) de colectare şi expediere 16,05TeJcşcoa
16,35„Trofeul
volei nu
activităţi cultural-educative, rificarea şi reglarea pe­ în transporturile auto- a mărfurilor să dirijeze nia — 1
optim parcul de folosinţă
TransmL
riodică a aparaturii de generală şi parcurile în­ de la C<
testare şi diagnosticare, cu treprinderilor. Mai sînt 18.05Tragere
judeţ, maximă operativitate
ADAS ;
nu numai de patul de dormit care sînt dotate toate cele situaţii — şi ele trebuie 18,15România
curmate radical — de e-
din
7
autobaze
18,45Consulta
pentru ea defecţiunile la fectuare a unor curse 19.05Film soi
pil : Sii
(Urmare din pag. 1) „Ce anume ?“, „Cum să ne autivehicule să fie de­ Aceste măsuri, precum şi vitatea, pentru unii condu­ clandestine, de parcare a rul. Epi
gospodărim, cum să ne pistate şi înlăturate ope­ altele, luate la nivelul cători auto : autovehiculelor la domici­ 19,30Tclcjum
Trustul de construcţii comportăm în muncă şi rativ, îneît acestea să nu tuturor compartimentelor — Este necesar ca fie­ liile şoferilor, de abuz din 19,50La ordi;
conomie
Hunedoara are în cartie­ societate. Cu toţii, în sala funcţioneze cu supracon- noastre de exploatare, care lucrător din domeniul partea unor persoane cu 20,10 Ora tin
rul Gojdu din Deva trei clubului, ne întîlnim rar, sum de carburanţi sau lu- ne-au pei’mis ca, de la în­ transporturilor auto să funcţii de răspundere. 21,00 Prim pi
cămine. Unul — nr. 3 — că lucrăm în schimburi. brifianţi. De asemenea, se ceputul anului, să econo­ studieze în profunzime, să Concluziile sînt clare 21,45 Melodii
ieri şl <
e frumos, bine mobilat, Dar televizorul merge, urmăreşte permanent ca misim 55 tone de benzină cunoască şi să .aplice ri­ Eforturilor pe care le face 22,10 Tclejurn
îngrijit, locuit de oameni cărţi împrumutăm de la instalaţiile de alimentare şi 150 tone de motorină. guros Decretul nr. 468/1977 I.T.A. Deva — şi care sînt 22,20 Campioi
cărora le place să trăiască bibliotecă". „De la comite­ din staţii să nu aibă de­ Re£erindu-se la unele privind organizarea trans­ susceptibile de îmbunătă­ do atlet
Snregistr
într-un interior plăcut şi tul U.T.C. al întreprinderii fecţiuni, toate alimentările lipsuri şi neajunsuri ale porturilor cu autovehicule ţiri — privind operativita­ Praga.
să contribuie la păstrarea ţineţi minte să fi venit ci­ £ăcîndu-se în condiţii opti­ unora dintre lucrătorii în­ în R.S.R. Să nu se admi­ tea şi rentabilitatea trans­
lui. In camerele ocupate neva să organizeze acţiuni me şi în limitele parcursu­ treprinderii şi la posibili­ tă sub nici un motiv cir­ porturilor auto să li se a-
de Stelian Zahariciu, Sza- cu fetele, în ultima vre­ rilor reale executate. Se- tăţile de îmbunătăţire a culaţia autovehiculelor de- lăture şi compartimentele
kacs Anton, de fraţii Man­ me?". „Nu. De mult n-a midecadal — la nivelul co­ activităţii, inspectorul şef cît în relaţia plin-plin, de resort din toate unită­
tale, Gheorghe Pintilie şi fost cineva". loanelor, decadal — la au­ Romulus Munteanu a ţi­ deci cu încărcătura la ca­ ţile economice ale judeţu­
alţii, e „o plăcere să intri, „Cum vă simţiţi în că­ tobaze şi lunar — pe în­ nut să facă şi cîteva pre­ pacitate la dus şi întors, lui, toţi cei care lucrează BUCUREŞT
în contrast, căminele nr. min ?“ — l-am întrebat pe treprindere se efectuează cizări pentru întreprinde­ evitînd agtfel o serie de în acest extins şi impor­ dioprogramul
1 şi 2 sînt cu paturi de Dumitru Lojigan, de la paralelisme. La rîndul lor. tant domeniu al vieţii Radiojurnal ;
fier, cu pereţii scrişi cu I.M.C. Bîrcea; „Foarte bi­ analize privind încadrarea rile care au în dotare presei ; 8,10
lodiilor ; 9,0<
cretă, cu uşi ce nu se în­ ne. Stăm cîte doi în ca­ riguroasă în consumurile parcuri auto, pentru cei dispeceratul central al noastre economice şi so­ ştiri ; 9,05 I
chid, cu lenjerie de o cu­ mere mobilate frumos. E normate de combustibil. care le coordonează acti­ I.T.A. Deva, ca şi agenţiile ciale. cultătoriioT ;
răţenie îndoielnică, multe linişte, ne împăcăm bine de ştiri ; 10
compozitorii
instalaţii sanitare sînt de­ cu toţii. Doar că nu avem foik ; 10,45 l
fecte. Unii locatari se urcă o sală de club unde să pu­ 11.00 Buletin
Avanpremier,
cu încălţămintea în pat, tem juca şah, rummy. Te­ Pregătirea 11.35 Discole
cu salopeta. „Toţi pereţii levizorul e la tovarăşul ad­ Buletin de ţ
— şi în camere şi în hol ministrator în cameră, bi­ comoara fok
— sînt goi, de ce ?“. „A bliotecă nu avem". „Cum 12.35 Repere
venit un tovarăş şi ne-a vă petreceţi timpul ?“. însăminţărilor 13.00 De la
Tehnic
club
dat dispoziţie să luăm toa­ „Dormim’ citim cîte ceva, jurnal ; 10,25
te tablourile de pe pereţi". stăm de poveşti, ne plim­ conomicc ; 1(
Care o fi raţiunea unei a- băm". „Oaspeţi nu pri­ de toamnă solistice ; 1
ştiri ; 17,05 1
tari dispoziţii e greu de miţi ?“. „Ba da. Vino con­ liei ; 17,45 D
dedus. Poate doar dacă va ducerea întreprinderii, ne tecelo mei'
fi fost vorba de tablouri vizitează camerele, ne în­ (Urmare din pag. 1) scrii ; 20,00 <
zică popul;
indecente. Oricum, aşa treabă ce nemulţumiri a-, denţo sono
cum e acum, e urît. în ce vem. De ţinut activităţi, ţei dobîndite şi ţinînd sea­ într-o oră
priveşte utilizarea timpu­ nu se ţin,, că nu avem ma de condiţiile pedocli- ritm ’7S ;
stop muzical
lui liber al nefamiliştilor unde. Doar administratorul materice s-a stabilit să- fie TIMIŞOAR;
în scop educativ, ni s-au ne mai atrage atenţia că aproape dublată suprafaţa litatca radio
spus mai multe păreri. Ste­ aia nu e voie, aia da". „Ar care va fi însămînţată cu melodiilor în
lian Zahariciu : „Au fost fi bine dacă s-ar organiza secară- Pe baza comportă­ Inscripţii pe
rii : unirea,
organizate procese publice mai multe acţiuni educati­ rii soiurilor de grîu în istoriei romi
la cantină, la care am ve?". „Ar fi, sigur că da, producţie ponderea o va rii consemn;
participat cu toţii". Nicola numai că — cum v-am deţine soiul Dacia, care va din Arad ;
muzical : T
Costa: „E film la cantină spus — nu se organizează. fi cultivat pe 55 la sută U.U.M.R. CRIŞCIOR, secţia I — sector S.D.V. O parte din echipa de lăcătuşi S.D.V., „1 Mal“ di
lunca şi joii şi înainte de Mulţi dintre noi se plicti­ din suprafaţa planificată. condusă de comunistul Gheorghe Bulz, executând o matriţă pentru piese necesare vagonc- 19.00 Coordoi
a începe proiecţia, vine ci­ sesc în timpul liber, se Restul terenului va fi ocu­ ţilor de mină, formaţie evidenţiată în întrecerea socialistă în fiecare lună a acestui an. ’78 : Particii
lor muncii
neva şi ne vorbeşte cîteva plimbă prin oraş alandala pat cu soiurile Libelula, Foto : VIRGIL ONOIU stimulent pe
minute ' despre diferite şi-şi pierd vremea". „MilD Turda şi Silvana. în raport iniţiativei şi
podăresc —
probleme legate de mun­ ţia vine prin cămin ?". de calitatea seminţelor vor I.T.A. : în
că- şi viaţă". Ioan Coro- „Numai în control de bu­ fi stabilite cantităţile cores­ dc la Intrcpi
dici : „A fost şi ne-a vor­ letine şi cînd e ceva ne­ punzătoare de seminţe pen­ Cuvinte pentru un om destoinic tergentJ din
bit odată, mai demult, un caz". Aici se cade a fi spus tru a asigura cele mai po­ realizarea pi
19,30—20,00
procuror. De atunci nu că prezenţa organelor de trivite densităţi de plante şi membru în biroul organi­ Brad — înti
mai ţin minte să ne fi in­ miliţie e aceeaşi la toate la mp. zaţiei de partid, Neică Lupşa contemporan'
respectă tovarăşii de muncă
vitat cineva să asistăm la căminele din Deva şi con­ Comandamentele locale şi este respectat. Lucrează
vreo expunere". Am • în­ stă doar în control şi a- pentru agricultură, consi­ într-un sector de bază, la a-
trebat : „Ce faceţi sîmbă- menzi. Ar fi bine dacă liul intercooperatist şi con­ celc agregate moderne ce a-
sigură o cît mai mare re­
ta şi duminica, cînd nu vă s-ar organiza şi expuneri, ducerile unităţilor agricole ducere a poluării Hunedoa­
duceţi acasă?". Petru Or- dezbateri cu tinerii. Tot­ sînt chemate să acţioneze — Atenţie, grupurile l—2, Cine este acest om ? In rei. De la punerea în func­ DEVA : Me
ghici : „Ne mai plimbăm odată se impune ca toţi energic şi cu fermitate — 3—4, 5—6, 7—8. vlrstă de 45 de ani, lucrea­ ţiune a electrofiltrclor şi-a Genova (Pa
De la mica centrală tele­
ză în cadrul C.S.H. de pe­
prin oraş, jucăm cărţi..." ? factorii educaţionali să-şi în spiritul sarcinilor des­ fonică un om face apel la ste 25 de ani. Fruntaş în adus o contribuţie de seamă post de cont
pentru ca totul să decurgă
Deci activităţi sporadice şi aducă o contribuţie consis­ prinse din cuvînlarea se­ toate grupurile de cazane şi producţie fără întrerupere în cele mai bune condiţii. (Arta) ; IiUl*
poci prea inc
o prezenţă palidă a orga­ tentă şi permanentă la a- cretarului general al parti­ clcctrofiltre. S-a întîmplat din anul 1963. Fruntaş în gos­ Muncitor cu înaltă califica­ I-II (Flacă
nizaţiilor U.T.C. şi de sin­ sigurarea unor condiţii de dului, tovarăşul Nicolae ceva. O declanşare de cu­ podărirea municipiului nos­ re în cadrul secţiei C.T.E. — (Arta) ; O
rent şi grupurile şi-au înce­
tru. De mai mulţi ani face
dicat. în primăvară s-a viaţă cît mai bune şi la a-i Ceauşescu, la Consfătuirea tat pentru moment mersul. parte şi din conducerea aso­ R. din C.S.H,, a fost întot­ noasă (l
la
prezent
deauna
datorie,
montat aici un sistem de învăţa pe cei ce trăiesc în consacrată problemelor a- Neavind posibilitatea de a fi ciaţiei do locatari din Micro avînd şi o mare răspundere PETROŞANI
Netv-York, s
radioficafe, insă a funcţio­ cămine deprinderi de viaţă griculturii din februarie în acelaşi loc peste tot, pen­ XII. Cu un fizic robust, o prin postul ce îl ocupă ca nirea) ; Sânt
nat foarte puţin din cau­ sănătoase, cum să munceas­ a.c. — mobilizîndu-şi toa­ tru a controla situaţia cît voce calmă şi caldă, cu mers şef de tură coordonator-ope- 'alaeziei (7
energic şi braţe vînjoase este
mai rapid, apelează telefonic.
rator cazane.
ză că specialiştii P.T.T.R. că şi să-şi organizeze via­ te forţele satelor, întregul Toată lumea răspunde : întotdeauna prezent acolo Aşa şi-a format personali­ K
mui.:-
— Manevrele s-au executat unde se cere. Pe lingă con­
întîrzie repararea staţiei. ţa, căci mulţi dintre loca­ potenţial uman şi material normal. Aşteptăm remedie­ diţiile do pregătire profesio­ tatea acest om, prin muncă blic.
..La noi — ne spunea tarii acestora sînt la înce­ la strîngcrea recoltei de rea. După nici două minu­ nală posedă şi o artă peda­ neobosită plină de răspunde­ pat'
re şi dăruire şi o atitudine
Vela Bojin, de la căminul put de drum şi se cere a toamnă şi la realizarea în te, atît cît a durat „pana“ gogică de invidiat. Prin per­ plină de respect faţă dc oa­
de curent, din nou i se răs­
sonalitate şi tact a insuflat
Ţesătoriei de mătase — fi înlăturat pericolul de a condiţii ireproşabile a în- punde clar şi precis. tinerilor dragoste de muncă menii săi. \.
B
— Manevrele de pornire şi o prietenie excelentă. Poa­ a
vin în fiecare lună tova­ o lua pe o cale greşită, sămînţărilor, punînd astfel s-au executat ireproşabil. te din această cauză tinerii ILIE NICOLAE bit
răşi din conducerea între­ cum se mai întîmplă une­ baze trainice recoltei celui — Bine — se aude vocea îi spun : „Neică Lupşa“. Or­ operator cazane, C.T.E.-R, t-1-
Iul Virgil Lupşa. Voi veni NO,
prinderii să ne vorbească ori, trebuie s-o recunoaş­ de-al patrulea an al actua­ să văd. ganizator de grupă sindicală C.S. Hunedoara rest
despre una, despre alta". tem. lului cincinal. \ Craţ.
icmh
fi O
GURI
Bătrinu! continent euro­ EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE Locul central al acestei pozi­ dim (.
pean, după cum se ştie, a ţii îl ocupă orientarea că Poliţist
(Patria)
fost in nenumărate rînduri 'PARTID Şl DE STAT - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ fiecare partid trebuie să dis­ buzul“
greu încercat de conflicte pună de libertatea de a-şi GIU-BAi. (t
relui
armate, soldate cu incomen­ una din căile esenţiale ce elabora propria politică, în HAŢEG :
surabile pierderi materiale şi cu situaţia cea mai gravă, trebuie urmată în asigurarea raport cu condiţiile naţiona­ (Popular)
umane. Glasul raţiunii cere unde există cele mai mari Stabilitatea europeană— climatului de pace şi stabili­ le, cu tradiţiile şi obiectivele mia ; CAL. ■
(Ca
nisip
insistent ca istoria să nu se pericole pentru un nou răz­ tate în Europa — şi nu nu­ strategice stabilite şi că tre­ Schmidt tace
repete, iar aici popoarele şi boi. care ar periclita desti­ buie să se acţioneze pe căi­ (11 Iunie) ; S
nele întregii lumi". mai în Europa — o repre­
naţiunile să trăiască în pace, condiţie a stabilităţii zintă dezvoltarea colaborării le cele mai potrivite pentru mint fierbint
înţelegere, securitate şi coo­ lată o apreciere care dez­ pe multiple planuri — eco­ întărirea continuă a colabo­ ILIA j Salva-
mina) ; GIIE
perare, intr-o stabilitate de­ văluie că raza de acţiune a nomic, tehnico-ştiinţific, cul­ rării şi solidarităţii internaţio­ tălie de neu
plină şi îndelungată. pericolului stocat în Europa mondiale |VS) tural, al pregătirii cadrelor nale dintre partidele comu­
România manifestă o gri­ nu se limitează la graniţele etc. Această bază este pe niste şi muncitoreşti.
jă deosebită faţă de destinul continentului, ci se extinde plexe şi controversate ale severent pentru menţinerea cît de largă, pe atît de rodr Europa se află astăzi în
păcii şi securităţii pe conti­ la sfera întregii planete. continentului, dincolo de de­ şi dezvoltarea unor rapor­ nică, înlesnind cunoaşterea faţa unui mare număr de
nentul nostru nu din raţiuni Se poate spune că Europa zangajarea militară, care turi de colaborare şi înţele­ reciprocă, promovarea prin­ probleme ce îşi aşteaptă so­
Timpul pro
egoiste — noi să avem pace este continentul cu cea mai / este, fără indoială, una din­ gere cu toate ţările balcani­ cipiilor de egalitate, de res­ luţionarea. în rîndul acestora 31 august :
şi linişte, iar ce se întîmplă mare „densitate" militară. Pe tre cele mai importante. în ce, înţelegînd că aceasta a- pectare a suveranităţii şi in­ se înşiră prioritar, în esenţă neral jnstabi
dincolo, nu .ne interesează teritoriul său există aproxi­ duce o contribuţie semnifi­ dependenţei, a interesului — atît cele cu care se con­ temporar nor
— ci pornind de ia realităţi, mativ 750 de baze militare, viziunea sa, pentru asigura­ cativă la menţinerea clima­ reciproc şi a intereselor ce fruntă omenirea în ansam- ploi, care 1<
rea stabilităţii europene ca­
şi caracter d'
cunoscute şi recunoscute, de care concentrează peste 8 pătă însemnătate deosebită tului de stabilitate. In legă­ depăşesc cadrul bilateral. blr — dezangajarea milita­ tul va sufla
la pericolele ce pîndesc. milioane de soldaţi, din care acţiunea susţinută pentru tură cu aceasta, tovarăşul ră, sprijinirea orientării spre intensificări
Răspunzînd unei întrebrăi a un milion se află pe teritorii crearea unor zone de înţele­ Nicolae Ceauşescu sublinia Atmosfera europeană este lichidarea subdezvoltării şi vest, nord-ve
tura va fi c
ziarului englez „The Sunday străine. Numărul tancurilor gere şi pace şi, în acest ca­ în expunere : „Cred că este nemijlocit influenţată în zile­ făurirea unei noi ordini eco­ tea între 7 şi
Toleqraph", preşedintele re­ existente în Europa a ajuns dru, în Balcani. Să ne pro­ căzui să ne gîndim, de a- le noastre de modul în care nomice internaţionale, lărgi­ ziua între 17
Pentru 1 şi
publicii, tovarăşul Nicolae la 72 000, iar cel al avioane­ punem — subliniază tovară­ semenea, la realizarea unei este abordată o largă pro­ rea colaborării multilaterale Vreme instal
Ceauşescu, spunea : „Dacă lor gata de intervenţie se ri­ şul Nicolae Ceauşescu — un colaborări mai strînse cu ţă­ blematică politică şi ideolo­ etc., cît şi cele specifice con­ mal rmilt noi
avem în vedere concentra­ dică la 24 500. program mai larg şi să des­ rile dunărene — am' în ve­ gică de către partidele co­ tinentului. In concepţia parti­ ploi locale şi
rea armamentului, existenţa In expunerea sa la şedin­ făşurăm o muncă mai sus­ dere Ungaria, Cehoslovacia muniste şi muncitoreşti, indi­ dului nostru, Ia soluţionarea aversă.
celor două blocuri militare ţa activului central de partid ferent că acestea sînt de gu­ lor trebuie să participe toate La munte,
ţinută pentru realizarea de şi Austria — inclusiv în sco­ vernământ sau luptă pentru bilă, cu cert
opuse a bazelor şi trupelor şi de stat, secretarul general statele, indiferent de orîndui- noros. Vor ;
noi paşi în direcţia îmbună­ pul folosirii mai bune a Du­ cucerirea puterii politice. A- re, mărime sau stadiu de
străine 0.3 teritoriile altor al partidului, tovarăşul tăţirii colaborării dintre ţă­ nării". supra acestora partidul nos­ dezvoltare. talii locale s
ploaie, Iar în
sT'e ;-=> noate spune că, de Nicolaş Ceauşescu, a abor­ rile balcanice. România ac­ Din punctul de vedere al tru şi-a spus deschis şi fără înalte lapovit
fapt, Euiopa este continentul da! pe larg problemele corn- ţionează cu fermitate şi per­ partidului şi statului nostru, echivoc punctul de vedere. CORNEL ARMEANU