Page 99 - Drumul_socialismului_1978_08
P. 99
476 « JOI, 31 AUGUST 1978 Pag. 3
iurae O VIATĂ SALVATĂ DOAR IN PROGRAM
In cadrul obiectivelor
stabilite pentru redresarea
După plecarea, trenului, nă. Primul cuvînt rostit
pensionarul Azaric Oprişa, după scoaterea dc sub tren economico-financiară a
►mis" la 78- de ani, din satul Lunca a fost : „Apă începuse C.A.P. Peştişu Mic s-a
In: Româ- Moţilor, a încercat să co să curgă sîngele. Cantonie
. Chineză, boare din mers. Uşa care rul Gheorghe Tulea a soli prevăzut şi realizarea de
i directă se include dinspre afară citat' primei maşini aflate secării locale pe o supra
nţa ; spre înăuntru i-a venit di la barieră să transporte ur faţă de 96 hectare. Ur
amortizare Arta plastică de amatori rect in faţă, lovindu-I. De gent accidentatul la cel mai mărind modul cum se
pe ultima treaptă a căzut.
orcască; Mina ii era sub fusul care apropiat spital, cel din Baia materializează programul,
de Criş. Aici i-a fost acor
nridice;
jentru co- mişcă dinamul, lingă roată, dat primul ajutor după ca se constată că acţiunea
omul fiind tras de-a lungul
1 marina- în Festivalul naţional liniei. re a fost transportat cil amintită a rămas înscrisă
maşina salvării la spitalul
i 4; din Brad. doar in plan, deşi efi
Atent, Gheorghe Tulea, *
silei in e- cantonierul de serviciu din Cantonierul s-a interesat cienţa desecării nu poate
Festivalul naţional „Cin- lor" de la Brad . şl mai ceea în actuala ediţie a halta Lunca Moţilor a ac mereu de sănătatea bătri- fi crtuşi de puţin pu
lui ; tarea României", conceput ales, expoziţia de sfîrşit de Festivalului naţional „Cîn- ţionat energie, alarmînd cu nului. Acum, pensionarul să la îndoială. Conduce I
fluierul şi cu fanionul gal
ca o importantă manifes an a clasei de pictură şi tarea României" se consta Azaric Oprişa se află Ia el rea C.A.P, şi consiliul
incşli de ben pe mecanicul trenului. acasă, in sat, la Lunca Mo
tare a muncii şi creaţiei li grafică a Şcolii populare tă o mai intensă preocu Acesta a oprit tocmai în ţilor, fiind în afara ori popular comunal ce pă
bere a poporului nostru, de artă din Petroşani. pare pentru îndrumarea momentul clini roata prin cărui pericol. Gindurile sa rere au despre această ii
: europene mişcării artistice de masă sese haina pensionarului. le şi ale familiei, pline de stare de lucruri ? Consi
S elecţiuni reprezintă o largă acţiune Artiştii plastici amatori Era intre viaţă şi moarte. recunoştinţă, Ie adresează
de la ce polarizează într-un sis sînt preocupaţi de a se în de către artiştii plastici De la mijloc, cu picioarele deră că altcineva trebuie
tem unitar potenţialul cadra în conceptul de artă profesionişti. sub tren, iar cu cealaltă cantonierului Gheorghe Tu să le îndeplinească pro 1
pacte a corpului afară.
creator al maselor, orien- angajată şi militantă pre In acest caz o răspunde lea cit şl tuturor celorlalţi priile programe de acţiu
Trenul a frînat brusc, a-
tîndu-l spre un obiectiv cum şi de a îmbunătăţi ca re comună revine profesio poi a dat inapoi pentru a oameni caro l-au salvat. ne ?
major : exprimarea plena litatea imaginii artistice, niştilor de a milita pentru putea fi scos accidentatul. *
ră a personalităţii umane. dorinţa de a se exprima cît bunul gust, pentru o va Azarie Oprişa s-a ales cu o ION COJOI LA CALENDELE GRECEŞTI s
Cea de a doua ediţie a mai personal atît în găsirea loare artistică înaltă, îm fisură la picior şi cu o ra ziarist colaborator s
: 6,00 Ra- Festivalului naţional ,,Cîn- ideii lucrării cît şi în re potriva pastişei, a Kit- De ciţiva ani, in halta
aincţii; 7,00 tarea României" se desfă zolvarea plastică a ei. La sch-ului, care încearcă să C.F.R. Crişcior a fost fă
Revista şoară sub semnul unei ri Brad, Traian Pleşa (pre
■ierul me- se substituie atît artei în conformitate cu prevederile cută instalaţia electrică
iletin de dicate calităţi. Numărul miul III — la pictură nai populare cît şi celei de pentru cîte un bec in ca
uidem as- artiştilor plastici amatori vi în prima ediţie a Fes amatori. bina de serviciu şi in sa *
10 Buletin din judeţ a crescut prin tivalului naţional „Cînta-
Ipereta şi Peste tot în judeţul nos legale la de aşteptare, precum v
10,25 Filo înfiinţarea de noi cercuri rea României") şi Gheoi-- şi pentru alte două în
folcloric ; de creaţie, în special în ghe Banu se remarcă prin tru, în cercurile artistice extremităţile peronului. A
ştiri ;-11,20 mediul rural, la Ilia, Baia crearea unui univers pro de amatori se remarcă cli Elena Ionescu, Deva: garanţie depăşit, lucrătoa-
ladio-TV. ; priu, prin observaţii acu Inspectoratul comercial de fost procurat cablul nece I
,U“ ; 12,00 de Criş, Dîncu Mare, Geoa- matul unei activităţi crea rea gestionară de la ali sar şi s-a plantat un
12,05 Din giu, Sălaşu de Sus, Dobra te şi calităţi coloristice toare febrile, ale cărei re stat, căruia i-am trimis mentara cu autoservire din stîip. Distanta de la stilp
.ui nostru; ş.a. şi creşterea numărului înăscute ; la Petroşani, Ma- scrisoarea dv. spre cerce
rpretative ; zultate sînt aşteptate cu tare ne-a comunicat că cartierul Dacia, Maria Po
i 3 ; 15,00 membrilor la cercurile e- ria Dîncă perseverează în
1.00 Radio- xistente la casele de cul compoziţii cu precădere in interes. cele relatate în sesizarea pa, a fost amendată con
rdonate e. tură Deva, Orăştie, Hune spirate din trecutul glorios adresată redacţiei cores form art. 71, lit. j din Le
nstantance doara, Brad, Haţeg, clubu al patriei noastre, în teh ION CÂRJOI pund adevărului. Praful MED
Buletin de gea nr. 3/1972, amendă ca
rsul fami- rile sindicatelor din Va nica „punctului românesc"; instructor Io Centrul judeţeon de copt era alterat şi, ca
mi-s cîn- lea Jiului. Karol Ambruş lărgeşte po pentru îndrumarea creaţiei atare s-a retras din vîn- re, sperăm s-o determine
18.00 Orele să fie mai atentă la pre piuă la cel de la ilumi
:rt de mu. La lucrările realizate în sibilităţile de exprimare în populare şi mişcării zare. Pentru vînzarea de natul public unde se poa
20,10 Ca- această ediţie se constată artistice de masă mărfuri cu termenul de luarea mărfurilor.
22.00 O zi o ancorare a tematicii în tehnica colajului; Xenia — ^ te lega este de circa 30
00 Melo- Bursan din Orăştie trudeş de metri. Timpul trece,
■5,00 Non contemporaneitate, artistul LA CRITICA FĂCUTĂ \ dar lumină nu se face.
cturn. plastic amator reflectă tot te în timpul ei liber ia o
1.00 Acttia- mai mult realizările hune- Pînă cînd ?
io Parada 'dorene, a oamenilor în mare compoziţie dedicată DE ZIAR |
ite ; 18,30 Eliberării ; Ion Arca din
lumna ţă- mijlocul cărora trăieşte şi Răspunzînd articolului a- i CU „OCHIOMETRU"...
tnanenţă a munceşte. Dîncu Mare e tot mai fi părut în ziarul nostru din ?
r : Mărtu- del vieţii satului din care
la Muzeul Din manifestările expo- 9 iulie 1978, intitulat, „Şe- ) Vînzâtoarele de la uni
1 Medalion ziţionale realizate de la se nasc compoziţiile sale ; ful de unitate comercială ( tatea „Gospodina" din
U clubului tînărul muncitor Gheorghe
Timişoara ; declanşarea acestei ediţii participant efectiv la actul < centrul Devei, folosesc o
economice s-au remarcat, prin calita Lupu de la depoul C.F.R. vînzării, nu un simplu a- J originală metodă de antă-
oameni- tea lucrărilor, a tematicii Simeria, se străduieşte să sistent la această actrvita- ^ rire a cknaţildr fripţi, pe
eneficii — te“ conducerea cooperaţi- t care zilnic îi servesc în
afirmarea majore abordate cu curaj redea în lucrările sale tu
itului gos- vei de consum Orăştie ne ? cantităţi mari clienţilor.
>atere la de artiştii plastici amatori, multul muncii ceferiştilor, scrie că într-adevăr, şeful ) Pe lingă faptul că nu este
[ia C.O.M. salonul judeţean de pictu colegilor săi de muncă. afişat nicăieri preţul a-
rea de de- unităţii cafe-bar — tovară- i
nişoara — ră şi grafică din luna mai Datorită talentului şi pa şui Emil Brînda — nu par- ? cestora „gospodinele" de
ţiei fizice; aici (care de regulă nici
omagazin : a.e., expoziţia cercului de siunii sale artistul plastic ticipă efectiv la procesul 1 nu poartă ecuson, sau H
tradiţie şi artă plastică de la Casa de amator aduce adeseori o de vînzare fapt pentru ca- '
ţin „mascat" cu grijă la
cultură Deva, a cercului importantă contribuţie în re a fost chemat la biroul \ buzunar), „cintâresc" por
DEVA — Magazinul nr. 69 autoservire. Unitate, al că
de pictură de la Casa de viaţa spirituală a mediului rui şef este tovarăşul Ştefan Boiaş, buna aprovizionare şi cooperativei şi s-a dispus \ ţiile de cîrnaţi nu cu cro
cultură din Orăştie, expo în care trăieşte şi îşi des deservirea civilizată a cumpărătorilor este un titlu de mîn- obligativitatea participării \ tarul cum ar trebui, ci cu
drie. în fotografie: vînzătoarea Maria Stoica, de la raionul „ochiometrul"... Trintesc
ziţia de pictură a „naivi- făşoară activitatea. De a- dulciuri, evidenţiată in întrecere. Foto: N. NEGRU la vînzare. i
rapid cirnatul in farfurie,
oliţistul la ii evaluează gramajul du
; Ultimul
seriile I-U pă ochi şi... fixează pre
iARA : Un ULTIMA „ŞARJĂ" ţul.
tat, seriile Ieri, (miercuri), a pornii spre Destine întoarse din drumul firesc al oamenilor — N-aveţi grijă, nu ne
Guerrilla Timişul de Sus ultima serie
ite furtu- de elevi din judeţ, care îşi înşelăm (? !) — răspun
ructorul) ; petrece zilele de vacanţă în ta că nu sinC lăsaţi în pace să La birtul Traian, vechi nod dea, deunăzi, vînzătoarea
Nu de puţine ori s-a scris
La sesizarea unui cetăţean
Ncw-Yorlt, berele de la munte. 100 de in. ziarul nostru despre mari bea unde vor ei. „Dorul de de întîlnire al amatorilor de a fost găsit, exact cu o zi unui client care in mod
: I-II (U- pionieri şi ulccişti din Ilune- le necazuri provocate de al răchie c dor de răchie" ! — plecări din timpul serviciu înaintea raidului nostru, un
i — tigrul Deva, Orăştie şi Sime- vorba cintecelor comerciale. lui Ia o ţuică, găsim pe Cap justificat s-a interesai de
liembvie) ; . ..i vor petrece, aşadar, ulti cool. Liniştea pe care o găsim în Bun, calcinator la Fabrica caz de Înfrăţire intr-ale bău preţul cirnaţilor.
Hunedoara, oraş unde via
turii care întrecea toate cele
mele două săptămîni din va ţa gilgiie cu putere de Ia restul oraşului ne linişteşte de dolomită şi var din C.S.H. văzute de noi şi chiar în Dacă la cele relatate,
canţa mare, pe Valea Praho ceasul unu pînă la cel două şi pe noi. Nu pentru multă in salopetă şi cu ecusonul chipuirile unui om cu min
vei. Tabăra care i-a primit, zeci şi patru şi apoi se reia vreme, pentru că în piaţa regulamentar In piept. Ne tea întreagă : Cosat Gheor mai adăugăm şi faptul că
a găzduit, în această vacanţă, într-un dans suplu şi sigur, din microraionul 6 găsim spune că e schimbul doi. ghe — str. Şiretului, nr. 6 ; in această unitate tacimu-
700 de elevi hunedoreni. trei tineri — Baba Dorel, str.
a reuşit să se debaraseze — Poate verifică cineva dacă e Cincu Mihai — satul Zlaşti, riie (in special cuţitele)
datorită unor măsuri severe Branului, nr. 10; Constanda adevărat ce ne-a spus, în Barticel Petrea — b-dul Da se dau numai la cerere,
luate de coaisiliul popular, Ioan, str. Barbu Ştcfămescu ziua de 19 august, orele 10,15. cia, nr. 17 ; Enache Ioan —
de miliţia municipiului şi mai Delavrancea, nr. 7 ; Dincă Tot aici il găsim pe Prodan str. Urcuşului, nr, 31 ; Dra atunci putem conchide că
cu seamă de opinia publică Ioan. într. Spicului, nr. 4 — Nicolac, caro stă la un frate goş Iosif str. Prutului, nr. „Gospodina" şi-a pierdut
Fafete ale — de o serie de elemente tare zoreau de tot o sticlă in str. Mureşului, nr. 11 şi 6 şi Oprişa Imbre, comuna din simţul gospodăresc.
de lichior. Ne explică că au
pe Varga Adalbert, str. Crân
parazitare care nu munceau
nicăieri şi se ocupau doar cu vrut să o bea repede dar... gului, nr. 2. Primul nu lu Bunila, satul Alun, de pro
fesie maiştri, electricieni, lă
iresponsabilităţii paharul. Munca politică-ideo- am picat noi prea... repede. crează de 5 ani- Ce-i dc-al cătuşi, muncitori cu meserii RĂMĂŞAGUL
Intre timp se face ora 10.
doilea nu-şi aduce aminte dc
activităţile
logieă,
culturale,
frumoaso şi mult căutate de
sportive, au atras către noi Prilej de uşurare pentru prie cînd n-a mai văzut o fişă dc industria municipiului şi ju
şi folositoare Căi pe mulţi tenii alcoolului. pontaj. deţului Hunedoara au găsit Marţi, 29 august, orele
.cetăţeni ai municipiului, ve de cuviinţă să nu mai lu 21,03, la Deva, în staţia
niţi, după cum se ştie prea creze (unii de mai mulţi ani)
bine, din toate colţurile ţârii. şi să se ocupe intens de bău de autobuze din Piaţa
De aceea sînt socotite stri tură. Pentru asta, au lăsat Victoriei, doi cetăţeni au
dente cazurile care se mai casele lor în pace (spaima pus un rămăşag luind ca
ivesc. de opinia publică, a vecini
Cu sprijinul miliţiei muni lor) şi s-au înfrăţit sub o martori numeroşi oameni
cipiului — însoţiţi de loco conductă de apă ce traver care aşteptau in staţie...
tenentul Şeitan Constantin şi sează rîul Cerna, in nişte
plutonierul major Chituc buruieni înalte. Au aşternut Unul dintre ei „presim
Gheorghe — am întreprins paie pe jos şi acolo dor ţea" (din experienţă) că
un raid in căutarea celor ce meau, acolo uimeau, dacă autobuzul nr. 5 nu va sosi
se mai află în prietenie cu mîncau. îu j'ur... sticle dc
sticla şi paharul. rachiu superior, rachiu alb, în următoarele 45 de mi
în centrul vechi, pe malul nute, timp în care var
spirt
diana,
ctc.
medicinal
Cernei sub cîteva sălcii ple "Cînd spunem etc., spunem, trece cel puţin 3 „opt-uri",
toase am găsit un grup care cam o jumătate de căruţă de
se cinstea de zor cu lichio sticle golite de bravii noştri 3 de „patru" şi 3 „opt-uri
rul sau coniacul matinal. La spirtari. Unul o născut în cu fund iţă". Celălalt, sus
sosirea noastră au fugit ca ţinea nici mai mult nici
„Economie de energie e- potirnichile. E ruşinos că tre 1910, ceilalţi sînt de un leat
lectrică". buie să scriem aici despre — 1935. Ultimul dintre ei a mai puţin că „cinci"-ui
Crăciunescu Isaie, muncitor fost condamnat de două ori va sosi „la fix", deoarece
pentru la Bluming (str. Furnalelor, pentru furt. Alţi patru au G.I.G.C.L.-ul este Urmă
i în ge- nr. 12, oare a găsit de cu- . fost condamnaţi in 1978 con
i cerul vîinţă că trebuie să bea o form decretului 153, articolul serioasă.
or cădea sticlă de lichior aici, pe ma 1, lit. „d“. Şi treceau minutele, tre
vor avea lul Cemei, „in aer liber". în Societatea, opinia publică
rsă. Vin- zona restaurantului Bucegi nu poate glumi cu asemenea ceau autobuzele cu nu
lerat, cu am întilnit un caz deosebit. cazuri. Judecaţi pe loc, ci au mărul 8, 4 şi 6 barat, li
rare din Mihăilă Vasile, miner la fost condamnaţi la cîte o lu nul după altul, dar
Tempera- Ghelari şi Plcşcan Ioan, co nă închisoare. Sperăm că pe
>ă noap- muna Iglovăţ, judeţul Vaslui deapsa le va aduce minţile „oinci"-ul parcă a intrat
rade, iar — ginere şi socru, al doilea la loc în creierele lor îmbic- in pămint... Cînd după 50
grade. venit să se încadreze Ia mină site de alcool. Acestor oa
)tembrie: la Ghelari — au găsit de cu meni şi tuturor celor care, de minute (la 21,53) a
cu cerul viinţă, după co au cumpărat In locul unei vieţi cinstite, sosit şi autobuzul mult aş
or cădea un cuţit de bucătărie şi o se dedau viciului băuturii, le teptat, cel care a pariat
iormă de sticlă de rachiu superior, să amintim că societatea nu
o golească in calea cetăţeni permite asemenea manifes pe „cinci" a plătit rămă
e insta- lor caro treceau iji număr tări, că fiecare cetăţean este şagul spunind : Mult face J
i mult destul de mare Ia acea oră dator să ducă o viaţă demnă,
precipi- pe acolo. Socrul şi ginerele civilizată. „experienţa" in viaţa o- 1
rmă de care la sosirea noastră a-
ile mai „Paza de noapte". proape goliseră sticla se a- De la stingă la dreapta : Clincu Mihai, Dragoş Iosif, mului I ţ
ninsoare. Desene de V. MIHAlLESCU rătară tare uimiţi de faptul Oprişa Imre. Foto: C-TIN ŞEITAN VALERIU BÂRGĂU