Page 1 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 1
----------------------------------
ANUL XXX
:---------------------------ţ
NR. 6 477
VINERI,
1 SEPTEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
1 \i
întreprinderea „Victoria" cu mari întîrzieri o serie
Călan este una din unită Interviu cu ing. de utilaje, sau nelivrîn-
ţile industriale din judeţul DUMITRU BUCUR, du-le deloc.
nostru, beneficiară de im directorul I.V. Călan — Mai exact, ce utilaje
portante investiţii în acest n-au fost livrate Ia termen,
cincinal. Pe marea plat sau deloc şi cine sînt „vi
formă industrială se con şitul anului. întrucît cel novaţii" ?
struiesc noi secţii de tur mai interesat de recupera — Cupola de la furnalul
nătorie,' furnale, cocserie, rea rămînerilor în urmă, 3, care trebuia livrată con
care vor dubla practic, în în activitatea de investiţii, structorilor în 30 iulie a.c.,
final, capacitatea de pro este beneficiarul, adică încă nu a sosit. (Furnizo
Minerii din brigada Iui Laurenţiu Kclemen, de Ia I.M.
ducţie a întreprinderii. Cu I.V. Călan, am încercat să rul este I.M.G. Bucureşti). depăşesc cu regularitate planul. Uricani, sînt optimişti. Ei işi
toate că aici au fost reali aflăm de „la sursă" care Nu se poate lucra în conti Foto : A. LICIU
zate o parte din obiective sînt cauzele acestor res nuare la furnal dacă nu
le importante, obţinîndu-se tanţe, ce greutăţi întîmpi- avem cupola. întreprinde
succese de necontestat, din nă beneficiarul, şi mai a- rea mecanică Aiud ne-a li
graficele de execuţie la zi, les, cum sprijină el con vrat cu 3 luni mai tîrziu Omul
reiese că totuşi, de la în structorul, cum acţionează construcţia metalică de la
ceputul anului pînă în împreună cu acesta, pentru maşina de turnat fontă pe
prezent, s-au adunat o se ca pînă la sfîrşitul anului bandă. începerea zidirii La
rie de restanţe în activita să fie recuperate toate ră- bateria de cocs a fost în- potrivit...
tea de construcţii-montaj» mînerile în urmă. tîrziată cu 4 luni, datorită
Dacă nu vor fi luate cele — Cauza principală a ^nelivrării de către fabrica
mai energice măsuri, atît restanţelor în activitatea din Alba Iulia a cărămizii în lumina exigenţelor trei luni în urmă. A fost Minerii s-au adunat în
din partea constructorului de construcţii-montaj con semiacide şi a calităţii sla- Statutului P. C. R., a constituită o comisie’ pe sala de apel. Pesite cite-
(I.C.S.H.), cît şi din partea stă în aceea că unii dintre documentelor Congresului lingă comitetul de partid, va minute, trenuleţul ii
beneficiarului, există riscul furnizorii de utilaje nu M1RCEA LEPĂDATU al Xl-lea şi Conferin care a primit sarcina să va duce în staţiile subte
ca aceste restanţe să nu şi-au onorat contractele ţei Naţionale ale parti stabilească cu exactitate rane, de unde coliviile ii
fie recuperate pînă la sfîr- încheiate, la timp, livrînd (Continuare in pag. a 2-a) dului, comuniştii, toţi oa comuniştii care trebuie vor cobori la fronturile de
menii muncii au datoria să-şi completeze studiile. lucru. Maiştrii de schimb
să-şi ridice necontenit ni Membrii acesteia au fost lac pontajul.
velul de cultură generală, repartizaţi pe organizaţii — Al toţi oamenii, Pău-
politico-ideologică şi pro de bază. în secţii, a înce nescuie ?
fesională, aceasta repre- put discuţia cu cei vizaţi. — Ca de obicei, da.
zentînd o condiţie esenţia Marea majoritate şi-au ex — Ceva probleme ?
lă a creşterii aportului fie primat dorinţa să-şi com
căruia la îndeplinirea ma pleteze studiile, în care — Nimic.
rilor obiective şi sarcini ce scop şi-au făcut şi cereri Ortacii lui Păunescu
le stau în faţă. în legătu de înscriere la cursurile de string rindurile. Ajunşi in
ră cu aceasta, Secretariatul pregătire. Dar nu s-a stat abataj, pun mina zdra
C.C. al P.C.R. a adoptat o de vorbă cu toţi, aproape văn la treabă. Ştiu ce au
hotărîre care să asigure, 20 de oameni neştiind încă
condiţiile necesare comple despre ce este vorba.
tării studiilor de către toţi Marţi, în ziua raidului
membrii de partid. din întreaga comisie, for
Redacţia a întreprins, mată din 5 tovarăşe, se
marţi, un raid pentru a afla în întreprindere doar de făcut. Şeful de briga
pune în evidenţă modul în inginera Lia Munteanu. dă, Constantin Păunescu,
care organele, organizaţiile — Dumneavoastră răs îi însufleţeşte In muncă
de partid şi şcolile acţio pundeţi, în cadrul comisiei prin exemplul său. Ş! va-
nează în direcţia comple de secţia F.M.I., unde sînt gonetele curg ochi spre
tării studiilor. 24 de tovarăşi care trebuie ziuă.
COMISIA LIPSEŞTE — Constantin Păunescu
DIN ÎNTREPRINDERE, Raid realizat de este un miner excepţional
IAR ACŢIUNEA LUCIA LICIU şi — spune tovarăşul Du
r. V. cAI-AN. Echipa de furnalişti de la furnalul nr. 1, condusă de Ion Stăniloiu, STAGNEAZĂ CORNEL ARMEANU mitru Făiniş, preşedintele
care lucrează în schimbul maistrului Francisc Far ago, a elaborat în acest an numai fontă comitetului sindicatului de
de bună calitate, realizând o economie de 3 kg cocs la tona de fontă. La I. M. C. Bîrcea, ac la I.M. Lupeni. Lucrează
\ Foto : VIRGIL ONOIU ţiunea a început cu circa (Continuare în pag. a 2-a)
de mulţi ani la noi. Mai
înainte a fost la sectorul
A
In comuna Rapolfu Mare III. La un frontal din sec
) Bradul —la confluenta istoriei ! torul I, stratul III, blocul
II, era nevoie de un bri
Toate forţele mobilizate la cu prezentul gadier destoinic. Toate
opţiunile au mers spre
strîngerea recoltei şi la pregătirea Păunescu. Cu trei luni in
urmă, el a preluat cu en
Bradul vine de departe răscoalei lui Horia, Cloşca 1848. Aşa este azi. Mal tuziasm noul loc de mun-
îsisămîntărilrirl din istorie. Valea Crijului şi Cri şan, din anul 1784, frumos va fi miine. şi noul colectiv. Iar expe
Alb — spun documentele iobagii din Mesteacăn a- Dar să urcăm din isto rienţa sa, buna pregătire
de arhivă — era locuită prinzind prima seînteie în rie in prezent, cind Bradul
Ţăranii cooperatori şi me ţiuni vor fi însămînţate 195 încă in epoca pietrei şi a neuitata zi de joi, 31 oc şi spiritul' de echipă dau
canizatorii din comuna Ra- ha cu orz, 425 ha cu griu — ceramicii decorate, mărtu tombrie, a acelui an singe- .cunoaşte o puternică dez rezultate excelente.
poitu Mare au de efectuat secară, 87 ha cu culturi fura rie stind obiectele de acest ros şi trist. voltare industrială şi socia Deşi tavanul nu este
un volum sporit de lucrări a- jere şi 15 ha cu legume. De fel găsite la Brotuna şi Ba- Bradul a fost, mai apoi, lă, profifîndu-se ca unul prea bine tasat, iar unii
din oraşele cu mare pon
gricole în această toamnă, asemenea, un important vo sarabasa, nu departe de centru al mişcării revoluţiei oameni din brigadă nu
ceea ce impune o organizare lum de acţiuni se întreprind oraşul Brad de azi. de la 1848, din Ardeal, de dere economică ale judeţu au mai lucrat cu combi
lui.
ireproşabilă a m.uncii tutu la strîngerea furajelor, la Pe cei care vin la Brad na de înaintare, brigada
ror formaţiilor de lucru în recoltări şi semănat pe lotu dinspre Deva, minerii din lui Constantin Păunescu
vederea folosirii cu randa rile în folosinţa membrilor Ţara Zarandului îi salută îşi depăşeşte constant
ment maxim a timpului fa cooperatori, precum şi în zo de la distanţă, înainte de randamentele cu 1—2 to
vorabil şi a mijloacelor me na necooperativizată a co intrarea in. oraş — printr-o ne pe post, indeplinin-
canizate. Potrivit programu munei. Bradul — grăiesc ace unde „craiul munţilor" — ingenioasă gură de mină, du-şi lună de lună sarci
lui de măsuri comun stabilit* Ţinînd seama de sarcinile leaşi file colbuite de vre Avram lancu — a animat — cu tradiţionalul lor sa nile de plan.
de comitetul comunal de sporite cu care sintem con me — este pomenit din a- şi condus lupta celor mulţi lut „Noroc bun". Odată a- — Pe lingă plusul de
partid şi de consiliul popu fruntaţi ■— ne spunea secre nul 1445 intr-o scrisoare a şi‘obidiţi pentru libertate junşi la Brad, discuţia cu producţie pe care-i avem
lar comunal, toate forţele tarul comitetului comunal de banului Haţegului către socială şi naţională. tovarăşul Loghin Dineş, pri deja, vom mai da pînă la
vor fi mobilizate la strînge partid şi primarul comunei jupanul loan de Brad, prin Şi e neasemuit de fru mul secretar al Comitetu sfîrşitul anului încă cel
rea recoltei de cartofi de pe tovarăşul loan Filip —, am care se cere acestuia să mos acest colţ de Românie. lui orăşenesc de partid, puţin 700 tone de cărbu
87 ha, a legumelor de pe stabilit termene de realizare rezolve neînţelegerile ivite Aşa il va li văzul Mihai primarul oraşului, se înfi ne peste plan — s-a an
a tuturor lucrărilor şi respon intre iobagii de pe Valea
95 ha, a sfeclei de zahăr de sabilităţi pe toţi membrii co Grisului Alb şi monetarul Viteazu, în anul 1600, cind ripă repede şi este întot gajat el de curind.
pe 70 ha şi a porumbului de Simion din Sioiu în proble a trecut prin Brad, spre deauna pasionantă. Iar Omul potrivit, la locul
pe 240 ha. Dealtfel, facem mandamentului comunal pen ma stringerii nisipului auri Praga, după infrîngerea de DUMITRU GHEONEA \ potrivit, şi roadele muncii
precizarea că o parte din tru agricultură, care au fost fer. la Mirăslău. Aşa l-a descris sînt certe.
lucrări au demarat şi se dezbătute recent cu toţi fac- (Continua-e in pag o 2-a) )
desfăşoară în ritm susţinut. Bradul a fost leagănul Nicolae Bălcescu, in anul G. DINU
Concomitent cu aceste ac- (Continuare în pag. a 2-a)
