Page 10 - Drumul_socialismului_1978_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Viafca de partid
economic

1
La „Clntarea României DU
Sînt necesare preocupări stăruitoare pentru 8,00 Gimm
ciliu ;
8,15
Tot ir
se vine în salopetă recuperarea restanţelor la producţia de ciment 9,10 Şoimii
pentru
Film i
9,20
pii : (
Episod
Comuniştii de Io întreprin­ Trecem în atelierul de tra­ (Urmare din pag. 1) Ghirca, lăcătuşii Mircea Bre- Margău, sudorul Nicolae Bo- plimbă fără treburi precise 9,45 Pentru
derea mecanică Orăştie şi-au tamente termice, unde oame­ ha şi Irimie Poenaru, sudo­ ţan, şeful de echipă electri­ prin secţii şi ateliere, prin neavoi
formulat un adevărat con­ nii participă la înălţătoarea „Producţia de ciment depin­ rul Mihai Andronache, lăcă­ cieni loan Danciu, se va incintă. 10,00 Viaţa
11,45 Bucuri
Nonic
de
tuşii
de în mod hotăfîtor de asi­
exploatare
cept propriu privitor la par­ „Cîntarea României" în ace­ gurarea clincherului, iar clîn- Fiorea şi Nicolae Bratoveanu strădui să muncească în aşa Despre toate acestea am 12,30 Do sh
ticiparea lor la Festivalul laşi mod, în aceeaşi tonali­ cherul — de buna funcţiona­ şi alţii". fel incit să contribuim şi vrut să aflăm şi părerea di­ 13,00 Telex
naţional „Cîntarea Români­ tate, armonizîndu-se efortu­ re a cuptoarelor — ne spu­ La secţia mori-ciment am noi la recuperarea în totali­ rectorului , întreprinderii, Ca- 13,05 Album
cuprin
ei". Anume că acesta tre­ lui întregului colectiv. Şi aici, nea ing. Ionel Bălaş, şeful discutat cu şeful de echipă tate a restanţelor pe care le rol Szabo. Dar, lucru de ne­ Woodj
buie să aibă o înaltă ţinută, un grup de comunişti au a- secţiei cuptoare. Au existat şi loan Doda, despre munca are întreprinderea de la în­ înţeles din partea unui con­ bucluc
să se caracterizeze printr-un vut frămîntări îndelungate pî- stagnări ale cuptoarelor, ca­ personalului de aici, despre ceputul anului la producţia ducător de întreprindere, a urmate
Iară c
conţinut deosebit de bogat nă au pus la punct un pro­ re au grevat producţia de perspectivele de recuperare de ciment. refuzat să dea orice relaţie caş şi
Din discuţiile şi cu alţi oa­
de idei înrudite cu inova­ cedeu modern. Este vorba de ciment a întreprinderii, dar a restanţelor. „De fapt, la presei. Dacă totuşi, tovară­ Bal la
meni ai muncii din întreprin­
dă Ro
ţia, să schimbe vechiul cu instalaţia de cifrat cu curenţi oamenii s-au mobilizat, au mori-ciment se finalizează dere, ca şi din constatările şul director are unele idei în 15,00 Finala
toată energia. După expresia de înaltă frecvenţă, un pro­ învăţat şi am depăşit multe producţia fizică a întreprin­ personale ne-am conturat legătură cu redresarea acti­ mis"
unuia din cei care participă cedeu de mare randament şi greutăţi. De curînd om termi­ derii. Ca să dăm maximă părerea — şi nu doar de a- vităţii întreprinderii, cu recu­ lin ;
perarea restanţelor, dacă do­
la această largă manifestare, de înalt nivel tehnic. Clasicul nat reparaţia la răcitorul — eficienţă activităţii noastre, cum — că la Fabrica de ci­ 16.40 Rcp-’h
IV
Ia „Cîntarea României" nu a fost bătut şi înlăturat prin grătar de la linia a ll-a, ca­ avem permanent în atenţie ment de la Chişcădaga, pe reşte sincer ca întreprinderea L„
pe care o conduce să nu
poţi veni oricum, ci printr-o efortul de gîndire al unui re ne dă speranţa funcţionă­ exploatarea raţională a agre­ lingă strădaniile marii ma­ Mitu ;
foarte temeinică pregătire, colectiv mic dar tenace şi rii la parametri şi recupera­ gatelor, respectarea riguroa­ jorităţi a personalului munci­ mai tragă judeţul înapoi la 16.50 Fotbal
Iitehni.
trebuie să vii cu instrumente inimos. Să amintim doar cîţi- rea restanţelor. De aseme­ să a reţetelor de dozare şî tor pentru o activitate con­ realizarea producţiei fizice, ! (divizii
noi nu-i refuzăm dreptul să-;
noi. Acest concept exprimă va dintre aceşti oameni : nea, la linia I efectuăm în conducerea cu atenţie a pro­ tinuă şi fructuoasă, există facă publice intenţiile. a ll-i
foarte bine faptul că oame­ subinginerii Marin Barbu şi în aceste zile reparaţii la cesului de măcinare, asigu- încă lipsuri şi neajunsuri in Considerăm că atît Comi­ directă
nul si
nii, comuniştii de aici au în­ loan Barna, lăcătuşul loan schimbătorul de căldură, ce­ rind astfel mersul continuu al organizarea muncii, carenţe tetul municipal de partid De­ 17.50 Film s
ţeles cum se cuvine cerinţa Petrescu şi maistrul Cornel ea ce va conduce la îmbu­ morilor, prevenirea eventua­ de ordine şi disciplină, de va cit şi Centrala cimentului ritimă
Uul 51
formulată de secretarul ge­ Coşovea. nătăţirea randamentului cup­ lelor defecţiuni şi deranja­ gospodărire a unităţii. In fa­ Bucureşti şi ministerul de re­ 18.40 „Copiii
neral al partidului, tovarăşul La întreprinderea mecani­ torului şi la reducerea con­ mente, calitate superioară ci­ brică întră şi iese cine vrea sort — unde se cunosc stări­ incursi
Nicolae Ceauşescu, ga în pri­ că Orăştie, în oricare atelier sumurilor de combustibil con­ mentului produs. Întregul nos­ şi pe unde vrea, în multe le de la I.L. Deva — trebuie sul mi
talent u
mul rînd să se acorde aten­ sau secţie intri, întîlneşti a- venţional. Avem oameni buni, tru colectiv, din rîndul căru­ locuri stau grămezi de deşe­ să analizeze cu principialita­ tr-un
ţie creaţiei materiale, intro­ celaşi flux de idei înnoitoare, conştiincioşi in producţie, ia se evidenţiază lăcătuşii uri, de fier vechi, de alte te şi exigenţă şi să ia mă­ eopiiloi
ducerii şi promovării progre­ de schimbare a vechiului. cum sînt maistrul Ştefan Vanea Corogeanu şi Aurel materiale, destui oameni se surile care se impun. bunicii
sului tehnic, care să asigure Recent, la atelierul de con­ 19,00 Telejui
19,30 Roadei
sporirea productivităţii muncii fecţii metalice a fost pus- în duiui.
şi reducerea cheltuielilor ma­ funcţiune un agregat nou magisti
teriale, a costurilor pro­ pentru debitarea tablei pînă Activitate intensa la recoltat Eforturi susţinute pentru inului.
Cârmei
ducţiei. la o grosime de 50 mm. Se însâmînţârilor Alexan
Cu cîtva timp în urmă co­ lucrează cu 6 brenere odată, şi la pregătirea 19,55 Publici
20,00
Film a
lectivul sculăriei, în frunte cu astfel incit productivitatea (Urmare din pag. 1) In prima decadă a lunii impulsionarea ritmului de execuţie lui Ly
maistrul comunist Mitu Cre- muncii sporeşte considerabil. septembrie a.c., vom insă- 22,00 Melodii
ţu, a primit sarcina să asi­ In prezent au loc preocupări tului în perioada optimă şi mînţa o suprafaţă de 10 m zona barajului virstdc
tus Mi
mileze şi să producă alimen­ consistente pentru reorgani­ la un înalt nivel calitativ. hectare cu Lolium multiflo- 22,45 Tel e jur
tatoare de ungere pentru li­ zarea unor fluxuri tehnologi­ Datorită aplicării cu riguro­ rum, cultură care în acest an (Urmare din pag. 1) gime mecanizat. Este sufi­ 1
niile de laminare de la ce, care să răspundă cerinţei zitate a tehnologiilor înain­ ne-a dat o producţie de cient dacă amintesc doar
C.S.H. Era nevoie stringentă de sporire a productivităţii tate am depăşit producţiile peste 40 tone furaje la hec­ tre altele, că pentru creş­ de excavatoarele electrice 15,55 Telex ;
16,00 Emisiu
de acestea pentru că erau muncii, aşa cum o cere se­ medii planificate cu 300 kg tar. Pe lingă lucrările de terea randamentului la a- de mare randament, cu cu­ ghiară
importate cu cheltuieli destul cretarul general al partidului, griu şi 210 kg orz la hectar. recoltat şi semănat, ne-am vansări (în condiţiile defi­ pele de 2,5 şi de 4,6 metri 19,00 Arii şi
din op
de mari, prin efort valutar. tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe această bază am avut propus în programul de mă­ citului de personal munci­ cubi. In ce priveşte ridica­ 19.20 1001 d<
Pentru oamenii de aici a că­ De curînd, în întreprinde­ posibilitatea să suplimentăm suri stabilit pentru campania tor) se află în curs de in­ rea gradului de utilizare a 19,30 TcJcjui
pătat o însemnătate deosebi­ re au fost repartizate 30 de livrările la fondul de stat cu de toamnă să realizăm des- troducere în subteran o mijloacelor de transport 19,50 Panora
tă faptul că inteligenţa şi cadre cu studii superioare, 17 tone cereale păioase. Să- fundatul unei suprafeţe de 4, maşină de mare producti­ din dotarea şantierului, am 20.20 Roman
tere fă
capacitatea lor profesională specializate în construcţia de mînţa de orz din soiul Miraj ha, unde să înfiinţăm o vitate pentru perforat gă­ introdus ferm permanenţa Episodi
era pusă la încercare. Pentru maşini. De asemenea, în a- o avem asigurată din pro­ plantaţie intensivă de măr. uri. Maşina — care se a- curselor „în plin“ : auto­ 21,15 Mai ai
re ? ;
o vreme în sculărie s-a cre­ ceastă vară, 36 de muncitori ducţie proprie, fiind condiţio­ Sarcinile ce revin formaţiilor flă deja la gura galeriei — basculantele transportă la 21,45 Intîlnir
at o tensiune specifică înal­ din unitate au terminat pri­ nată şi verificată din punct de cooperatori şi mecaniza­ va fi introdusă la frontul haldă materialul excavat 22,00 Cadran
tă. S-au întreprins căutări şi mul an al şcolii de maiştri. de vedere al germinaţiei şi tori sînt cunoscute şi urmă­ de lucru în aceste zile şi, iar la întoarcere aduc ba­ 22,20 Tclcjur
consultări, însoţite, cum se Aceştia au primit munci co­ purităţii. De asemenea, am rim îndeaproape materializa­ în funcţie de rezultatele last pentru depunere în
întîmplă îndeobşte, de reuşi­ respunzătoare, creindu-li-se reţinut şi condiţionat întrea­ rea lor exemplară. Mecani­ ce se vor obţine, vor mai baraj, în aşa fel îneît tim­
te şi poticneli. Dîrzenia şi în acelaşi timp condiţii pen­ ga cantitate de grîu necesar zatorii Petru Negru, Timoftei fi aduse şi alte asemenea pii neproductivi au fost KAI
priceperea comuniştilor de tru ca din toamnă să-şi con­ pentru săminţă. Pentru toată Foca şi Ion Gorcea, coope­ maşini.. reduşi la minimum. Pe de
aici însă au învins în cele tinue studiile. Se lucrează în suprafaţa care o vom însă- ratorii Ion Martin, Vasile Tur- Concomitent cu munca altă parte, preocupările din • PROG1
din urmă. Alimentatoarele se perspectivă. mînţa în această toamnă am cu, Troian Vîrciu, Teodor Co- intensă depusă de-a lungul domeniul utilizării mai e- Buletin de
fabrică acum în serie şi sînt lată cum colectivul de procurat şi vom administra drin, Ion Stingă, Nicolae celor două schimburi pre­ ficiente a timpului favora­ certul dimi
diojumal ;
fără reproş din partea bene­ muncitori, ingineri, maiştri de cîte 300 kg îngrăşăminte Neamţu, Troian Matieş, Ion lungite la toate punctele bil de lucru ne-au condus era Radio-3
ficiarului. Au lucrat aici, au la I.M. Orăştie înţelege să complexe la hectar. Pe su­ Gabor, Avram Lungu, Ion de lucru, pentru respecta­ la concluzia organizării ac­ comandăm
transpirat mult lăcătuşii Tro­ participe la Festivalul naţio­ prafaţa destinată culturii gri­ Giurgiu, Adam Gherman, bri-- rea sarcinilor din graficul tivităţii neîntrerupte la lu­ Ilustrate !
Radioprogra
ian Mihuţ Dumitru Bogdă- ului vom aplica şi amenda­ gadierele Geta Gindeş şi la zi colectivul şantierului crările de excavaţii şi de 10.00 Antolo
nal „Cîntarea României", în III baraj are încă de pe a- duiui, inima
nescu şi Vasile Sîntion, con­ mente calcaroase, iar pe 30 Angela Silea — să amintesc depuneri de balast la ba­
salopetă de kicru, prin inte­ la sută din terenurile afecta­ doar cîteva nume — dove­ cum în atenţie şi pregăti­ raj, în cadrul a două Te apăr şi
trolorii loan Visăroiu şi Iu­ mea ; 10,45 i
ligenţă şi dăruire comunistă. te culturii respective facem şi desc multă hărnicie şi răs­ rea condiţiilor necesare schimburi prelungite cores­ Radiomagaz
lian Mic şi rectificatorul Can- fertilizarea cu îngrăşăminte pundere în muncă la recoltat desfăşurării activităţii vii­ punzător. Vom trece la a- 12.00 De toi
din Pârău. CORNEL ARMEANU organice. şi pregătirea însămînţărilor. toare în anotimpul frigu­ ceastă organizare începînd 13.00 Radioji
da veselă ;
ros. în baza planului de chiar cu această lună, ce­ Doi interpri
măsuri, special întocmit, a ea ce ne va ajuta să spo­ folclorice : ]
început activitatea de a- rim evident ritmul de lu­ Nicolae Mar
provizionare cu carburanţi- cru pe şantier. lis-ciub ;
muzică ; 20,
şi lubrifianţi, cu zgură şi ridianc ; 21,
sare pentru drumurile teh­ După-amiaza de şantier cîntecc de '
nologice. Totodată, se are petrecută în mijlocul con­ Radiojurr
(luminii;,.,
în vedere izolarea conduc­ structorilor din zona bara­ ştiri; 0.0.V-:
telor şi a instalaţiilor de jului propriu-zis ne-a ofe­ zicr' Jţui
aer comprimat, pregătirea rit o imagine autentică a
utilajelor pentru iarnă şi eforturilor deosebite pe ca­
instruirea corespunzătoare re le face colectivul de a- - A
a celor ce le deservesc. ici pentru impulsionarea
— Pentru a face faţă ritmului lucrărilor în an­ DEVA ; H
greutăţilor cu care ne con­ samblu şi aducerea la ni­ la Genova
fruntăm — sublinia tova­ velul prevăzut în graficele mul post i
răşul inginer Aurel Dan, de execuţie a unora din a- riile I-ll i
DOARA : U
şeful şantierului III baraj cestea rămase în urmă. Es­ depărtat, si
— acţionăm cu toată exi­ te imaginea unei munci căra) ; E i
genţa în sensul folosirii cu bărbăteşti, prin excelenţă, fericirea
Eu, tu şi
maximă eficienţă a utilaje­ plină de responsabilitatea O noapte fi
lor, cu atît mai mult cu pe care o impune un ase­ struclorul) ;
New-York,
cît la lucrările de bază menea obiectiv de prim ile I-II (Uni
tigrul Mala'
de la baraj operaţiunile se rang, cum este barajul de brie) ; LU
patrie,
serii
Panoramă din Vulcanul zilelor noastre. Foto: GH. OLTEANU execută aproape în între- pe Rîu Mare-Retezat. ral) ; Aripii
(Muncitoresi
I Iarba verde
citoresc) ; i
De cînd au început să pă­ ze conturile unităţilor. Pen­ ceva scăzămintc Ia furaje, le fără mişcare". Astea nu asta n-o mai înţeleg. O fi 14 000 Iei (!), m-am oprit toc­ gloriei (Min
lească specialiştii în deturnă­ tru mine a rămas şl acum o care au fost „consumate" de sînt nişte documente chiar avut el C.A.P.-iU activităţi a- mai la Simeria. Aici nu m-au LA : E atît
rile aeriene, a crescut se pa­ enigmă cum magazia C.A.P. nişte animale imaginare. Şi, de pe timpul Miciei, ci sînt nexe şi i-au rămas aceste mirat atit de mult nici cei rieirea (Mu
re numărul celor tereştri. Să Tciu a fost uşurată de 5 000 pentru ca lista să fio com- contemporane cu moi. Ele c- materiale, insă n-am reuşit peste 6 000 ici pontaţi in plus NOASA : T
nu care cumva să credeţi că kg grîu, produs zice-se dat să înţeleg de ce atiţia ani au la recoltarea sfeclei, nici că press, seri
această a doua categoric are unor constructori peste ma­ stat blocate fondurile res­ s-au făcut ceva recepţii şi citoresc) ; 1
ceva în clin sau în minecă nopera prevăzută In docu­ pective. La fel nu m-am pu­ s-au confirmat lucrări ne­ play (7 Noii
cu deturnările de pămînt mentaţia tehnică (!). Pentru tut dumiri de ce alţi vreo efectuate, ci m-a surprins Eu, tu şi
(deşi am mai auzit că pe ca socoteala să fie rotunjită Foileton 8 000 led au fost „băgaţi" şi consumul exagerat de benzi­ ua Roşie) ;
ici pe colo suprafeţele unor şi încheiată cu bine, 11 s-au ţinuţi in nişte stupi, care nici nă peste normele legale. Da­ Recompensă
C.A.P., mai ales cele arabile, mai servit şi nişte mese albine n-au avut şi nici mie­ că ar fi să zicem, in discu­ (Minerul) ;
cresc sau scad misterios). gratuit, contravaloarea lor re n-au produs. Văzîndu-şi ţie acolo cîtcva zeci de li­ liţistu], pilo
Detumătorii despre care vă ridicindu-se la 5 500 lei. Să dcsconspirală intenţia de a tri, nu ar fi fost aşa bătă­ trla); Acţiur
vorbim, sînt înzestraţi cu un tot lucrezi cu asemenea sti­ Deturnări... terestre organiza un muzeu de me­ tor la ochi. Cind mă gindcsc (Flacăra) ; i
talent aparte, avind prefe­ mulente. Ba era să uit de tale „rare" şl de lemn cu ca­ că sint in discuţie peste Căpitan la 15
rinţe pentru cunoaşterea în­ povestea cu prunele, la care racteristici apicole, conduce­ 10 000 1, nu prea găsesc „ar­ cultură) ; H
suşirilor unor bunuri şi va­ unitatea, în loc să cîştigc, a rea unităţii a promis (şi cred gumente" să fac concesii. (Popular) ;
lori concrete, „mişcătoare", ieşit în pagubă la pohtaje cu că se va ţine de cuvînt) că Mă opresc deocamdată aici denourg, se
din unele cooperative agrico­ vreo 1 700 lei. Mai sînt şi pletă, mai adăugăm că au videnţiază ceva cantităţi bu­ va lichida fişele fără mişca­ în speranţa că „deturnările" LAN : Doc
le. Spre ştiinţa dumneavoas­ alte asemenea „mutaţii" care fost amplificate şi perlsabili- ne de bandă de cupru, tablă re, punînd in circulaţie fon­ amintite vor fi soluţionate (Casa dc cu
tră vă „developez" cîtcva ca­ par mărunte, dar cintăresc tăţilc la porumb. de aluminiu, ţeavă şi tablă durile imobilizate. favorabil (adică în spiritul a- telea conţin
zuri de ultimă oră, Venirfd pe ruta spre Deva, de cupru şi nişte- nituri. Da­ părării avutului obştesc al SIMERIA ; :
greii priii conturile Unităţii. Străbătind Deva, unde la C.A.P. In cauză), iar alte a-
Profltind de slăbiciunea (a m-am oprit să văd ce mai e că ar fi vorba de vreo sută C.A.P. am constatat că s-au (Mureşul) ; :
semenea
se citi corect indiferenţa) u- Ca să nu rămină mai pre­ nou pe la C.A.P. Veţel. Aid, două de lei treacă, meargă, mai găsi loc. „mişcări" nu-şi vor periculoasă,
nor contabili şefi faţă de a- jos, cu o deturnare de zile ca să vezi şi să nu crezi, se mai putea trece cu ve­ servit mese gratuite (nerccu- mina) ; TEL
vuţia obştească, detumătorii maţi s-a înscris şi şeful fer­ surpriză mare. M-au apucat derea. Dar cind una peste pcrale de la beneficiari — măvara e i
reuşesc de minune să subţic- mei zootehnice, care a făcut durerile d* cap vâzînd „fişe- alta fac vreo 15 000 de lei, n-n.) in valoare de peste T. DOBRICEANU rul); GHEL,
(Muncitoresc