Page 101 - Drumul_socialismului_1978_09

Proletari din foafe fările, unifî-vS f
ANUL XXX

NR. 6 502

simbăta,
30 SEPTEMBRIE

1978

JUDEŢUL HUNEDOARA
4 pagini — 30 bani

EXPOZIŢIE Preşedintele R.P. Besr&gladeslh
ANGAJAMENTUL NOSTRU DE XILOGRAVURĂ
Azi, la ora ÎS, are loe la
Sala galeriilor do artă din va efectua o virila oficiala
5 Mîîj?‘R.TVR! T MI Deva xilogravuri, semnate de de prietenie în România
vernisajul
expoziţiei
do
graficiană Eva Sutfl. Aceas­
tă expoziţie cuprinde ua
număr do 20 do lucrări.
CE AJI ÎNTREPRINS • CUM ACŢIONAŢI • CARE SINT REZULTATELE; Expoziţia — organizată do Ea invitaţia tovarăşului Rahman, împreună cu
filiala Deva-Petroşanl a U- Nicolae Ceauşescu, pre­ doamna Ziaur Rahman, va
niunit artiştilor plastici şl şedintele Republicii Socia­
comitetul Judeţean de cul­ efectua o vizită oficială de
tură şl educaţie socialistă liste România, şi a tovară­ prietenie în România, în
şei Elena Ceauşescu, pre­
— cămine deschisă pînă Ia
Siderurgiştii le la Călan işi îndeplinesc data do 20 octombrie a.c, şedintele Republicii Popu- prima parte a lunii octom­
MAGAZIN
DE PREZENTARE - lara Bangladesh, Ziaur brie 1978.
ŞI DESFACERE Inde-
Pentru a
angajamentele asumate in întrecerea socialistă! ralna publicului larg pro­
la
pune
dusele salo, Fabrica de în-
— Ştim că anul 1977 a de valorificare a potenţialu­
fost un an de vîrf în mun­ Convorbire cu tovarăşul lui tehnic şi uman de caro malta
că şi realizări pentru side­ GHEORGHE BUCUR, dispunem.
rurgiştii Călanului. Succe­ secretar adjunct al — V-am ruga să vă o- călţămlnte de la Hunedoa­
sele continuă şi în acest al comitetului de partid do la priţi asupra măsurilor şi ra a deschis Sn localitate
treilea an al actualului cin­ I.V. Călan acţiunilor cc vor fi între­ — In cadrul complexului
cinal. Care sînt cele mai prinse în continuare, pen­ comercial „Bucegl", do pe
bulevardul Dacia — un ma­
semnificative realizări, to­ avem realizat suplimentar tru îndeplinirea sarcinilor gazin de prezentare şl des­
varăşe Bucur ? la producţia globală 24 mi­ şi angajamentelor acestui facere a unui bogat sorti­
lioane lei, la producţia al treilea an, hotărîtor, al ment de pantofi pentru fe­
— Ca rezultat direct al marfă 24 milioane lei, o actualului cincinal ? mei. în curlnd, noul maga­
funcţiona
cu
va
pro­
zin
muncii pline de dăruire şi producţie netă de peste 11 — Comitetul nostru de gram non-stop.
devotament al întregului milioane lei, beneficii în partid, consiliul oamenilor O VECHE DORINŢĂ
nostru colectiv, îmbunătă­ plus însumînd 484 milioane muncii, birourile organiza­ ÎMPLINITA
ţirii stilului şi metodelor .lei, iar productivitatea ţiilor de bază acţionează Locuitorii satului Fornă-
de muncă în toate organi­ muncii a crescut în aceas­ stăruitor şi eficient în di­ dia, din comuna Şolmuş,
zaţiile de partid, ca şi în tă perioadă cu aproape 700 recţia utilizării mai bune a şi-au văzut Împlinită o ve­
electrificarea
che
dorinţă
:
organele colective de con­ lei pe fiecare om al mun­ tuturor capacităţilor de pro­ satului. Lucrările de elec­
ducere, în 1977 I.V. Călan cii. Aceste valori se regă­ ducţie, pentru organizarea trificare s-au realizat prin
in
a obţinut cel mai înalt ni­ sesc în 6 230 tone fontă ce­ superioară a producţiei şi a contribuţia In bani şi cu
cetăţenilor
muncă
şi
a
vel de producţie din istoria nuşie de bună calitate, muncii, asimilarea în fabri­ sprijinul statului do către
sa de aproape 110 ani. In 3 200 tone produse cărbu­ caţia curentă a noi produ­ specialiştii electricieni ai
produse fizice, s-au dat noase, 367 tone radiatoare, se de complexitate superi­ I.R.E. Deva. Acum, şi cetă­
ţenii din acest sat an lu­
peste plan 12 700 tone fon­ 2 035 tone utilaje de tur­ oară, sporirea productivită­ mină electrică in case. Şi
tă cenuşie, 5 900 tone pro­ nare pentru oţelării, 110 ţii muncii fiecărui lucră­ o mare bucurie a lor este I.C. OKAŞTIE — sectorul senlărio. Strungarul borverghist
Cornel Adam esto un meseriaş apreciat de toţi colegii săi
duse cărbunoase, 2 191 tone tone cilindri de. laminor, tor, reducerea cheltuielilor că pot viziona programele datorită faptului că Execută numai lucrări de bună caii-
utilaje de turnare pentru cifre care, comparate cu materiale, economisirea me­ de televiziune. tate şi pentru că este unul din muncitorii cei mal disrrlpU-
oţelării, 1191 tone cilindri cele ale anului trecut, dau talului, a energiei electrice AUTOBUZ SUPLIMENTAR naţi. Foto : VIKGH, OJNGIU
De­
de laminor, 383 tone radi­ garanţia că 1978 va fi şi şi combustibilului — toate va Autobaza de " călători sprijinul
In
venit
a
atoare şi altele. Acestui mai bogat în realizări. In aceste măsuri şi acţiuni a- muncitorilor, elevilor, ai tu­
spor cu care am contribuit continuare, comuniştii, toţi vînd ca principal scop creş­ turor călătorilor de pe raza Din cronica
în 1977 la îndeplinirea an­ oamenii muncii de la I.V. terea mai accentuată a e- comunei Brănişca prin su­
plimentarea cu încă un au­
gajamentului de onoare al Călan, acţionează pentru ficienţei economice a între- tobuz pe acest traseu, In
organizaţiei judeţene de creşterea laturilor calitati­ orele de virf. Această mă­ întrecerii socialiste
partid, colectivul nostru îi ve ale întregii producţii, Convorbire realizată de sură face ca transportul
in comun să se desfăşoare
adaugă anul acesta valenţe promovarea pe scară tot GH. I. NEGREA In condiţii cu mult mal
noi. Pe 8 luni, perioadă pe mai largă a progresului bune. (MIKON TIC, ziarist AU FOST ASIMILATE lare din ţară. In prunele 3
care sînt făcute calculele, tehnic, sporirea gradului {Continuare in pag. a 2-a) colaborator). luni ale acestui an, aici s-au
Şl SE PRODUC produs piese do schimb şl
PIESE DE SCHIMB subansamble in valoare d«
400 000 lei.
in comuna Beriu Depozitul de prelucrarea şl
colectarea metalelor din Sl- REALIZĂRI MERITORII
meria este dotat cu unelo IN COOPERAŢIA
Sînt necesare eforturi mult mai maşini import. Pînă nu provenite DE CONSUM
utilaje
si
demult,
din
ori de eîte ori se defecta o
piesă, trebuia să se aştepte Cu rezultate prestigioase
susţinute pentru recuperarea primirea ei din import. Pen­ încheie 3 luni de activitate
tru
eliminarea
acestui
impe­
al
şi
colectivele
diment, deci şi a importului, muncii din do oameni da
cooperaţia
de
valu­
economii
întirzieriior la recoltări realizarea efectuarea reparaţiilor mărfuri cal amănuntul, clo
consum.
desfacerea
de
La
şi
tare
intr-un timp cît mal scurt, au realizat planul in propor­
în urma studiilor făcute do ţie de 103 la sulă, punlnd la
şi Insămfăril specialişti, s-a de trecut la asi­ şi dispoziţia populaţiei, peste
colectiv
un
muncitori
milarea şi producerea de plan, mărfuri in valoare do
18 milioane lei, din oare în
Volumul însemnat de lu­ de 50 la sută. Pentru pregă­ piese de schimb pentru pre­ sectorul alimentaţie publică
se,
milioane
Iei.
crări ce trebuie efectuate tirea temeinică a recoltei, cum, foarfeci şi macarale. A- 8,9 fost realizate în Achiziţiile
colectivul
atelierului
propor­
au
pentru strînaerea fără pier­ aşa cum dealtfel s-a stabi­ mecanic — din rîndurile că­ ţie de 107 Ia sută, cu un plus
deri a recoltei şi pregătirea lit şi în programul de re­ ruia se evidenţiază Marin de i,6 milioane lei, ia pro­
subinginer,
Ion
Suciu ducţia
unor baze trainice producţi­ dresare economico-financiară Tot, Marin Rădulescu, strun­ marfă planul a fost
şi
ei din anul viitor în cele a C.A.P., pe 40 de hectare gari, Viorcl Barb şi Caprian depăşit cu 8 procente, adică
cu 3 milioane lei, la prestă­
patru cooperative agricole s-au aplicat amendamente Mocanu, lăcătuşi, Ion Pasco- rile pentru populaţie — cu
din comuna Beriu impune calcaroase, iar 30 au fost tă, frezor şi alţii — produ­ 5 procente, tar Ia export cm
mobilizarea în cîmp a în­ fertilizate cu îngrăşăminte ce piese de schimb nu numai 10 procente. în acelaşi timp,
fost
depăşite
ci beneficiile
au
proprii,
nevoile
pentru
tregului potenţial de forje şi chimice. Interlocutorul şi-a pentru toate unităţile simi­ cu ISO mii lei.
mijloace mecanizate, precum exprimat însă nemulfumirea I.M. UR1CANI: Aspect din lămpărle.
şi realizarea unor randamen­ pentru ritmul lent al lucrări-
te maxime de către fiecare lor_ la fertilizări şi însămîn-
formafie şi cu fiecare utilaj fărî datorită, pe de o parte, Mai intii, pentru luare drum anevoios, complicat. |
în scopul înlăturării înfîrzie- lipsei mijloacelor mecaniza­ aminte, o reflecţie a lui Si­ Sensul unei Pentru mine n-ar fi durere
rilor mari înregistrate la te, iar pe de altă parte, Re­ mian Budescu, cunoscutul mai mare decît aceea de
recoltări şi însămînfârî. Con­ asigurării din vreme a se- şei de brigadă din sectorul a se spune despre un ti-
semnăm ca un aspect pozitiv minfei_ de orz necesară. Deşi III al I.M. Uricani. muncitoreşti năr: acolo, la Simion Bu­
faptul că primarul comunei, au existat unele suprafefe e- — Ceea ce e sănătos, descu, n-a Învăţat mare lu­
losif Nistorescu, preşedinte­ liberate şi pregătite, s-a tă­ demn şi cinstit în noi, a cru ! In brigadă sintem
le C.A.P. Beriu, loan Cosor, răgănat inadmisibil însămîn- sădit, cu rădăcini puterni­ deschizind drum cărbunelui cinci Iamilii din sat (m-am
cît şi tovarăşii din conduce­ }area lor, astfel fiind dimi­ ce, adincul. Aici n-'ai cum spre ziuă. Chiar şi in acest născut la Brodeşti—Vaslui!);
rea C.A.P. Căstâu au oferit nuate şi realizările pe co­ să-i înşeli pe alţii, deci nici bioc-note© an, brigada condusă de el muncesc cu Constantin Po-
exemple demne de urmat mună la lucrarea respectivă. pe tine însuţi nu te poţi are un plus de peste 70 povici de peste zece ani.
pentru to}i cooperatorii, si- Prima unitate din comună înşela. înveţi şi' munceşti, te mi. Important este faptul Cu tinerii trebuie să ai răb­
tuîndu-se printre primii la care a terminat recoltatul impui prin ceea ce faci, ce-ii aparţine nu-i omis, o- că Simian Budescu a avut dare (am avut parte de
muncă, la sfrîngerea recol­ cartofilor este C.A.P. Orăşfi- cofit, copoloşit... mulţi „elevi* în cei nouă vreo 32, unii sînt mineri a-
tei de cartofi sau de sfeclă oara de Jos, dar nici aceas­ prin hărnicia, prin cunoştin­ Un mod de a gîndi, sen­ ani de cind este şef de bri­ cum — Gheorghe Schinea-
de zahăr. ta nu şi-a onorat integral o- ţele, prin calităţile tale per­ sul unei existenţe, coordo­ gadă, pe care i-a iniţiat nu, Ion Popovici, Ion Vâlea-
Din dialogul purtat cu in­ bligajiile de livrare la fon­ sonale. Ochiul colectivului natele educaţiei profunde, nu, Aurel Macoviduc, Vasi-
ginerul şef al C.A.P. Sibişei, dul de sfat. La capitolul în- îţi cîntâroşie fapta, gestul, în tainele meseriei de mi­ le Munteanu), oridnd pat
Nicolae Crăciun, am refinuf sămînjări nu se poate vorbi sirguinţa, munca, fără gre­ muncitoreşti, primite de a- ner. „Nu-i uşor să predai lucra la Gheorghe Scorpie,
că la unitatea amintită s-a decît de restante, deoarece şeală. Iar răsplata, ca şi cest bărbat în cei peste de la catedra adîncithti
terminat recoltatul cartofi­ unitatea are pregătit patul critica, vin după cuviinţă. douăzeci de ani de cind lu­ lecţii profesionale. Aici, din­
lor, dar trebuie urgentată li­ Departe de sentimentalism, crează in mină. A săpat, el colo de vorbe, se cer de­ DUMITRU DEM IONAŞCU
vrarea Ia fondul de stat, pî­ N. TlRCOB cu dragoste intr-adevăr sin­ şi ortacii lui, peste 15 km. monstraţii practice. De la
nă ieri nefiind onorate pre­ ceră, pentru că nimic din de galerii subpămîniene, teorie la practică e un Continuare în pag. a 2-a)
vederile decît în proporjie {Continuare in pag. a 2-a) V