Page 102 - Drumul_socialismului_1978_09

Pas. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI î

Viafa de partid ANGAJAMENTUL NOSTRU I i*so:

rea ■ MTT.TARFîîîî T/FÎT 12.00 Telex

12.05 Rom:
tare
mlnful ‘hfŢCE ÂŢl iNTREPRINS; •TCUNfĂC^I^ATI[f ^CAIîlSiNTv REZ^lTATELE 12,55 Publi
luare.
13.00 Curs
ni o] A
• Siderurgiştii de la Călan işi îndeplinesc 14.05 Docu
13,25 Muză
Canoi
Tn curînd, în toate orga­ baterii, să selecteze cu a- organizaţiilor dc bază au munt
studă
nizaţiile de bază din între­ tenţie bibliografia de stu­ fost create, în această va­ 15.00 Stadl
prinderea de materiale de diu, să poată acorda une­ ră, cercuri de nemembri angajamentele asumate in întrecerea socialistă! 10,30 Agen
construcţii Deva se va des­ le consultaţii-înaintea dez­ de partid. Cercul de pe lin­ 17.00 Trag<
chide noul an de studiu baterilor, să sprijine pe gă comitet numără 17 to­ zare
în învăţămîntul politico- tovarăşii care întîmpină u- varăşi, iar cele de pe lîngă 17.15 Clubi
Bine
ideologie. Comitetul de nele greutăţi în însuşirea organizaţiile de bază — 106 (Urmare din pag. t) regie proprie execuţia unui telicrul mecanic, atelierul 18.15 Şapte
partid şi birourile organi­ tezelor şi conceptelor, în tovarăşi. Toţi au fost înca­ mare volum de construcţii de eocs-brichete obţin, în nicn
zaţiilor de bază, comisiile realizarea unei legături or­ draţi în învăţămînt ; cel cu gii noastre activităţi de metalice. Acţionăm în această ordine, succese de litice
de învăţămînt politico-idco- ganice a acestora cu viaţa, perspective imediate de a producţie. Astfel, pe 8 luni, strînsă conlucrare eu con­ prestigiu. Din mijlocul a- naţio
îogic s-au străduit să asi­ cu munca practică ce o fi primiţi în partid i-am înregistrăm o economie de structorul pentru ca pe cestor harnice colective 18.35 Auto)
Iau c
gure o bună pregătire or­ desfăşoară în întreprinde­ încadrat în cursurile de 2,29 lei la 1 000 lei pro­ platforma siderurgică de la muncitoreşti au pornit ini­ 19„30 Telej
ganizatorică a acestuia. re. Pe de altă parte, am partid, iar ceilalţi — în ducţie marfă, iar la chel­ Călan noile obiective să ţiativele : ,.Brigada de pro­ 20.00 Telce
Trăgînd unele concluzii ţinut seama şi de cerinţa cele ale sindicatului. Cei tuielile materiale 6,29 lei fie puse în funcţiune la ducţie şi educaţie socialis­ 20,45 Film
din desfăşurarea învăţă- ca propagandiştii să fie 17 tovarăşi cave formează la 1 000 Iei producţie mar­ termen, chiar înainte de tă", aplicată astăzi de 41 gat,
mîntului în ultimii doi ani, oameni conştiincioşi şi să cercul de nemembri de fă. Dealtfel, indicatorii de termen. formaţii de lucru cu a- dul 1
am recurs la unele reorga­ îndeplinească cu plăcere partid de pe lîngă comitet eficienţă ne arată că lu­ — Este cunoscut că între proape 2 000 de oameni; 21.35 Intilr
nizări care să ducă la îm­ această importantă sarcină. au fost constituiţi într-un crăm cu 15-20' la sută pes­ secţiile şi atelierele LV. „Contul colector de econo­ umoi
bunătăţirea conţinutului Ne-am îngrijit, de ase­ cerc aparte, pe oare îl con­ te capacităţile proiectate. Călan se desfăşoară o per­ mii", pe care o aplică 28 22,10 i'-’
activităţilor colective. De menea, ca pe lingă fiecare duc ca propagandişti doi — I.V. Călan va cunoaş­ manentă întrecere în mun­ de formaţii cu 1 363 de lu­ 22,20 Cam]
pildă, la secţiile de mate­ propagandist să avem şi secretari adjuncţi ai comi­ te în scurtă vreme o mare că, din rîndurile acestor crători ; „Să lucrăm o zi de
Turn
riale izolatoare, prefabrica­ un . ajutor, care să-l supli­ tetului de partid. dezvoltare. La Călan se colective se lansează ini­ pe lună cu combustibil, e- ţiuni
te şi mecano-energctică am nească în împrejurări ne­ Tot în această perioadă, pregăteşte o premieră a si­ ţiative muncitoreşti va­ nergie şi materiale econo­ Romi
creat un număr mai mare prevăzute. Aceştia au par­ secretarul comitetului de derurgiei româneşti. Ca be­ loroase. V-am ruga să vă misite". înregistrăm, de la
de cercuri, reducînd astfel ticipat la pregătire alături partid, tovarăşul Nieolae neficiari, cum veniţi în în- referiţi şi la aceste aspec­ începutul anului, economii
numărul cursanţilor în fie­ de propagandiştii titulari, Devian, a continuat activi­ tîmpinarea acestei premi­ te care fac cinste siderur- la cheltuielile materiale,
care cerc. Aceasta va da ca să zic aşa. Am urmărit tăţile specifice cu tinerii ere ? giştilor. materii prime, combustibil
posibilitate unui număr ca de fiecare dată să se membri de partid. —- .Intr-adevăr, întreprin­ — Sub permanenta în­ şi energie în valoare de
mai mare de tovarăşi să prezinte toţi tovarăşii la Considerăm că s-a mun­ derea noastră va cunoaşte drumare şi conducere a co­ 8 055 000 lei. PROGR,
participe la dezbateri, dis­ cursurile de pregătire. cit cu simţ de răspundere o mare dezvoltare. Premie­ mitetului nostru de partid, întregul colectiv de side- dioprogra
cuţiile căpătînd dinamism. In aceste zile, comitetul în pregătirea noului an de ra siderurgică va însemna comitetul sindicatului şi rurgişti de la Călan, în Radiojurn
UCvident că această acţiune de partid a întocmit gra­ studiu în învăţămîntul po- punerea concomitentă în consiliul oamenilor muncii frunte cu comuniştii, este presei ; 8,
diilor ; 9,<
am completat-o cu recruta­ ficul desfăşurării Invăţă- litico-ideologic şi că aceas­ funcţiune a cocseriei, aglo- au iniţiat şi lansat acţiu­ ferm angajat în muncă, 9,05 Audii
rea unor propagandişti noi mîntului politieo-ideologie. ta se va resimţi de-a lun­ meratorului, furnalelor şi a nea ca încă din ultimele pentru a-şi spori mereu Buletin d
din rîndurile comuniştilor, Au fost stabilite zilele — gul desfăşurării lui. unei moderne turnătorii de luni ale acestui an să lu­ partea de contribuţie la în­ viista lite
Legendă
muncitori, maiştri, ingineri, altele deeît în cele în care fontă. Practic, în 1980, ca­ crăm la nivelul cerinţelor făptuirea exemplară a an­ doine şi
•economişti, oameni cu ex­ au loc adunările generale VALER ŢIMPĂU pacităţile actuale de pro­ sporite ale anului 1979. gajamentului organizaţiei 11.00 Bule
Alias
cub
perienţă bogată în munca ale organizaţiilor de bază, secretar adjunct cu ducţie se vor dubla. Ca Spre lauda lor, colectivele judeţene de partid — 5 tec» ,,U’ ]
•de partid, cu un nivel po- pentru a da posibilitate problemele de propagandă beneficiari sprijinim con­ de muncă de la turnătoria miliarde lei producţie in­ eră Radă
IHico-ideologic şi profesio­ cursanţilor să se pregăteas­ a! comitetului de partid structorul cu sudori, lăcă­ I, turnătoria a 11-a, fur­ dustrială suplimentară, în tin de şti
nal corespunzător. La re­ că temeinic şi să se prezin­ de la I.M.C. Deva tuşi, zidari. Am preluat în nale, turnătoria a IlI-a, a- acest cincinal. oomponisl
fiori u ; 12
crutarea noilor propagan­ te în bune eondiţiuni la 15.00 Mcr
dişti am ţinut, de- aseme­ activităţile colective, sălile Radiojurn
nea, seama de încă două în care au loc acestea şi vertismen
•elemente importante. în orele desfăşurării. rii ; 20,00
melo
şi
primul rînd, ne-am orien- Asemănător am precedat SEMVL mi 20,30 Azi,
>tat ca aceşti oameni să nu şi la pregătirea învăţămîn­ te radioft
tfie încărcaţi cu prea multe tul ui organizat de sindicat 20,40 Cădi
Radiojurn
.sarcini, astfel îneît să aibă şi U.T.C. Aici mai subli­ nul dansi
••timpul necesar de pregăti­ niez faptul că atît la nive­ de ştiri ;
re temeinică a temelor ce lul comitetului de partid, muzical i
'.urmează să fie supuse dez­ cît si la cel al birourilor TIMIŞ O
Htatca ra
(Urmare din pag. 1) sipeşte banii fără folos ? populare
Cum te obişnuieşti, aşa vei naţionalii!
care ii cere mereu. Cum zic, rămine o viaţă ! E un sfat. rc ; 18,30
porane :
cu tinerii' trebuie să ai mai Dar ce valoare are o po- che, ţară
intii de ţoale răbdare, o vaţă dacă nu este urmată? duri pe s
răspundere aparte, perma­ Pentru aceasta îmi apropii 20.00 Glie
nentă, Educarea lor începe pe cit este cu putinţă bri­
de ta poanta minei, l-ai dat gada, minerii şi mai ales i€«j
(Urmare din pag. 1) de legume, cu excepjia vfer- portarului bună-ziua and ai pe tinerii noi veniţi, caut să
zei de toamnă. O contribu­ trecut pe lingă el ? Nu I. fiu mereu împreună cu ei...
«germinativ şi asigurat front ţie de seamă la recoltări Atunci intoarce-te din drum Greu ? Este ! Dar trebuie.
DEVA:
•de lucru pentru trei zile, dar şi-au adus-o cooperatorii şi salută-I, băiete, că n-ai Neapărat trebuie !". seriile I-1J
x-a întîrziat primirea semin­ Ioana Tătar, Maria Cucu, intrat in casă pustie. Ba­ din viitor
ţei de orz, iar cea de grîu Maria Bărboni şi Ana Du- nul e un drept al fiecăruia, Cuvintele sună apăsat. DOARA:
aşteaptă în magazie (!). Me­ mitreasă, precum şi elevii de Ca un crez de viaţă. Pen­ a lui Olse
unea „A
canizatorii Aurel Arghitan şi la şcoala generală din loca­ dar şi o răspundere in a-l tru că oamenii se cunosc şi structorui)
IPetru Parascliiv depun efor­ litate care au recoltat şi cheltui cu chibzuinţă, pen­ var să se regăsească, cu Brigada
turi stăruitoare pentru exe­ cartofii de pe o suprafaţă tru că-i munca ta, efortul pasiunile lor pentru mese­ rea) ; (
(7 Noicn
cutarea lucrărilor de sezon. de două hectare. Ca şi la tău. Tinerii, mai ales „bo­ rie, cu setea lor de nou, re urcă
IPentru a amplifica reaJizări- celelalte cooperative agrico­ bocii" veniţi la mină, tind cu mindria datoriei împlini­ blica) ; L
fle se impune o bună orga- le din comună, nici la Be­ să-i cheltuiască uneori a- te, şi Simion Budescu ştie P'"lodii ((
mizare a muncii, în special riu nu s-a acţionat energic iurea, Miine va avea fami­ aceasta şi rămine o pre­ i _.l pecct
VULCAN
ila eliberarea cu operativita­ pentru creşterea suprafeţelor lie, răspundere, datoria să zenţă perpetuu vie, o per­ cilorcsc) ;
te a terenurilor destinate în- însămînţate cu orz şi grîu, (Minerul)
isămlnfărilor de toamnă. deşi există asigurat front de educe la rindu-i pe alţii. sonalitate care trezeşte res­ Pair play
UR1CAJM1
Cum o s-o facă dacă el ri­
La cooperativa agricolă lucru pentru trei zile. Noul edificiu al Centrului de cercetare şi proiectare din pect, admiraţie. şină <7 N<
idin Căstău s-a încheiat re­ Secretarul comitetului co­ cadrul C.S. Hunedoara. Foto : VIRGIL ONOIU Sep.e'nibrii
coltatul sfeclei de zahăr, e- munal de partid şi primarul ORAŞTLE
tria) ; A
iforturile fiind concentrate la comunei ne-a spus că săp- nent (I
strîngerea şi înmagazînarea tămînal comandamentul local AGIU-BAl
ua lămiilo
producţiei de cartofi. Şi la pentru agricultură analizează Un colectiv de muncă hunedoreancare nu este anonim cultură) ;
•această unitate sînt destul de desfăşurarea lucrărilor de bărbat, ai
ianemice însă rezultatele la recoltat şi însămînţări, stabi­ le I-H (P
însămînfări. lind măsuri corespunzătoare Pe Ic începutul secolului aprecieri din partea benefi­ se bit de apreciate in ca­ Vaţa de Jos folosesc căr­ Patima ;
tul, pilot
Cooperatorii din Beriu au în vederea urgentării lor. De­ nostru - spun localnicii — ciarilor, iar sarcinile de drul Combinatului chimic bunele inferior de Jebea. de cultui
efectuat recoltatul cartofilor oarece există serioase în- la Vaţa de Jos a luat fiin­ plan sint realizate integral, Govora, la Craiova, Drăga- La toate locurile de mun­ Tentacule
de pe mai mult de 20 ha din fîrzierî, în special la însă­ ţă o fabrică de var. Din pe sortimente. Muncitorii şani şi în alte părţi. Apoi, că se lucrează intens. LIA : Ci
cele 40 planificate, eviden- mînţări, se impune cu acui­ documente aflăm că fabri­ de la atelierul de materia­ Trustul de lucrări hidro- Cu tnîndrie şi satisfacţie, fierbinte i
mina) ; T
Jiindu-se Haralambie Bordea, tate ca în atenţia comanda­ ca avea două cuploare. le de construcţii din Vaţa speciale Bucureşti, cu sec­ răspunzind oricărei che­ Adevărata
.Valeria Mihăilă, Elena Firi- mentului să stea această pro­ Cel dinţii producea două de Jos contribuie in acest ţii in toată ţara, primeşte mări, în fruntea întrecerii II (Minere
don, Ioana Tomuţa, Saveta blemă, să nu mai fie admi­ vagoane şi jumătate de fel din plin la transformă­ de la Vaţa de Jos bentonită socialiste se află comuniş­
Cozac, Vasile Bîldea şi alţii. să nici o tărăgănare din var la zi, celălalt aproape rile înnoitoare din oraşele activată. La rindul ei şi tii Ioan Ciur, morar-bento-
De asemenea, s-a strîns şi partea factorilor răspunzători un vagon. Lucrau în per­ nită, şef de echipă, Nico-
valorificat întreaga recoltă de soarta recoltei. manenţă aici cam 80 de lae Sirb, morar-bentonită,
muncitori. Pentru arsul va­ şef de echipă, Dumitru Ban,
rului era nevoie de o în­ lăcătuş, şef de echipă, Du­ Timpul
treagă pădure... S-a trecut mitru Fărcaş, co^nducător 30 septeml
fi în gene
apoi la fabricarea cărămi­ auto, mulţi alţii. Ingeniozi­ cerul temi
zilor, iar la începutul anu­ şi satele patriei noastre. „Dermatina" Timişoara fo­ tatea, priceperea fiecăruia, cal vor că
lui trecut utilajul a fost a- Dovadă concludentă sini loseşte la covoarele P.V.C. sini puse in slujba bunului se de ploa
fia
moder;
d-optat pe prelucrarea ben- produsele ce le realizează. pentru export caicită măci­ mers al producţiei. De pil­ cări tempe
to nitei şi calat ei. Aici se prepară bentonită nată în Ţara Zarandului. dă, morile de măcinare atît vest. Temi
Harnicul colectiv de mun­ activată şi neactivată, cal- Aici se produc şi vopse­ la caJcită cît şi la bento­ prinsă, no
8 grade, ia
că al actualului atelier de cită măcinată cu derivate­ le. Materia primă (calcita) nită sint ,.patent" propriu, creştere, t
materiale de construcţii din provine din resurse locale, realizate după o concepţie tre 13 şi
Vaţa de Jos, aparţinător le ei, .pigmenţi şi vopsele. fiind exploatată de la ca­ tehnică originală. Ceaţă lo ]
Timpul
Întreprinderii miniere Barza, Apoi, confecţii metalice, riera Căzăneşti-Ponor, iar Colectivul muncitoresc de 1 şi 2 oct
obţine astăzi realizări de şasie pentru macarale turn bentonită provine tot din re­ la Atelierul de materiale de devine nes
seamă in procesul de pro­ livrate la U.M. Timişoara. sursele locale ale judeţului construcţii din Vaţa de Jos noros. Vo;
ducţie. Despre măiestria a- De asemenea, subansamble nostru, de la cariera de se afirmă, zilnic, cu pasiu­ averse de
La munţj
cestor oameni ne-a vorbit pentru maşini-unelte, roti bentonită Gurasada. Spre ne şi hărnicie in viaţa eco­ să, cu cer
tovarăşul ioan Incău, şeful pentru vagoneţi de mină, deosebire de alte unităţi nomică a judeţului. ros. Vor i
atelierului care sublinia că nipluri, flanşe, folosite în care folosesc combustibilul sun formă 1
ninsoare.
produsele de bună calitate industria minieră. Prada şefe lichid pentru uscarea pro­ ION COŢOI, moderat, i
Iile Onofrei realizează un nou transport de furaje la fabricate aici se bucură de de fa Vaţa de Jos sint deo- dusului bentonită, cei de la ziarist colaborator de 70—90 i
termele de animale din llîrcea Mare,