Page 103 - Drumul_socialismului_1978_09

02 $ SIMBĂTA, 30 SEPTEMBRIE 1978 Pag. 3

Ştiri din comuna
FestlyoSul _9___________________________________ LA DRUM CU
IUNE 31-HD-1569
Mârtinesti
„Sarmss *78“ 22 septembrie ; auto­
gara Deva. Călătorii aş­
n : „Pu­ teaptă la peronul trei
ric". Be-
ului 5; La I.M.M.R. Simeria ANGAJAMENT ANUAL pînă acum s-au livrat de la autobuzul pentru ruta De­
va — Hărţăgani care are
ÎNDEPLINIT gospodăriile populaţiei 1 260
jă »pa- hi lapte de vacă, faţă de plecarea la ora 72. A so-
Creaţia ştiinţiîico-telinică, 1 300 Iii contractat. La lapte­ sit şi ora plecării. Auto­
ctivă; Locuitorii comunei Mărti- le de o , prevederile con­ buzul Insă na trăsese la
:
artistic : neşti s-au angajat în adună­ tractuale pe acest an au fost peron. Impiegatul de ser­
rîu «ic rile populare să execute în viciu anuală prin difuzor
lucţic a o preocupare permanentă acest an, prin- muncă patri­ depăşite cu 200 de litri.
anadiene; plecarea autobuzelor de
otică, lucrări de gospodărire pe alte rute. Dar, dove­
SESIUNE DE şi înfrumuseţare în valoare (N CONTUL CONTRACTELOR
irală ; de 600 000 lei. Angajamen­ dind lipsă de respect la­
amorţi­ a oamenilor muncii COMUNICĂRI tul. a fost îndeplinit. Pînă DE CARNE tă de călători, nu spune
nici un cuvint despre au­
ŞTIINŢIFICE acum s-au executat lucrări în
tului la Gospodăriile populaţiei ob­ tobuzul de Hărţăgani —
Marea acţiune a actualu­ tru ridicat, cu o capacitate valoare de 624 000 lei, între ţin însemnate venituri din de ce şi cit va intirzia —
178 — cro­ lui cincinal, creaţia ştiinţifi- de maximum 5 tone ; confec­ „PERMANENTĂ care : întreţineri de drumuri, şi totodată să-şi ceară
atelor pa­ ţionarea unei instalaţii pen­ Şl CONTINUITATE decolmatări de albii, con­ creşterea şi livrarea pe bază
şi inter­ co-tehnică în strînsă relaţie PE MELEAGURI de contract a diferite specii scuze. Aşa ar li lost co­
cu introducerea progresului tru spălarea pieselor ş.a. Am strucţii de canale pentru de­ de animale. Anul acesta din rect. Intr-un tirziu îşi fa­
nului pen- tehnic in sfera producţiei notat şi numele celor care HUNEDORENE" secări, plantări de pomi, cu­ cei 155 de porci contractaţi ce apariţia şi autobuzul
Casa
dimineaţă,
la
Ieri
tinexct ; materiale, a antrenat toate s-au remarcat în crearea a- de cultură dia Deva a în­ răţiri de păşuni şi altele. s-au livrat 96 cu o greutate 31-HD-1569. După ce că­
colectivele de oameni ai cestor obiective : inginerii ceput o importantă sesiu­ Fruntaşi pe comună sînt ce­ totală de 11,3 tone. De ase­ lătorii urcă, şoferul le zi­
dia ; muncii. Festivalul muncii şi Mihai Poenar, loan Fortner; ne ştiinţifică de comunicări tăţeni din satele Dîncu Ma­ menea, s-au livrat 113 bovi­ ce : ,,aveţi toţi bilete, să
„Om bo- activităţii creatoare „Cînta- tehnicianul Victor Mihăiles- cu tema „Permanenţă şi re, Jeledinţi şi Martineşfi. nu mă mai încurcaţi şi...“
c“. Episo- cu, lăcătuşii loan Coman, continuitate pe meleaguri ne adulte şi tineret, cu o
rea României" a impulsionat hunedo-rene". Aşa după greutate de 30,6 tone. in to­ nu s-a mai înţeles ce-a
a
cuvin-
satira şi în mod fructuos eforturile de Vasile Mudrag, Petru Hălă- cum de subliniat in tovarăşul FRUNTAŞI PE COMUNĂ LA tal, de la începutul acestui spus. Şi aşa s-a pornit
deschidere
tul
promovare a noului. lai, loan Lungu, loan Irinca, Octavian Mireştean, şeful CONTRACTĂRI Şl LIVRĂRI an şi pînă în prezent, s-au spre Hărţăgani cu 75 mi­
La I.M.M.R. Simeria, cu­ Dumitru Bâtrîna şi alţii. secţiei propagandă a Comi­ livrat, de către contractanţii nute întkziere. Respecta­
mondial noscută unitate economică a Şi organizaţia U.T.C. din tetului judeţean de partid, DE LAPTE din această comună, aproa­ rea orarului de mers este
masculin. judeţului nostru, preocuparea unitate are preocupări con­ sesiunea, ce se desfăşoară pe 42 tone de carne. — după cum ştim — obli­
1 — selec- stante în promovarea pro­ in cadrul celei de a IX-a
rate de la comuniştilor, a cadrelor teh­ ediţii a Festivalului cultu­ In fiecare an, datorită a- gatoriu şi nu o chestiune
nice, tineretului spre promo­ gresului tehnic. Există, după rii şi educaţiei socialisto vantajelor oferite de stat FRUCTE PREDATE PESTE facultativă. De ce se in-
varea creaţiei ştiînfifico-teh- cum ne spunea tovarăşul hunedorene, „Sarmis ’78“, crescătorilor de anima­ aădt"’e unor şoferi să-l
în
se
ma­
şirul
integrează
nice s-a datorat, după cum Ion Muntean, secretarul or­ nifestărilor de întimpinare le, cetăţenii din satele PLAN încalce ?
era şi firesc, necesităţii creş­ ganizaţiei U.T.C., şi o comi­ a aniversării celor 2050 de comunei contractează şi li-,
să de creaţie ştiinfifico-teh-
formarea
la
statu­
ani
de
terii accentuate a producti­ nică a tineretului, formată lui dac centralizat şi inde­ vrează la fondul de stat Livezile de pomi au dat
vităţii şi îmbunătăţirii condi­ din 15 membri şi condusă de pendent, de sub conduce­ însemnate cantităţi de lapte. în acest an o producţie bu­ mm,
: 6,00 Ra- ţiilor de muncă. Se ştie că rea lui Burebista şi a 60 Fruntaşi pe comună, la con­ nă de fructe. Toate cele pa­
nineţii; 7,00 repararea materialului rulant inginerul loan Fortner, comi­ de ani de la Înfăptuirea tractări şi livrări sînt locui­ tru cooperative agricole de
I Revista sie care îşi desfăşoară acti­ marelui act al unirii, de la torii Eiisabeta Cărbulea, ca­ producţie din comună valori­ i'S
erai melo- feroviar, dat fiind specificul vitatea pe bază de plan tri­ 1918. re a contractat 2 400 I lapte
In prima zi au prezentat
ăi de ştiri; utilajului, necesită încă un mestrial. Pentru luna septem­ comunicări : Eiisabeta Io- fică, prin predări la fondul SCANDALAGIII
lio ; 10,00 mare efort fizic. De unde şi niţă, cercetător la Muzeul de vacă, Firvonia Iar, cu de stat, însemnate oant'tăţi COMUNEI
, 10,05 Rc- concluzia că domeniul se brie, de pildă, comisa şi-a de Istorie a Partidului Co­ 1 089 I, Ion Crişan cu 2 8001, de fructe şi obţin venituri
„Me
Ldio ; 10,40 propus „Mecanizarea scoa­ munist Român şi Mişcării toţi din satul Măgura, Efte- Citind ediţia recentă a
— balade, pretează la necontenite îm­ terii nămolului de la două Revoluţionare şi Democra­ bune. Astfel, pînă acum s-au
populare ; bunătăţiri. tice din România („Lupta nie Bodea-Pătruţ, cu 1 856 livrat aproape 70 tone de gazetei de perete de la
ştiri ; 11,05 decantoare în sectorul 1 cis­ necurmată a poporului ro­ I, din Mărtineşti şi Au­ prune, faţă de numai 37 to­ primăria comunei Beriu,
1,25 Disco- De mai multă vreme, în terne şi sectorul 2 triaj" mân pentru unitate statală rel Paştea, cu 1 900 I din ne prevăzute în contract. am luat cunoştinţă despre
Lvanpremi- unitate funcţionează o comi­ precum şi „Dispozitiv pentru şi naţională în lumina a-
12.00 Bule- sie de creaţie ştiinţifico- precieriior cuprinse în ope­ Dîncu Mic, care şi-au onorat Fruntaşă este C.A.P. Jeledinţi comportarea deloc lău­
5 Medalion demontarea saburilor de la ra tovarăşului Nicolae integral obligaţiile contrac­ care a predat în plus 20 de dabilă a unor cetăţeni ca:
oorge Gri­ tehnică condusă de inginerul frîna de mină". Comisia ore Ceauşescu") ; dr. Ntcolac tuale pe acest cvn. fn total, tone. Stoian Potra (Sibişel), Va­
la 1 la 3 ; şef, luliu Vernichescu, comi­ în jur de 80 de colaboratori, Dunăre, cercetător la Insti­
a b ; 16,00 sie din care fac parte încă tutul de etnologic şi dia­ sile Roşu (Căsiău), Vasi­
15 Radiodi- printre care Florea Isai, Oc- lectologie Bucureşti („Con­ le Cucimeaa, Suc iu Vi-
Orele se- zece membri — cadre teh­ tavian Albu, Marinei Bota, strucţii carpatice de stră­ şescu şi Ion Popescu
iţe, cîntece nice, muncitori fruntaşi, ti­ Constantin Părăuşan, Dorel veche continuitate etno-cul-
mcortante ; neri. Fără a moi consemna turală în ţinutul Hunedoa­ (toţi din O răsti o ar a de
lânia. Car- Ciolna, Florian Cosma şi al- rei") ; dr. Lucia Marinescu, Jos), care sîrut certaţi cu
; reportaj ; unele manifestări propagan­ fii. cercetător la Muzeul de is­ inormele bunei cuviinţe. In
no-re ; 22,00 distice organizate de comi­ întreaga activitate ştiin-
30 Marato- sie (expuneri, dezbateri, sim­ torie al R.S.R. („Noi con­ repetate rînduri ei obişnu­
asupra
sideraţii
de
termelor
1.00 Buletin pozioane), notăm cîfeva din­ ţifico-tehnică va fi amplifica­ la Micia") ; dr. Liviu Bo- iesc să tragă fa măsea
0 Non stop tă substanţial în anul viitor, tezan, cercetător Ia Insti­ şi apoi se iau la harfă
tre realizările mai recente cînd, conform angajamentu­ tutul de istorie din Ouj- cu soţiile, cu capiii, cu ci­
obţinute pe linia creaţiei Napoca („Acţiuni revoluţio­
8,00 Actua- lui asumat, productivitatea nare cu caracter antifeu­ ne le iese în cale. De ce
,10 Melodii tehnice, aşa după cum ne-au muncii la I.M.M.R. Simeria dal pe teritoriul comitatului vă complăceţi tovarăşi în
ieşti şi ale fost relatate de către tova­ va creşte cu 16,8 la sută, nu Hunedoara in primăvara a-
lonlocuitoa- răşul losif Rădic, preşedin­ această postură "
rii conlem- pe baza efortului fizic al oa­ nului 1848“) şi prof. dr.
Vasile
Nelea
Bucureşti
din
1, tară ve- tele consiliului oamenilor menilor muncii, ci pe baza („Semnificaţia naţională a remorcă
18,40 Aeor- muncii : realizarea în cadrul organizării mai judicioase a Adunării de la Alba Iulia"). ABANDONATĂ
•ică; 19,00— atelierelor a tablei expanda­ muncii, pe introducerea me­ Lucrările sesiunii conti­
sonor. De citeva zile, remorca
te (care se procura d n altă todelor moderne de lucru, a nuă astăzi pe secţii (in să­
:
parte); pregătirea aparatu­ progresului tehnic. Un pro­ lile cabinetelor dc pedago­ cu numărul de circulaţie
gie şi ştiinţe sociale ale li­
41 -HD-2378 stă abando­
rii pentru trecerea în scurt gres tehnic creat şi trans­ ceului pedagogic şi sala dc
a
timp la operaţia de matriţa- pus în fapt numai de inven­ conferinţe Deva). Muzeului prezen­ nată lingă bariera staţiei
ju­
C.F.R. Turdaş. Deşi acum
Vor
deţean
re a pieselor; organizarea tivitatea şi hărnicia colecti­ ta comunicări cercetători
în flux tehnologic a repară­ vului muncitoresc de la din Bucureşti, Cluj-Napoca, este mare trebuinţă la
jurămint, I.M.M.R. Simeria. Timişoara, Arad, Alba lu- trans-partui recoltei, sur-
:
a); Evadaţi rii boghiurilor; realizarea lia. Petroşani, Hunedoara, ~'- nde faptul că această
; HUNE- unei prese pentru arcuri, a Orăştie şi Deva. Vedere de la Cinciş-Hunedoara.
eşcapadă unor dispozitive mobile pen­ C. DROZD Foto : VIRGIL ONOR) ■'morcă este lăsată să
ăra); Acţi- stea in repaus, pe butuci.
ul“ (Con- Cine o fi avînd-o in pri­
TROŞANI:
Jă (Uni- î mire şi cind se va gindi
lan Jim 14 să-i facă reparaţia nece­
Riul ca- In „laboratoarele de frumuseţe , nu chiar totul e frumos şi practic I! sară pentru a o repune in
; (Repu- circulaţie ?
: Melodii,
1) ; A cin- spaţiu (unul nu are lumină lucrătoarele acestui atelier
ncitoreSSţ © Atelierul de co­ UPSESTF '
:ii?... (Mun- In pofida multiplelor obligaţii pe care Ie are feme­ naturală), pardoseala păta­ este de bună calitate, con­ afură din Gojdu (Com­ INIŢIATIVA \
;a : Mama ia, timpul fiindu-i drămuit pînă la ultimul minut, ea nu tă cu ceară şi vopsea, ur­ diţiile în care trebuie s-o
NINOASA : poate renunţa la dorinţa de a fi cochetă, drăguţă. Şi me ale unor neglijenţe, nu facă nu sînt cele mai bu­ plexul Kogălniceanu). I > Deşi cooperativa a gri- ^
ncitoresc) ; Deşi era zi de lucru o- cală din Zam in unele V
urii de id­ cum nu întotdeauna reuşeşte singură să se facă frumoa­ sînt nici dotate cu apara­ ne. Spaţiul restrîns îţi dă
ei ; BRAD: să, să vedem ce posibilităţi îi oferă „laboratoarele de tura necesară, luliana Breaz o senzaţie neplăcută chiar bişnuită, unitatea nu ducea ! I perioade resimte acut ne- î
ma lwşic); frumuseţe feminină' din Deva. şi Rodica Pop, cosmeticie- atunci cînd nu sînt prea lipsă de cliente. Din tura voia mijloacelor de trans- ^
1
lent (Pa­ de serviciu erau prezente « \ port şi dispune de condi- i
sa conti- ne, ne vorbesc despre ne­ multe cliente, impresie ce
; GEO- cesitatea procurării unui e- ar putea fi atenuată dacă trei coafeze şi manichiuris- ţii pentru a rezolva situa- *
a venit zi- O La Afelierul de tept". Intr-adevăr, aflăm lectroderm, foarte necesar albul pereţilor n-ar avea... ta. Pentru că unitatea nu ţia cu forţe proprii, pro- ţ
e (Casa de de la experimentata coafe­ avea o responsabilă (ve­ blema rămine tot sub seni- l
'EG : Alt coafură, cosmetică, pe­ pete. Iar pereţii ne- nul întrebării. De ce ? I
aeie, serii- dichiură şi manichiură ză că această coafură cere RAID PRIN zugrăvifi ai acestui coafor chea şefă plecase), am stat I l
i ; BRAZI: o anume îndemînare, că de vorbă cu Olimpia Ber- Pentru că unitatea are 4 1
J : Foliţis- din strada Lenin, şefă se poartă mult, fiind foar­ UNITĂŢILE DE nu sînt singurele „pete" chi, cea care preluase atri­ căruţe descompletate şi o i
rse (Casa te lejeră, şi se realizează în activitatea de gospo­ pereche de cai mereu în i
SIMERIA : de tură Elena Ungureanu, COAFURĂ dărire şi întreţinere a uni­ buţiile de serviciu ale ce­
•cşul) ; I- am constatat că se mani­ într-un timp scurt, nefiind lei plecate. repaus. Cine să asigure. >
rimăvara e festă amabilitate şi atenţie necesar să se mai stea sub DIN DEVA tăţilor din subordinea Coo­ La prima vedere, totul oare repararea căruţelor \
•rrilla (Lu- cască. perativei „Mureşul" Deva. părea în ordine : local spa­ n respective şi să pună caii t
: Setea O faţă de persoanele ce in­ Stînd de vorbă cu coafe­
, seriile I- tră aici, că există chiar o O singură nuanţă de ro­ pentru dezinfectarea feţei, zele din tura de serviciu ţios, luminos, curat. Dar la s la treabă, dacă nu con- ,
întrecere în a lucra astfel şu a pastei de unghii exis­ a cel puţin unui gcrlvano- o cercetare mai atentă apă­ ducerea C.A.P. ?
încit cele ce au solicitat ta la pedichiură — lucru derm şi a unui vapofor, (Margareta Ghiţă, şefa u- reau „micile necazuri" : i !
serviciile acestei unităţi să de care erau nemulţumite cele existente fiind în nu­ nităţii, Ileana Berciu, Ana roasta fixare a canapele- \ A CUI E „BOMBA"? s
revină şi altă dată. Asigu­ înseşi lucrătoarele Cornelia măr mult prea mic — cî- Florescu şi Ana Mărginea- Tc I t
or, a căror muşama era
rarea curăţeniei în unita­ Male şi Margareta Bure- te unul la trei încăperi. Tot nu), aflăm cîteva neajun­ în multe locuri sfîşiafă, in cartierul Ceangăi
te, trecută în seama coafe­ ţea, conştiente că nu pot în coloana aspectelor ne­ suri care fac ca unitatea prize defecte, căşti care nu din Hunedoara, in apra- ’
il pentru zelor, a fost şi ea luată în lor să nu poată răspunde funcţionau etc. Cum e şi fi­ pierea depozitului de prot i
Vremea va satisface cerinţele atît de gative notăm şi lipsa con­ cerinţelor încadrării ei în il duse petroliere, se găseş­
:oroasă, cu serios. In afară de trei diferite care ţin de... vîr- dicii de sugestii şi sesizări, resc, am întrebat dacă a
îoros. Lo- persoane aflate în conce­ stă. Nici calitatea vopselei a ecusoanelor şi a unor categoria „A-lux", să nu fost sesizată conducerea te un bufet care cu foair- '
oi şi aver- diu, celelalte erau prezente de păr nu e cea mai .bu­ reviste cu moda la zi în satisfacă pretenţiile îndrep­ cooperativei despre aceste • I te multă indulgenţă poale
Uul va su- tăţite ale clientelor în con­ fi numit astfel. Este aşe­
intensifi- şi nu numai fizic, ci prin nă. „S-a întîmplat să ni se materie de coafuri — la neajunsuri. Da, fusese. Se
deplasaseră chiar, la faţa
din nord- serviciile prompte oferite aducă vopsea al cărei ter­ îndemîna celor ce îşi aş­ diţiile noilor tarife. Singure locului, cei în măsură să ii zat intr-o baracă de pe
a va £i cu- clientelor. teaptă rîndul. îşi procură unele ustensile vremea lazei pioniereşti a
între 3 şi men de garanţie era depă­ şi chiar soluţii pentru per­ construcţiei Hunedoarei,
i în uşoară Unora dintre lucrătoare şit" -r aflăm tot aici. Re­ © Unitatea de co­ remedieze, dar... totul a ră­
aprinsă în­ li se solicită serviciile mai ţinem de la lucrătoarele u- manent (cele primite de la mas în faza de constatare. dar care astăzi arată în
de. mult. Pentru a fi coafate nităţii ideea de a se face afură din cartierul Be- magazia cooperativei sînt La aceste neajunsuri se a- afara oricăror norme es­
iimineaţa. jan. Bunul renume de •nesigilate); nu li se asigu­ daugă şi altele legate de. tetice şi igienice. Un gang
ii pentru de Eugenia Stepan, de e- contracte directe cu furni­
3 : Vremea xemplu, aşteptau vreo 6-7 zorii de articole cosmetice care se bucură coafezele ră un cazan pentru încălzi­ materialele ce se pun la întunecos, un acoperiş In
cu cerul şi de înfrumuseţare pentru acestei unităţi este dovedit rea apei necesare în zilele dispoziţia lucrătoarelor : nu surpare, o atmosferă de
ea ploi şi persoane. „De ce nu ape­ li se asigură vooselele pen­ tavernă. Aici îşi duce via­
laţi la altcineva mai pu­ a avea o gamă bogată de şi de aprecierile pozitive Hră apă caldă ; pentru
ne răcoroa- ţin aglomerată ?" — ne a- culori şi nuanţe de cea mai consemnate de clientele ca­ pieptănătura „sasson", atît tru păr şi lacul de unghii ţa un bufet fără nume,
nporar no- dresăm Anei Ardeleanu bună calitate. re vin din toate cartierele de la modă acum, li s-a în culorile şi nuanţele so­ii fără număr, dar funcţio­
precipitaţil oraşului, spre a se coafa „asigurat" doar o demon­ licitate. nează, dezolant, nelăcind
lapovită şi din Deva. „îmi place mult Cele trei cabinete de
va sufla freza aceasta modernă cosmetică nu sînt primitoa­ aici. straţie practică, nu şi mij­ ESTERA ŞINA cinste firmei ce îl patro­
loacele realizării ei etc.
VIORICA ROMAN
Dacă munca prestată de
re deloc. Destul de mici ca
intensificări ^ sasson — şi prefer să aş- re deloc. Destul de mici ca Dacă munca prestată de loacele realizării ei etc. VIORICA ROMAN ^ nează.
sasson — şi prefer să aş­
din nord.