Page 11 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 11
• DUMINICĂ, 3 SEPTEMBRIE 1978 Fag. 3
Să transformăm în fapte întrecerea S
„FAIMA"
JNE
şofer i
\ Viorel S! med rea,
„ŞCOALA NOASTRĂ- t la Autobaza Brad, este !
f u,n om a cărui faimă s-a )
doini.
CASA NOASTRĂ" ) dus pină hăt — departe. \
misiune l Nu pentru că V. S. ar fi t
Chemarea adresată, zilele ne spune prof. Maria Seco- 1 vreun om de aleasă fi- *
trecute, de Inspectoratul şco şan — sînt comandamentele 1 nută profesională şi corn- ţ
itru co-
iglei. lar judeţean, Comitetul jude detaşamentelor claselor III A, ţ portare, ci din alte pricini l
ţean al U.T.C. şi Consiliul ju VI F, VII B şi VIII B. i şi iată care : în seara ,
dum-
deţean al Organizaţiei pio Gheorghe Vişovan, Maria * zilei de 7 iulie a.c. s-a in- 1
nierilor pentru temeinica pre Vlaşin, Eleonora Dunca, ţ tiJnit cu Gheorghe furcă ^
ai ; gătire a noului an de învă- Gheorghe Onofrean, Ion 1 din Blăjeni pe care l-a t
ei ; ţă-mint, pentru buna gospo Munteanu, Dumitru Popescu : luat la bătaie, provocin- >
ai. Din dărite a tuturor unităţilor şi alţi părinţi de la Aninoa- 1 du-i leziuni corporale, din \
veselii ; şcolare a găsit un larg ecou sa au sosit la şcoală, în zi i care cauză G. J. a stat
îitoarea în rin d ui elevilor, cadrelor di lele de 1 şi 2 septembrie, , multă vreme în spital. De-
sene a-
i popu- dactice şi părinţilor. împreună cu fiii lor. „Să 1 altfel, asemenea faptă, nu )
u Făir- — La noi, părinţii şi copiii dăm o mînă de ajutor, aşa \ e singulară in viaţa lui i
iobanu; am înţeles din chemare" — t V. S., el fiind de mai i
— gaz- au venit înainte de 1 sep
dagă ; tembrie, ne mărturisea, ieri, au zis. „Sînteţi bine veniţi, ' multe ori avertizat şi sanc- i
l To- prof. Viorica Cerb, directorul ca şi în alte dăţi — le-a ţ ţionat contravenţional. \
mascu- răspuns prof. Ileana Sichitiu, Interior de la motelul Valea de Peşti. ( Cine-I potoleşte ? Poate o 1
Şcolii generale nt. 5 Deva.
]\Iari- Dealtfel, noi am organizat directorul şcolii. După cum va face sancţiunea ce i )
vopsirea soclurilor claselor şi ştiţi şi vedeţi, reparaţiile sînt IN SPIRITUL HOTĂRÎRI1 C.C. Al P.C.R. Şl AL LEGII 1/1978 se va aplica pentru fap
a coridoarelor şcolii cu părin gata. Să aranjăm împreună ta sa din 7 iulie ? Să
— Po- ţii şi elevii, pe clase. Părin laboratoarele, cabinetele, să sperăm.
>ara ţii Carol Antal, Miran Mol- repartizăm manualele. Vă a- „NU SERVIM
repriza jută şi cadrele didactice şi PERSOANELE ÎN STA3E
nisiunc f, elevii Horia Guţă, elevii Ion Csokos, Ştefan Be- fiecare scrisoare, fiecare cerere—soluţionate
stad'o- .fete Robert, surorile Simo- 7 > DE EBRIETATE"...
,.a şi Mihaela Oros, Ramo nedek, Petru Codrea, Virgil
•ia n Vlaşin “. In Chişcădaga, vizavi
Episo- no Schiopoaie au încheiat operativ, cu înaltă responsabilitate de magazinul sătesc, exis
deja lucrările la clasa a V-a — Şcoala noastră arată
)78“. O A, iar părinţii Ştefamia Hal- foarte frumos, putem începe tă un chioşc de răcori
univer- toare ■— dulciuri — bău
cziei şi magiu, Eva Danci, Maria Ţif mîine cursurile — nu-şi as Cum sînt soluţionate scri modul în care au soluţio re solicita să i se achite turi alcoolice. E bun şi
atâ In- şi elevii Valentina Medrea, cunde mîndria prof. Emil sorile oamenilor muncii la nat scrisorile repartizate, drepturile băneşti cuveni necesar. Insă, dintre mul
propiat Margareta Chelban, Felicia Kreiter, director adjunct la te pentru munca prestată
[ilor şi consiliile populare comu problemele ridicate de ce tele anunţuri de pe pere-
Liţă şi Daniela Caba — la Şcoala generală nr. 6 Pe- nale Băcia şi Rapoltu Ma tăţeni în audienţe sau în în anul trecut. Deşi se re \ fii de P.F.L. ai chioşcului 1
clasa a V-a D. La această trila, dar tot se mai găseşte re şi în unele unităţi agri întâlnirile avute cu ei. Es cunoaşte că femeia are de
. parti- oră şi clasa a V-a C arată cîte ceva de pus la punct. cole socialiste din subordi- te un fapt pozitiv că atît primit suma de 1516 lei, nu ţine sint respectate. L-
■i, pc proaspătă prin hărnicia tova Azi au venit 20 de copii. Se
ocialis- nea acestora ? La primării la Băcia, cît şi la Rapolt, nu i se dau aceşti bani. A-
le de răşului Constantin Burlacu, a îngrijesc de flori, aranjează s-au stabilit zile şi pro scrisorile primite la primă tunci tovarăşa Lina Mora
1
'seu şi elevilor Morena Miclea, Co- sala de sport, iar dacă nu grame de audienţe şi de rii au fost soluţionate. ru s-a adresat consiliului
c; rina Circo, Gabriela Haidar va ploua vom acoperi şanţu deplasare în satele comu Dacă la nivelul comune popular comunal, Direcţiei
„Căzui şi a multor altora. rile lăsate de constructor în nelor. Primarii celor două lor activitatea de soluţiona agricole judeţene. S-au fă mm
î“; jurul gardului. comune, ceilalţi membri ai cut din nou cercetări, s-a
toate Şantierele hărniciei erau re a scrisorilor oamenilor Dintre ele una spune ;
t-or Ti- deschise, ieri, şi la Şcoala O „privire" doar prin cî- birourilor comitetelor co muncii se desfăşoară în întocmit şi un referat prin „Nu servim cu băuturi al
generală nr. 4 din Deva. Se teva unităţi în care chema munale de partid şi ai bi condiţii bune, în C.A.P. a- care s-a dispus să fie so coolice persoanele în sta-
amenajează sălile de clasă, rea primeşte răspuns faptic, rourilor executive ţin au ceastă muncă nu s-a or luţionată cererea, prin a- re de ebrietate şi copiii i
laboratoarele, cabinetele — transformînd „şcoala noas dienţe, se deplasează în ganizat în mod corespun chitarea sumei de bani la minori". Dar, in ziua de l
chiar şi pista aplicativă era tră" în „casa noastră". sate şi unităţi, discută cu zător şi nu se procedează care femeia are dreptul. 31 august a.c., la ora 12, i
ia ma- în plan, dar ploaia a amî- cetăţenii şi informează în aşa cum prevede Hotărî rea Dar conducerea cooperati erau serviţi cu dezinvoltu- *
eelebrc nat-o. Cele mai harnice — LUCIA LICIU şedinţe şi sesiuni despre C.C. al P.C.R. şi Legea 1/ vei, deşi au trecut 8 luni ră doi bărbaţi aflaţi în- \
1978. La C.A.P. Băcia, Tîm- din 1978, n-a binevoit să-i tr-o stare mult prea a- i
pa, Foit şi Rapoltu Mare achite cooperatoarei cei vansată de ebrietate. Şi )
1516 lei.
Consemnări P O D U R I numit mai marii cu titlul de nu sînt programe de au oamenii plăteau cu nan- ţ
: „Fu- pontifex, adică făcător de dienţe şi nici o evidenţă Sînt unele sesizări neso şatanfă, cinsteau pe oriei- i
poduri, căci ei .aveau rostul clară şi precisă a scriso luţionate şi la C.A.P. Ra ne... Atunci cum rămîne i
să dureze punţi spirituale
îlrcba- Numărătorile sau cinte- rapidului „Traian", noi, cei între oameni, tot aşa cum rilor primite şi a modului polt, privind modul ’de cu anunţul ?! II radiem i
cele, unele de nepriceput, de azi, înţelegem deplin ceilalţi făcători de poduri, de soluţionare a acestora. comportare a şefului de sau îl respectăm ?! ^
ativ ; pe care Ic îngină copiii in sentimentele istoricului din inginerul care le concepea, La Băcia, tovarăşa Hor- fermă — I. llea — care în
joaca lor, sint de multe vechime. Căci, chiar dacă constructorul care, cu vir tenzia Hălălae susţinea că jură îngrijitorii şi chiar a } PLOUĂ MAI BINE PRIN i
ori rămăşiţe ancestrale ale suprastructura podului era tute, pricepere şi tenacita bătut pe unul din ei. Nici ACOPERIŞUL REPARAT ţ
unor descintece menite să de lemn, rămîne o perfor te le dura, aruncau punţi toate scrisorile primite au conducerea C.A.P. şL comi
apere de cine ştie ce spai manţă unică pentru timpul între ţinuturile locuite de fost soluţionate. Dar majo tetul de partid al coopera In seara zilei de joi, ^
me. Una dintre aceste me- şi mijloacele de atunci să oameni. ritatea celor 18 scrisori pri tivei n-au luat nici o mă ^ cind a început ploaia ca- 1
lopei naive, pe care şi noi construieşti 20 de piloni de Am urmărit cu emoţie mite în acest an n-au nu sură. i re a ţinut toată noaptea, ,
: 6,00 am psalmodiat-o poate la piatră de cîte 4.6 de metri cum creştea, pas cu pas, măr de înregistrare şi nici ' locatarii apartamentului 1
in Dunăre şi să îi legi
j Con- vremea ei, c acea binecu cel mai mare pod de pe nu se ştie cui au fost re Comitetul comunal de \ 59, din blocul AB 20, lj
10 Ra- noscută cu „podul de pia prin arce cu deschiderea riurile interioare ale ţării, partizate şi cum s-au solu partid, consiliul popular l Gojdu, din Deva, s-au i
premi- tră s-a dărimat...", E aici de 50 de metri. Ne oprim ţionat. Aşa de exemplu, trebuie să intervină cu / culcat liniştiţi. Ştiau că in *
Vă rc- un întreg reziduu al unei noi cu o orgolioasă afec aici la noi, intre Deva şi
i ; 8,00 ţiune şi în preajma podu Şoimuş. Azi e împlinit, de cererile tovarăşilor Rozalia fermitate şi răspundere 1 vară, prin iunie-iulie, izo- \
8,30 mentalităţi venită de foar lui de la Borzeşti, singu venind una dintre remar Costescu, Maria Gorea, Ka- pentru aplicarea în toate \ laţia acoperişului blocului l
iţelor ; te departe. Pentru că po cabilele realizări ale aces los Iosif, Horvath Elvira — unităţile agricole coopera i a fost refăcută. Erau li- /
Parti- dul a fost in toate timpu rul păstrat de pe vremea tor ani şi, urmărindu-i ar tiste a prevederilor Hotărî
1; 10,10 rile o operă de admirat ca lui Ştefan cel Mare, pod cuirea elegantă şi prelungă să amintim doar cîtcva — 1 niştiţi că ploaia nu va \
patria şi constructorul său, soco de piatră pe care apele peste drumul de fier şi nu se ştie cum au fost so rii C.C. al P.C.R. şi a Legii \ mai ajunge la ei. Dar, l
11,00 veacurilor nu l-au luat. > luţionate şi de către cine. 1/1978, pentru îndeplinirea 1 peste noapte... plouă. Şi, ?
teilor ; tit un temerar dacă nu Privim cu tandreţe podul peste drumul de apă, nu
t toţi ; de-a dreptul un dăruit de poţi să le sustragi unui Aceeaşi situaţie am întîlnit întocmai de către cadrele ’ încă in tot apartamentul. 1
30 Un- zei. Podurile care au dăi de fier al inginerului Sa- fior in care mîndria se şi la Tîmpa — preşedinte de conducere ale acestor ţ De bine de rău, pină la ^
1 14,15 nuit au intrat în istorie şi ligny — cu tandreţe şi pa împleteşte cu o subtilă er Viorica Marcu. unităţi a atribuţiilor, răs ^ „reparaţia" acoperişului ţ
zone în legendă $i au dat per triotică mîndrie — şi, cu
duc şi aceeaşi mîndrie înaripată moţie estetică. Cel care a Un caz grav de încălcare punderilor şi obligaţiilor ce ploua numai într-o încă-
Divcr- sonalitate unui întreg ţinut. de entuziasm, celălalt arc durat acest pod, proiectant a prevederilor hotărîrii le revin în soluţionarea pere. Acum plouă peste
rt şi Lui Dio Cassius nu-i a- şi constructor deopotrivă, tot. Precis, echipa care a
>e me- spre Dobrogea, arcul cel merită intr-adevăr numele partidului şi a legii am în scrisorilor oamenilor mun \
i(.e şi jungeau cuvintele pentru nou, pe care Geo Bogza îl tîlnit la C.A.P. Foit — cii, cît şi pentru întărirea operat la acoperiş a ra- i
; 22,00 a-şi exprima admiraţia in numea într-una din table de pontifex — nobil făuri preşedinte Ileana Ilieş. A- portal că a efectuat Iu- J
' r .u! a tele sale Podul Soarelui, tor al încă unui superb arc ici, tovarăşa Lina Moraru, controlului de partid şi de crări de foarte bună caii- ; ţ
de faţa construcţiei lui Apolo- de comunicare între oa stat în acest important do
tale. Nu e aşa tovarăşi (
'Am dor din Damasc. Şi, trecind aşa cum de fapt şi este. menii aestui pămint. care a lucrat în 1977 în meniu de activitate. de la G.I.G.C.L. ?
Fără îndoială că nu întim-
pe acolo, fie şi in goana plător biserica romană şi-a RADU CIOBANU sectorul zootehnic al C.A.P., I
a adresat o cerere prin ca-- N. BADIU ) ÎNCETINITORUL...
cu
i Deşi se află in actua- t
, litote însilozarea furaje- /
(Urmare din pag. 1) s-au construit cămine cul Unele comunei din 1959, ca Ei şi ceilalţi au construit avea circumscripţie sanita ) lor, la cooperativele agri- )
ili tistul turale, şcoli, magazine să activist al partidului în zo cămine culturale. Dar, in ră umană încadrată cores cote din Gînjaga, Cărăs- i
; Ulti- teşti. Toate noi sau încă în nă şi din 1968 ca primar, ele activitatea cultural-ar punzător, cu un medic lo
3l, se- multiseculare. Minerii ori curs de ridicare. nu uită, ba chiar repetă tău şi Vilcele acţiunea se i
JUNE- siderurgiştii revin, la sfir- tistică este mai săracă, calnic, Viorel Stoica, iubit găseşte sub semnul în- >
t
•ea Sn- şitul schimburilor de pro Da, satele comunei sub mereu, nume de oameni. pentru că dascălii, nave de consătenii săi, de a par trebării. Motivul este uşor \
(Fla- ducţie, la îndeletnicirile l&r urbane Cirjiţi trăiesc in Căci oamenii singuri, tre tişti la Deva, nu trăiesc, ticipa efectiv şi activ la
proape din veci: creşterea vitelor, tens la timpul prezent şi ziţi la viaţă nouă de era nu sesizează pulsul vieţii ridicarea comunei, de a i de înţeles, dacă ţinem i
istul) ; viitor, cu toată greutatea nouă socialistă, cer şi în pe frumoasele dealuri ce trăi zilele noi, aceste sa ’ seama de restanţele mari )
Arta) ; cultivarea porumbului, griu 1 înregistrate ia construcţia ţ
(Con- lui şi fructelor. Această vechimii lor. Abia acum făptuiesc totul. Vin la pri le bat cu autobuzul zi de tisfacţii se estompează u-
Ş^NI : simbioză a ocupaţiilor se şi mai cu seamă în viitor mărie să spună că ar mai zi. Aşa că formaţii pro- neori. Şi nu din vina oa silozurilor. Aceasta este i
:, seri- răsfrînge vizibil, pregnant, menilor. Crescători de vi dealtfel urmarea lireas- 1
dokan, purtind peceţile vieţii noi, te, cu contracte încheiate că a tărăgănării, a )
>Ioiem- in aspectul satelor şi co şi livrări substanţiale din
Pentru lia Cîrpţi, apropierea de oraş planul anual, nu au in co \ practicii greşite de a „im- ţ
[Cultu- munei. In aşezări milena ' pinge" construcţiile pină i
picior re — la Cozia, de pildă, mună o circumscripţie sa- in ultimele luni ale anu- J
,CAN ■: descoperiri arheologice vor ititar-veterinară şi sint a- lui. Cind veţi abandona \
(Mun- besc de strămoşii noştri nu se mai măsoară numai rondaţi la -circa din Cris-
Ziua daci şi romani — noul se tur, peste mină. Darr, dacă această „tactică" tovarăşi i
’ETRI- numără totuşi in puţini ani. o circă la Cirjiţi nu se , preşedinţi şi ingineri şefi ?
pe fe- în kilometri... poale, atunci o arondare 1 de cooperative ? V
ANI- Pină in 1962 nu exista nici
ca ex- un fel de căi de acces din mai judicioasă, la Deva, DACĂ-I PROGRAM, \
(Mun- satele înşirate pe dealurile nu vedem de ce n-ar fi
Fair Măgura, Hodovanca, Piatra posibilă. PROGRAM SĂ FIE \
3RAD: Coziei, Dealu Mare spre apropierea de un oraş în trebui citeva care cu pia prii nu apar decit rar pe La Cirjiţi, la Almaşu Sec,
(Stca- Deva ori Hunedoara. Doar seamnă cu adevărat apro tră la drumul cutare, un scenele căminelor cultura la Chergheş şi la Popeşti Programul unităţii Loto- \
\RZA: piere. Pentru că aici fru podeţ in locul cutare. Apoi le. Adică, atunci cind coo noul pulsează. L-am văzut i pronosport nr. 20-4 din 1
şerif cu piciorul se ajungea la Deva, cartierul Gojdu, 1
Po- Cirjiţi şi de aici la Po museţea naturală va spori se întorc, din casă in casă peratoarele de la Popeşti, pe străzi, în ogrăzi şi case.
ie (Pa- peşti, Ghergheş, Cozia. A- odată cu modernizarea stră şi pornesc la treabă. A- Marioara Jude, Elena Ro La Cozia nou înseamnă şi prevede ca unitatea a- )
buzul" cum autobuzele străbat ru zilor, canalizarea văilor, e- flăm astfel că noţiunea tea, Elena Goţ, Minerva case cochete ale localnici ^ mintită să funcţioneze zii- ^
-BAI : te permanente Deva — Co dificarea unor noi obiecti „fruntaşii satului“ aici şi-a Napău, Maria Petreu, Vic lor şi orăşenilor... De pe nic intre orele 12—20. In
.sa de zia ; Deva — Almaşu Sec ve — simbol al civilizaţiei : schimbat conţinutul. Că toria' Marcu, se strîng la dealurile Cirjiţului, Deva
Urgia cămin cultural, baie comu fruntaşi sint cei primii la sfirşil de săptămînă. In reapare in vale ca o me ziua de 2 septembrie, la
Hin- — Cirjiţi; Hunedoara — orele 12,40, unitatea era
; CA-- Popeşti — Cirjiţi — Cher- nală şi în curînd noua re acţiunile da gospodărire şi rest — spectacole ale ele tropolă.. In urmă am lăsat insă închisă. De ce anu
lenaru gheş. Şi numai din 1962. Şi şedinţă administrativă a înfrumuseţare. Adică Petru vilor. Noroc de apropierea satele ce vor şi reuşesc să
1 şap- totul făcut numai cu mina, comunei, clădire cu două Stăncău şi Doina Slăncău Devei şi Hunedoarei, de se apropie de Deva. Nu in me... ? Cei care aşteptm.
unic) ; cu lopata şi cu roaba de etaje, in care va funcţiona din Cozia, Cornel Oancea unde vin formaţii, brigăzi kilometri. ci în nivel de să afle dacă nu le-a su-
jecială oamenii satelor. Tot în 1962 şi un dispensar medical şi Leontin Lazăr din Cherr ştiinţifice, lectori. civilizaţie. Şi acesta e lu rîs cumva norocul, îşi
mărire
[I (Lu tv început electrificarea şi modern. Vorbindu-ne des gheş, Gheorghe Oprean din Oamenii din fosta aşeza crul cel mai important ce pierdeau timpul zadarnic.
ci pri- după un an becurile s-au pre toate acestea, primarul Cirjiţi, Pian Bâneasă din re grănicerească in apuse se înfăptuieşte la Cirjiţi, Ce părere au tovarăşii
(Mine- aprins în toate cele cinci comunei, Victor Cizar, ca Almaşu Sec, Maria Jude le imperii îşi trăiesc îm- ca peste tot tinde trăiesc ţ din conducerea Loto-pro- \
duiala sate. După cum în toate re trăieşte conectat la des- din Popeşti, vlinirile. Satisfacţia de a oamenii ţării socialiste. [ nosportului ? ^
