Page 13 - Drumul_socialismului_1978_09

Proletari din foafe firile, unlfl-vJM

N B . 6 4 8 0

MARŢI,

5 SEPTEMBRIE
1978

4 pagini — 30 bani

Planul pe 1978-îndeplinit exemplar LA BUCUREŞTI
producţia p© î979-temeinic pregătită.
Conferinţa
La i.e. Deva: Onorarea internaţională
de energetică
industrială
angajamentelor asumate în chis, la dimineaţa s-au lucră­
des­
Luni
Bucureşti,
rile celei de a IX-a Confe­
rinţe internaţionale de c-
întrecerea socialistă-obiectiv nergctică industrială, 700 ca­
la
peste
participă
de
re
specialişti din R.P. Bulga­
Cehoslovacă,
ria,
Da­
Iţ.S.
central al întregului colectiv nemarca, R.D. R.P. Germană,
Ungară,
Polonă,
R.P.
Uniunea Sovietică şi din
ţara noastră. Timp de 5
Energeticienii de la Min­ rializează zi de zi în pro­ zile. participanţii la aceas­
şti­
reuniune
tia şi Paroşeni dau noi cesul muncii. Astfel, la tă importantă dezbate proble­
vor
inţifică
impulsuri întrecerii socia­ producţia industrială, I.E. me ce vizează creşterea
liste, obţinînd constant Deva are un angajament randamentelor energetice în
realizări deosebite în pro­ anual de 45 milioane lei, industrie, rodii cerca con­
energie,
de
sumului
ducţie. In prim-planul din care a şi realizat 32 Uzina de preparare a minereului din Telluc. Aspect interior. zarea combinată sau utili­
inte­
muncii lor cotidiene situea­ milioane — dovadă că an­ grată a resurselor primare
ză funcţionarea optimă a gajamentul va fi sensibil Foto : V. ONOIU şi secundare.
instalaţiilor şi agregatelor, depăşit pînă la finele a-
asigurînd astfel economiei nului. La producţia de e-
-naţionale energia, electrică nergie electrică a fost ob­ SPOREŞTE PRODUCŢIA luni.de zile. Totodată, prin
necesară dezvoltării sale ţinută o depăşire la zi de DE FONTA Din cronica utilizarea cu înalt spirit gos­
impetuoase. 142 milioane kWh, angaja­ podăresc a materialelor şi a-
plicarua
soluţii
unor
con­
După cum ne mărturisea mentul anual fiind de 220 _ Colectivul de muncă de la structive îmbunătăţite la lu­
executate,
tovarăşul Dorel Malea, se­ milioane kWh, care va fi, furnalele de mare capacita­ întrecerii socialiste crările la I.C.M.M. constructo­
te ale C.S. Hunedoara se si­
Petroşani
rii
de
cretarul comitetului de de asemenea, depăşit. Au tuează In primele rlnduri ale au realizat economii la chel­
partid pe C.T.E. Mintia, la fost deja depăşite angaja­ eforturilor depuse pentru tuielile de producţie în va­
producţiei
de
sporirea
nivelul fiecărui colectiv mentele la productivitatea Prin asigurarea unei metal. producţia globală pe această niştii Văsiîîc Platou, Ion Mai- loare de peste 6 milioane lei.
func­
de muncă se cunosc bine muncii şi la graficul de ţionări uniforme a agregate­ perioadă a fost depăşit cu can, Variile Bnleu, Petru Mi-
20 milioane lei, iar la pro­
lordaeîie
Sciivteie,
hălcea,
sarcinile de plan şi anga­ putere, s-au obţinut însem­ lor, fumaliştil de aici au ducţia marfă — cu 12 mili­ loan Z. Pop şi alţii. PESTE
jamentele anuale asumate nate realizări şi la ceilalţi realizat în ’ perioada trecută' oane ici. Producţia netă a t,8 MILIOANE LEI
ele la începutul anului o pro­
în întrecerea socialistă şi indicatori de plan. ducţie suplimentară dc peste fost depăşită cu 11,7 milioa­ ACTIVITATE DIN ACTIVITĂŢILE
se acţionează cu exigenţă —• Rezultatele bune de 41 000 tone fontă. Sporirea ne lei. La producţia fizică EFICIENTA ANEXE
s-au dat peste plan 25 500
însoţită
şi responsabilitate pentru pînă acum nu au darul să producţiei a fost unor mă­ şi tone de minereu brut şl ÎN CONSTRUCŢII
do
materializarea
îndeplinirea lor integrală, ne automulţumească — re­ suri eficiente In domeniul 178 000 tone dolomită. In a- Una din sursele importante
leva tovarăşul ing. Florea ceitslă perioadă productivita­ Acorclind o atenţio (îeose-
coopera­
în mod exemplar. Printr-un reducerii consumurilor speci­ tea muncii a crescut cu 5,2 organizării temeinice a de venituri pentru SMvaş o
tiva
agricolă
din
complex de măsuri de na­ Bereş, directorul adjunct fice, ceea ce a condus, prin­ a la sută şl s-au realizat eco­ muncii pc şantiere, colecti­ constituie dezvoltarea activi­
economisirea
tre
altele,
la
tură tehnică, economică şi al I.E. Deva. Dimpotrivă, 1,3 kg cocs metalurgic la fie­ nomii Ia cheltuielile materia­ vul <le Ia l.CJM.M. Petroşani tăţilor anexe şi a prestaţiilor
supe­
înregistrat
ritmuri
a
avem unele motive să fim care tonă de fontă produsă le în valoare de 5,3 milioa­ de servicii. Datorită organi­
organizatorică, aplicate în în acest an. ne Ici. Planul la beneficii a rioare de execuţie, reuşitul zării judicioase a muncii în
fost
compartimentele de bază nemulţumiţi. Pentru că din ne lei. depăşit cu 2,5 milioa­ ca de la începutul anului şi acest sector şi diversificării
în
prezent
pînă
să
realizeze
ale întreprinderii, s-a reu­ cauza calităţii necorespun­ PLANUL ÎNDEPLINIT Meritoriu este şi faptul că peste prevederi lucrări de producţiei, unitatea a realiza*
şit ca sarcinile pe cele 8 zătoare a cărbunilor din LA TOŢI INDICATORII planul la investiţii pe peri­ construcţii-montaj în valoa­ peste i,8 milioane lei veni­
turi
luni ale anului să fie în­ Valea Jiului, instalaţiile Harnicul colectiv dc mineri oada aferentă a fost depă­ re de aproape 1 milioane lei. selor din valorificarea produ­
puse
Au
în
ac­
fost
noastre de preparare a
funcţiune
în
cadrul
realizate
şit cu 2,8 milioane lei.
deplinite şi depăşite la toţi de la I.M. Hunedoara a O contribuţie însemnată la în această, perioadă nume­ tivităţilor anexe, ceea ce re­
indicatorii fizici şi de efi­ DUMITRU GHEONEA încheiat - cea de a opta lu-nă obţinerea acestor succese roase obiective. Ia unele din prezintă mai mult decît du­
blarea
a-
acestea
veniturilor
iaregistrindu-se
planificate
cienţă. De asemenea, anga­ a anului cu rezultate deose­ deosebite au adus-o brigăzile vansuri de una pînă la trei pe Întregul an.
bite iif muncă. Planul la
dc mineri conduse do comu­
jamentele anuale se mate­ (Continuare în pag. a 2-a)
Se impune intensificarea ritmului de lucru
ÎN INTERIORUL
Io recoltări şi Io pregătirea insăminţărilor
ZIARULUI
In cooperativele agricole toamnă, iar din cele 700 ha cereale păioase pe majorita­
• Preocupare constan­ din Sînfandrei, Brad, Sime- destinate plantelor furajere tea suprafeţelor, se impune
tă pentru educarea con­ ria, Rapolfu Mare şi altele, (Lolium multiflorum) -s-au se­ cu acuitate ca timpul bun de
structorilor unde întreaga activitate din mănat aproape 300 ha. lucru în cîmp să fie folosit
actuala campanie a fost or­ Deşi sînt create condiţii ca cu randament maxim. Odată
ganizată temeinic şi există
• Carnet cultural în toate unităţile cultivatoare cu urgentarea recoltatului şi
o grijă sporită faţă de de sfeclă de zahăr şi cartofi
soarta recoltei prezente şi a onorarea exemplară a obli­
» La Brad : Prestările să se treacă din plin la re­
celei viitoare7 lucrările de coltat, această lucrare este gaţiilor de livrare a produ­
de servicii să păşească recoltat şi pregătirile în ve­ tărăgănată în mod nejusti­ selor la fondul de stat, este
în... pas cu pretenţiile ce­ derea însămînţărilor de toam­ ficat îndeosebi în C.A.P. din
tăţenilor nă se desfăşoară în ritm consiliile infercooperatiste De­ necesar ca o atenţie deose­
bită să fie acordată sfrînge-
susţinut. De asemenea, în va, llia şi Orăştie. Deoarece
• Sport (divizia A şi B rii colefelor de sfeclă de
I.A.S. au fost arate şi ferti­ vremea se menţine instabilă,
la fotbal ; gimnastică). zahăr şi a vegetaţiei de pe C.S. Hunedoara — Secţia I furnale. Maistrul comunist
lizate peste 2 000 ha care iar după culturile amintite Nedeicu loan este unul din bunii organizatori ai producţiei,
împreună cu colectivul său de la furnalul nr. 6, a obţinui:
vor fi însămînfafe în această urmează să fie însămînfate (Continuare în pag. a 2-a) însemnate depăşiri la producţia de fontă. Foto : N. NEGRU
nergetic de la Deva. Asta ciudată. Imi mărturiseşte că calea cea dreaptă — am
ii place. In brigadă are 12 atunci cind s-a engajat, a hotărît să merg pe schimb
oameni, dintre care citea­ intrat in mină in schimbul cu ei. După ce terminăm
ză, dacă e vorba de oa­ III, cu alţi trei flăcăi din şutul, luăm banii, mergem
meni de treabă, cinstiţi, sat. Unul a ieşit alară incă la o bere şi după aceea
harnici, mineri de soi, pe • de la prima oară, pentru merg cu ei pină acasă. Ei
Minerul şef de brigadă- Vasilescu Gheorghe, Lazăr că s-a speriat de un curent nu sa supără, eu ii cm a
Aurel, Bursuc Ştefan. Imi de aer ce venise mai pu­ doua şi a treia zi buni de
spune mai departe : „Eu ternic la un moment dat. lucru, familiile lor sînt mul­
Gheorghe Bârgău stau mai mult in mină. Culmea e că peste 10 ani ţumite de ideea mea". In
Stau pînă porneşte şi schim­
cuvinte,
citeva
tovarăşul
bul următor, le aduc ma­ tot la mină a ajuns. Imi Nagy Emeric, secretarul co­
| Cinci l-am cunoscut pe al brigăzilor fruntaşe de la teriale, să nu stea după ti­ spune mai departe că stă mitetului de partid de la
i minerul şei de brigadă mina Dilja, aliat in. sala de niii, după oltul. Cred că peste program şi cite 5 ore
* Cheorgbe Bârgău — am apel. După o jumătate de un şei de brigadă trebuie pentru a aduce armături. I.M. Dilja, îl caracteriza pe
V rostit simplu: Bârgău — iar oră aveam să allu că să stea de vorbă cu fiecare De multe ori astea se aduc Gheorghe Bârgău ca un
4 el mi-a strins mina, după Gheorghe Bârgău nu-mi om in parte, să-l lămureas­ de foarte departe şi cei miner excepţional, de o ra­
I care a zis puţin mai gros: este rudă şi că e născut in gajat miner la Anina, că pentru ce munceşte şi' mai tineri nu se prea des­ ră conştiinciozitate, cu o
5 Bârgău. Mă privea foarte fierbintele an 1933, in co­ la scos huilă. ' Acum es­ curcă. La întrebarea mea: brigadă dintre cele mai
\ atent pe sub sprincene. Era muna Ivăneşti, din judeţul te şei de brigadă la ce trebuie să facă in cele Cum lucrează cu oamenii ?, bune de la Dilja, Am aflat
i de lată inginerul şef al I.M. Vaslui. Mai are doi fraţi sectorul II, pregătire in 6 ore de lucru". Mai a- imi zice : „Cu blindeţe, dar apoi că Gheorghe Bârgău
, Dîlja — Grigore Gtăjdan, mineri ta Deva, dar ei a steril. A plecat de la fes să-i spună şi să-l şi cu asprime atunci cind e e şi in echipa specială de
î care la cererea mea l-a început mineritul din fami­ Anina pentru că simţea el convingă ce inseamnă nevoie. Am ciţiva băieţi salvare şi că oricine se
^ chemat direct din mină pe lia BârgăieştHor de la Va­ ce simţea pentru Valea jiu­ cele 6 ore de lucru al mai năstruşnici in subordi­ poale bizui pa el in orice
ne, care atunci cind iau
ţ tizul meu. l-am înlîlnit nu- slui. Asta s-a intim plat cam lui. Are o fată şi un băiat. său pentru mina Dilja, Va­ retribuţia, nu prea nimeresc împrejurare. Ceea ce m-a
Fata e la liceul economic,
| mele in timp ce parcur- prin 14 ianuarie 1955, cind lea Jiului, pentru toată ţara bucurat neasemuit de mult.
iar băiatul are 14 ani şi se acasă. După mai multe
^ geam cu privirea un tabel Gheorghe Bârgău s-a an­ pregăteşte pentru liceul e­ românească. Mina e foarte tentat iv: de a-i duce pe VALER1U BÂRGĂU